ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin rechizitoriul nr. 156/P/2011 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistică, la 13 mai 2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R.N., pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută și pedepsită de art. 253 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit rechizitoriului, situația de fapt, probele administrate și aspectele de drept constau în următoarele: La data de 21 februarie 2014 Agen ția Națională de Integritate a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Raportul de evaluare înregistrat sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014, întocmit de inspectorii de integritate, prin care s-a reținut nerespectarea dispozițiilor legale ce reglementează conflictul de interese de către R.N., fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2008 - 2012, prin facilitarea angajării fiicei sale, R.C., în cadrul biroului s ău parlamentar. Cauza s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistică, sub nr. 156/P/2014, iar la data de 06 martie 2014, conform dispozițiilor art. 305 alin. (1) C. proc.

pen. s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta de conflict de interese sesizată. Pe parcursul efectu ării urmăririi penale, a rezultat comiterea și a altei fapte de conflict de interese, în legătură cu cea pentru care se dispusese începerea urmăririi penale în cauză, în sensul că, printre persoanele care au prestat activități în cadrul biroului parlamentar al fostului deputat R.N., s-a aflat și P.S. (fostă R.), care este fiica acestuia; în acest context, prin rezoluția din data de 04 aprilie 2014, în cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale și cu privire la această faptă, ca act material al infracțiunii de conflict de interese. Din actele de evaluare efectuate la nivelul Agen ției Naționale de Integritate, precum și din actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză, au rezultat următoarele: R.N.

a fost ales deputat în Parlamentul României pentru legislatura 2008 - 2012, mandatul său fiind validat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 40 din 19 decembrie 2008. În anul 2009, Ia propunerea și cu avizul deputatului R.N., R.C. (fiica acestuia) a fost angajată în cadrul biroului său parlamentar din Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani; de asemenea, în anul 2010, deputatul R.N.

a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar cu fiica sa, P. (fostă R.) S. În concret: 1) La data de 19 octombrie 2009, urmare cererii de încadrare în muncă formulată de inculpatul R.N., în calitate de deputat în Parlamentul României, conform dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputa ților și senatorilor, între Camera Deputaților, reprezentat ă legal de Secretarul General, în calitate de angajator și R.C., în calitate de salariat, s-a încheiat contractul individual de muncă nr. x/2009; conform contractului, R.C. a fost angajat ă în funcția de șef cabinet parlamentar, pentru perioada 19 octombrie 2009 - sf ârșitul mandatului de deputat, cu un salariu de bază brut lunar de 1.110 lei, activitatea acesteia urm ând a fi desfășurată în cadrul Circumscripției electorale nr. 7, la biroul parlamentar al deputatului R.N., din localitatea Botoșani.

Contractul a fost avizat, între alții, de deputatul R.N., inculpat în prezenta cauză penală. Conform copiilor certificate ale actelor depuse în vederea angajării, R.C. este fiica inculpatului R.N. La data de 27 mai 2010, prin Ordinul nr. 499/2010 al Secretarului general al Camerei Deputa ților, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 4924/2009, încheiat cu R.C., începând cu data de 01 iunie 2010, în baza dispozițiilor art. 55 lit. b) C. muncii. Din adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2), emis ă de Parlamentul României - Camera Deputaților - Cabinetul Secretarului general, rezultă că în perioada 19 octombrie 2009 - 01 iunie 2010 în baza contractului individual de muncă anterior menționat, salariata R.C.

a obținut venituri salariate nete în cuantum total de 6.391 lei. 2) La data de 15 iunie 2010, între inculpatul R.N., în calitate de beneficiar și P.S., în calitate de prestator, s-a încheiat contractul civil având ca obiect prestarea de activități în cadrul biroului parlamentar al deputatului R.N. din Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, valabil pentru perioada 15 iunie 2010 - sfârșit de mandat; potrivit pct. II din contract, pentru executarea prestațiilor, părțile au convenit un tarif brut de 6,5294 lei/ oră corespunzător funcției de referent. Contractul a fost semnat de inculpatul R.N. și de P.S. A șa cum reiese din extrasul pentru uz oficial de pe actul de naștere privind pe R.S., înaintat de Primăria orașului Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014, aceasta este fiica inculpatului R.N., iar la data de 20 septembrie 2003, urmare căsătoriei, a preluat numele de familie P., nume pe care îl are și în prezent.

