ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5303/2018
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5303/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Ședința publică din data de 11 decembrie 2018
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 19 mai 2017 sub nr. x/2017, reclamantul A. le-a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. și B. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:
să constate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei stipulate la art. 1.3 lit. a) din contractul de credit nr. x din 23 august 2007, privind comisionul de acordare și să dispună restituirea sumei de 600 CHF, actualizată cu dobânda legală și cu indicele de inflație anuală, de la data încheierii contractului și până la data restituirii;
să constate caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei de risc valutar stipulate la pct. 6.3 din contractul de credit și să dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF/leu la cursul de la data încheierii contractului și rambursarea creditului la valoarea acestui curs pe întreaga perioadă contractuală, precum și restituirea sumelor plătite în plus, reprezentând diferența de curs valutar, actualizate cu dobânda legală și cu indicele de inflație anuală, de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la data restituirii;
să le oblige pe pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 970 și art. 1578 alin. (2) din C. civ. de la 1864, Directiva nr. 93/13/CEE, O.G. nr. 21/1992, Legea nr. 193/2000, Legea nr. 296/2004, Legea nr. 363/2007, O.U.G. nr. 174/2008 și Legea nr. 288/2010.
Prin încheierea din 16 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Târgu Jiu a dispus introducerea în cauză, în calitate de reclamantă, a coplătitorului C..
Prin sentința civilă nr. 8499/2017 din 20 noiembrie 2017, Judecătoria Târgu Jiu a respins excepția inadmisibilității acțiunii; a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și C., în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. și B. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU; a respins ca nedovedită cererea formulată de pârâta B. S.A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe, reclamanții A. și C. au declarat apel, prin care au formulat critici de netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia nr. 382/2018 din 2 iulie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a admis apelul declarat de apelanții-reclamanți A. și C. împotriva sentinței civile nr. 8499/2017 din 20 noiembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu și a schimbat sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea introductivă; a constatat caracterul abuziv al clauzelor stipulate la art. 1.3 lit. a) și art. 6.3 din contractul de credit nr. x din 23 august 2007; a dispus stabilizarea cursului valutar CHF/leu la valoarea cursului de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă contractuală; le-a obligat pe pârâte la restituirea către reclamanți a comisionului de acordare și a sumelor reținute în plus față de valoarea cursului CHF/leu de la data încheierii contractului, cu dobânda legală aferentă și cu indicele de inflație de la data fiecărei rețineri și până la data restituirii; le-a obligat pe pârâte la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON, efectuate în primă instanță și apel.
Împotriva acestei decizii, pârâta B. S.A. a declarat recurs, prin care a invocat motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la 5 octombrie 2018.
Tribunalul Gorj a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat la 29 octombrie 2018 pe rolul secției a II-a Civile.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 și la art. 132 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.
Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018 se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018.
Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 382/2018 din 2 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.
Fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.
Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3), raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 382/2018 din 2 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 decembrie 2018.