ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1761/2018

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 5 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. x/118/2015, instanța a majorat onorariul de expert în sarcina reclamanților, cu suma de 5.000 RON; a amânat judecarea cauzei și a acordat termen la data de 03.10.2016; a pus în vedere reclamanților, prin apărător, să facă dovada suplimentării onorariului de expert cu suma de 5.000 RON, în tremen de 5 zile, sub sancțiunea decăderii din probă.

Prin sentința civilă nr. 2350 din 03 octombrie 2016, Tribunalul Constanța, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, având ca obiect un conflict de muncă.

Împotriva încheierii din data de 5 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. x/118/2015 a formulat apel expertul A., iar împotriva sentinței civile nr. 2350 din 03 octombrie 2016, pronunțată în același dosar, pe fondul cauzei, au formulat apel reclamanții.

Apelurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel Constanța, secția I civilă, la data de 12 decembrie 2017.

Prin încheierea din data de 12 decembrie 21017, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a disjuns apelul formulat de expertul A. împotriva încheierii de ședință din 05 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. x/118/2015 cu consecința formării un alt dosar, cu termen de judecată la data de 30 ianuarie 2018; în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata apelurilor formulate de reclamanți, până la soluționarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a cauzei C-392/17, încheierea fiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs pe toată durata suspendării.

Astfel, s-a format Dosarul nr. x/36/2017, având ca obiect apelul declarat de expertul A. împotriva încheierii de ședință din 05 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. x/118/2015.

Prin decizia civilă nr. 23/CM din 30 ianuarie 2018, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins apelul formulat de expertul A., împotriva încheierii de ședință din 05 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. x/118/2015, decizie definitivă.

Împotriva acestei din urmă decizii, expertul A. a formulat prezentul recurs, cale de atac înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 martie 2018.

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din același cod, Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate admisibilitatea recursului, față de care constată următoarele:

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ.:

"hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că:

"în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Pentru această categorie de litigii, noua reglementare a instituit doar două grade de jurisdicție, respectiv fond și apel.

Față de natura pretențiilor deduse judecății prin cererea de chemare în judecată, Înalta Curte reține că acestea izvorăsc dintr-un conflict de muncă, astfel că sunt aplicabile dispozițiile reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Astfel, litigiile în materia conflictelor de muncă nu sunt supuse recursului indiferent de valoarea pretențiilor solicitate.

Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, decizia nr. 23/CM din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, este definitivă în înțelesul dispozițiilor legale sus menționate, motiv pentru care împotriva acesteia nu mai poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Prin urmare, în raport de conținutul dispozițiilor legale sus evocate, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Pentru considerentele arătate în precedent, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 23/CM din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 23/CM din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 mai 2018.