La data de 20 martie 2011, P.S. a adresat o cerere Secretarului general al Camerei Deputa ților, prin care și-a prezentat demisia din cadrul biroului parlamentar al deputatului R.N., începând cu data de 01 aprilie 2011; cererea a fost aprobată în prealabil de deputatul R.N. Din rela țiile comunicate de Parlamentul României - Camera Deputaților - Cabinetul Secretarului general prin adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2), rezultă că P.S. a fost remunerată în baza respectivului contract civil în perioada 15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011, cu suma totală de 5.267 lei. În drept, conform rechizitoriului: Fapta inculpatului R.N.

constând în aceea că, în perioada 19 octombrie 2009 - 15 iunie 2010, în calitate de deputat în Parlamentul României, cu intenție, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale, a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar din Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, a fiicei sale, R.C., a avizat contractul individual de muncă încheiat cu aceasta și a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar, cu fiica sa, P. (fostă R.) S., contracte în baza cărora s-a realizat, în mod direct, un folos material pentru aceasta, în cuantum total de 11.658 lei, sume plătite cu titlu de venituri salariale din bugetul Camerei Deputaților, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art. 253 1 C. pen.

anterior (infracțiune prev. de art. 301 alin. (1) în Codul penal actual) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 5 C. pen. Pentru a dovedi situația de fapt expusă în rechizitoriu, au fost administrate, în cursul urmăririi penale, următoarele mijloace de probă: - raportul de evaluare al Agen ției Naționale de Integritate, înregistrat sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014 și actele aferente; - declara țiile inculpatului R.N.; - declara țiile martorilor F.R. și M.I.; - rela țiile comunicate de Primăria Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014; - adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 a Camerei Deputa ților referitoare la persoanele angajate la biroul parlamentar al deputatului R.N.

în perioada 2008 - 2012 și la veniturile lunare plătite acestora din bugetul Camerei Deputaților, în baza contractelor încheiate; - copie certificat ă a contractului individual de muncă din 19 octombrie 2009, încheiat cu R.C. și actele aferente acestuia; - copie certificat ă a contractului civil din 15 iunie 2010, încheiat cu P.S. și actele aferente acestuia. În rechizitoriu s-au menționat următoarele date cu privire la persoana inculpatului: Inculpatul R.N. este căsătorit, are studii superioare, a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2008-2012, în prezent nu are ocupație, are trei copii majori și nu are antecedente penale. Cu ocazia audierii, acesta nu a contestat situația de fapt reținută, însă a considerat că nu este vinovat de comiterea vreunei infracțiuni.

Date cu privire la desfășurarea urmăririi penale menționate în rechizitoriu: Cauza s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, sub nr. 156/P/2014, la data de 05 martie 2014. Prin ordonan ța nr. 156/P/2014 din data de 06 martie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în fapta fostului deputat în Parlamentul României, R.N., de a facilita, în anul 2009, angajarea fiicei sale, R.C., în cadrul biroului său parlamentar. La data de 04 aprilie 2014, întrucât din probele administrate pe parcursul urmăririi penale a rezultat comiterea și a altei fapte de conflict de interese, act material al aceleiași infracțiuni, prin ordonanța cu același număr, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la fapta deputatului R.N.

de a încheia la data de 15 iunie 2010, contractul civil, cu fiica sa, P.S., pentru prestarea de activități în cadrul biroului său parlamentar; prin aceeași ordonanță, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care se începuse inițial urmărirea penală în cauză, din infracțiunea de conflict de interese, în forma prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen. Prin ordonanța nr. 156/P/2014, din data de 08 aprilie 2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de R.N., fost deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 C. pen.

anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen. Prin ordonan ța emisă la data de 29 aprilie 2014, în Dosarul nr. 156/P/2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva suspectului R.N., pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 5 C. pen. Inculpatului i-au fost aduse Ia cuno ștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 10, art. 83 și art. 108 C. proc. pen., ocazie cu care s-au încheiat procesele verbale din datele de 24 aprilie 2014 și 05 mai 2014; un exemplar al fiecărui proces verbal a fost remis inculpatului.

Inculpatul nu a fost asistat juridic pe parcursul urm ăririi penale. II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. 2038/1/2014 la data de 21 mai 2014, fiind repartizat Judecătorului de Cameră Preliminară, care în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea copiei certificate a rechizitoriului nr. 156/P/2014 din 13 mai 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistică, la adresa de domiciliu a inculpatului, aducându-i-se la cunoștință acestuia obiectul procedurii de Cameră Preliminară, dreptul de a-și angaja apărător și termenul în care, de la data comunicării poate formula în scris cereri și excepții cu privire la nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

La 26 mai 2014 inculpatul R.N. a primit copia rechizitoriului, judecătorul de Cameră Preliminară constatând că acesta nu a formulat cereri și excepții în termenul de 20 de zile prevăzut de dispozițiile legale, motiv pentru care, conform art. 342 C. proc. pen. a procedat la verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, precum și a legalității administrării probelor și a efectuării activității de urmărire penală. Prin încheierea nr. 677 din 8 iulie 2014, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea rechizitoriului nr. 15/P/2014 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistică, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior (2 acte materiale) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. S-a fixat termen de judecată la data de 16 septembrie 2014. III. În cursul cercetării judecătorești, la primul termen de judecată, 16 septembrie 2014, conform art. 374 alin. (1) C. proc. pen., s-a dat citire actului de sesizare, în baza dispozițiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen. i s-a adus la cunoștință inculpatului faptul că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3.

