ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1154/2017
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1154/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1154/2017
Deliberând asupra contestației formulate, în baza lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 238 din 10 noiembrie 2017, Curtea de Apel Craiova a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 30 septembrie 2017 de către autoritățile judiciare din Italia - Judecătorul pentru Cercetări Preliminare din cadrul Tribunalului din Udine, în Dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate, cetățeanul român, A., și a dispus predarea persoanei solicitate, A., către autoritățile judiciare italiene, cu respectarea regulii specialității prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 103 alin (6) din Legea nr. 302/2004 a menținut măsura arestării preventive, în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 16 noiembrie 2017 și până la 15 decembrie 2017, inclusiv și a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 31 octombrie 2017.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a avut în vedere că prin adresa din data de 31 octombrie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a înaintat semnalarea Biroului Național Sirene cu din data de 24 octombrie 2017, efectuată în baza mandatului european de arestare emis la data de 30 septembrie 2017 de către autoritățile judiciare din Italia - Tribunalul din Udine, în Dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A., precum și procesul verbal încheiat la data de 31 octombrie 2017 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Ordonanța de reținere nr. 68/2017 din 31 octombrie 2017, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate A. pentru 24 ore, cu începere de la 31 octombrie 2017, ora 11
15
, până la 01 noiembrie 2017, ora 11
15
.
Prin Încheierea nr. 98 din 01 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2017/a1, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 01 noiembrie 2017 până la data de 15 noiembrie 2017, inclusiv și s-a stabilit termen pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.
Cu adresa din data de 03 noiembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a înaintat mandatul european de arestare emis de Judecătorul pentru Cercetări Preliminare din cadrul Tribunalului din Udine, în Dosarul nr. x pe numele persoanei solicitate A.
În cuprinsul mandatului european de arestare se arată că acesta se întemeiază pe mandatul de arestare național emis la data de 30 august 2017 de Tribunalul din Udine, Biroul GIP, în Dosarul nr. x pentru comiterea infracțiunii, prev. de art. 110, 61 nr. 5 și 7, 624, 625 nr. 2 și 5 C. pen. italian, respectiv furt în circumstanțe agravante, săvârșit prin violență asupra bunurilor, de un grup format din trei sau mai multe persoane, profitând de circumstanțele de timp (în timpul nopții), în așa fel încât să împiedice apărarea publică sau privată, cauzând o pagubă însemnată.
De asemenea, se menționează că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, conform art. 110, 624 bis C. pen. italian este închisoarea de la 6 luni la 3 ani și amendă între 154 și 516 euro; dacă se reține una sau mai multe circumstanțe prev. de art. 625 C. pen. italian, adică, dacă una dintre aceste circumstanțe concurează cu una dintre cele prevăzute de art. 61 C. pen. italian, pedeapsa este închisoarea de 3 la 10 ani și amendă între 206 și 1.549 euro.
Din descrierea faptelor rezultă că persoana solicitată A. împreună cu B., C., D., E. și F., în noaptea de 02/03 februarie 2017, în scopul de a obține un profit ilicit, au pătruns în interiorul societății G., situată în localitatea Corno di Rosazzo (Udine), via Dei Longobardi, nr. 16, de unde au sustras 270 panouri fotovoltaice de 245 watt, producând o pagubă materială în valoare de 70 000 euro (se rețin circumstanțe agravante, întrucât a fost săvârșită prin violență asupra bunurilor, constând în tăierea conectorilor - cablurile de legătură ale panourilor și spargerea a 2 dintre aceste panouri și de un grup format din trei sau mai multe persoane care au profitat de circumstanțele de timp, în timpul nopții, în așa fel încât să împiedice apărarea publică sau privată și cu o pagubă însemnată).
La termenul din data de 10 noiembrie 2017 a fost audiată persoana solicitată A., care a precizat că nu are obiecțiuni cu privire la identitate, se prevalează de efectele regulii specialității, însă a arătat că nu este de acord cu predarea, deoarece nu a fost în Italia în perioada indicată de autoritățile italiene că s-au săvârșit faptele.
S-au făcut verificări cu privire la susținerile apărătorului persoanei solicitate, care a indicat că aceasta este cercetată într-un dosar penal, aflat în lucru la Postul de Poliție Ilovăț, județul Mehedinți.
Cu adresa din 10 noiembrie 2017 Postul de Poliție Ilovăț, județul Mehedinți, a comunicat că la această subunitate de poliție a fost înregistrat Dosarul penal nr. x din 30 mai 2016, având nr. unic x/P/2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, în care se efectuează cercetări împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen. și de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen. La data de 05 noiembrie 2017 dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin cu propunerea de clasare, întrucât persoana vătămată Căruntu Iancu și-a retras plângerea penală.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare preventivă, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispozițiile art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 107 din Legea nr. 302/2004 republicat. Deși persoana solicitată a susținut că este pe rol un dosar penal în România, în care este cercetată, respectiv la Postul de Poliție Ilovăț - Mehedinți, Curtea a constatat că din datele furnizate rezultă că în Dosarul nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, se efectuează cercetări împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen. și de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1) C. pen., iar la data de 05 noiembrie 2017 dosarul a fost trimis la Parchetul cu propunerea de clasare, întrucât persoana vătămată Căruntu Iancu și-a retras plângerea penală.
Prin urmare, s-a apreciat că nu există niciun motiv prevăzut de lege care să justifice amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare italiene până la soluționarea unui proces aflat pe rolul autorităților judiciare române.
În privința măsurilor privative de libertate dispuse în cauză s-a reținut că persoana solicitată a fost reținută prin Ordonanța de reținere nr. 68/2017 din 31 octombrie 2017, pentru 24 ore, cu începere de la 31 octombrie 2017, ora 11
15
, până la 01 noiembrie 2017, ora 11
15
, iar prin Încheierea nr. 98 din 01 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2017/a1, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 01 noiembrie 2017 până la data de 15 noiembrie 2017măsura fiind menținută prin sentință, ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 103 alin. (1)
1
teza II-a din Legea nr. 302/2004.
Se reține, astfel, că măsura privativă de libertate este motivată, în procedura mandatului european de arestare și în acord cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. f) teza a II-a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora „ nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepția cazului în care este vorba despre detenția legală a unei persoane împotriva căreia se află în curs o procedură de extrădare”, deoarece mandatul european de arestare se execută în conformitate cu principiul recunoașterii și încrederii reciproce, consacrat de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei sentințe, persoana solicitată a formulat contestație, arătând că în perioada menționată de autoritățile italiene nu s-a aflat pe teritoriul Italiei și nu dorește să fie predat autorităților italiene.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte constată că este nefondată contestație formulată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) al acelui text statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002.”
Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.
Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96 din prezenta lege.
Analizând actele și lucrările cauzei, se constată că sunt îndeplinite cerințele legii privind conținutul și forma mandatului european de arestare, dat fiind faptul că autoritățile judiciare italiene au menționat că solicitarea adresată autorităților judiciare române se bazează pe mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare italiene nr. 2516/17 RG GIP pe numele persoanei solicitate A., cetățean român, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110, 61 nr. 5 și 7, 624, 625 nr. 2 și 5 C. pen. italian, respectiv furt în circumstanțe agravante, săvârșit prin violență asupra bunurilor, de un grup format din trei sau mai multe persoane, profitând de circumstanțele de timp (în timpul nopții), în așa fel încât să împiedice apărarea publică sau privată, cauzând o pagubă însemnată. Așa cum rezultă și din cuprinsul sentinței penale apelate, a fost analizat mandatul european de arestare, reținându-se îndeplinirea condițiilor cerute de Legea nr. 302/2004 în vigoare.
Față de natura infracțiunii menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere durata maximă a pedepsei sau a măsurii de siguranță privative de libertate care se poate aplica pentru infracțiunea pentru care este cercetată persoana solicitată, precum și gravitatea deosebită a faptei săvârșite, Înalta Curte apreciază că măsura instanței de fond de a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecința arestării și predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare italiene este întemeiată.
Prin urmare, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, precum și că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2014.
Referitor la susținerile apărării, cât și ale persoanei solicitate, conform cărora acesta nu dorește să fie predat autorităților italiene și că în perioada menționată de autoritățile italiene nu s-a aflat pe teritoriul Italiei, Înalta Curte constată că aceste susțineri privesc fondul cauzei, aceste chestiuni urmând a fi lămurite de autoritățile italiene. Mai mult decât atât, în ceea ce privește susținerea persoanei solicitate că are afaceri judiciare pe teritoriul României, fiind parte în Dosarul nr. x/P/2017, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, având ca obiect infracțiunile de lovire și violare de domiciliu, Înalta Curte constată că a fost înaintată Ordonanța de clasare nr. 2279/P/2017 din 27 noiembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin cu privire la contestatorul A., astfel că, nici sub acest aspect nu există niciun motiv de refuz de executare al mandatului european de arestare și de predare a persoanei solicitate.
Astfel, față de aceste împrejurări, se constată că apărările persoanei solicitate nu pot fi primite, în condițiile în care, potrivit art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004, rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului european de arestare, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării, condiții avute în vedere de prima instanță.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 238 din 10 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/54/2017.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 238 din 10 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/54/2017.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 lei, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 decembrie 2017.