Inculpatul R.N. a arătat faptul că dorește să se prevaleze de această procedură, recunoscând faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest sens, conform art. 375 C. proc. pen. inculpatului i s-a luat o declarație, instanța, constatând aplicabilitatea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., motiv pentru care a admis cererea inculpatului de a se judeca în baza procedurii simplificate. IV. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu privire la acuzațiile aduse inculpatului. Astfel, instanța reține că în anul 2009, la propunerea și cu avizul deputatului R.N. (deputat în Parlamentul României pentru legislatura 2008-2012), R.C.

(fiica acestuia) a fost angajată în cadrul biroului său parlamentar din circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, de asemenea, în anul 2010, deputatul R.N. a încheiat un contract civil de prestări servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar cu fiica sa, P. (fostă R.) S. Înalta Curte constată că situația de fapt expusă în rechizitoriu, recunoscută de altfel și de către inculpatul R.N. rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale (probe necontestate de către inculpat), întregul probatoriu relevând - dincolo de orice dubiu rezonabil - existența faptelor săvârșite de inculpat și vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Infracțiunea de conflict de interese, în forma reglementată de art. 253 1 alin. (1) C. pen.

anterior, constă în „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II, inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de servicii ori foloase de orice natură ” . În Codul penal în vigoare (Legea nr. 286/2009), infracțiunea de conflict de interese este reglementată prin dispozițiile art. 301, și constă, potrivit alin. (1), în „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană, cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". În raport de limitele de pedeaps ă prevăzute în legile penale succesive pentru sancționarea infracțiunii de conflict de interese, s-a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art. 5 C. pen.

actual, Codul penal anterior este legea penală mai favorabilă; astfel, art. 253 1 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție publică pe durată maximă, iar Codul penal actual, sancționează infrac țiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1), cu închisoarea de la 1 an la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese. Astfel, subiectul activ calificat, respectiv funcționarul public ce are competența de a îndeplini acte sau/și de a participa la luarea deciziilor. Raportat la dispozițiile art. 147 alin. (1) C. proc.

pen. anterior și art. 145 C. pen. anterior, parlamentarii au calitatea de funcționari publici atât în sensul normelor penale anterioare, cât și în sensul normelor penale în vigoare (art. 175 C. pen.), fiind subiect activ al infracțiunii de conflict de interese în ambele forme de incriminare art. 253 1 C. pen. anterior și art. 301 alin. (1) C. pen. actual. Pentru realizarea elementului material al infracțiunii nu este nevoie de producerea unei pagube și doar de realizarea unui folos material pentru sine, soț/soție, ceea ce în speță s-a realizat. Fiica inculpatului R.N., numita R.C.

a realizat un venit salarial de 6.391 lei în perioada 19 octombrie 2009 - 1 iunie 2010 în baza contractului individual de muncă nr. x. și de 5.267 lei în perioada 15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011 în baza contractului civil y. Astfel, banii publici, aflați la dispoziția inculpatului au fost direcționați către membrii familiei sale, iar datorită acestui interes personal de natură patrimonială, rezultă faptul că este îndeplinită condiția legală constând în neîndeplinirea atribuțiilor ce-i revin în calitate de deputat în Parlamentul României, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării demnității publice. Norma de incriminare nu prevede ca folosul material să fie injust, ci numai ca acesta să fi fost efectiv obținut printr-o procedură favorizantă.

Astfel, obținerea unui folos material reprezintă condiția pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior, acesta neconferind faptei caracterul unei infracțiuni de prejudiciu, întrucât principalul fascicul de relații sociale apărate de lege ține de corecta exercitare a autorității publice de către funcționarii publici. Faptele inculpatului R.N. au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege, referitor la funcționarea instituțiilor, având în vedere că interesul patrimonial indirect al parlamentarului poate influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care-i revin, fiind astfel îndeplinită urmarea prevăzută în norma de incriminare.

Cu privire la latura subiectivă a infracțiunii de conflict de interese rezultă intenția frauduloasă a inculpatului R.N. de a acționa în interesul direct al familiei sale, căreia i-a facilitat obținerea de foloase materiale din bugetul Camerei Deputaților. Astfel, în cauză sunt îndeplinite, atât sub aspectul laturii subiective, cât și obiective, elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 1 C. pen. anterior, text în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa închisorii de câte 4 luni, cu reținerea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și a art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise, dedus din circumstanțele cauzei, calitatea și pregătirea profesională deținută de inculpat, consecința faptei, cât și datele personale ale inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, studii superioare, are o familie organizată), a avut o atitudine sinceră și de regret a faptei. Astfel, pedeapsa rezultantă de 4 luni închisoare este de natură să asigure funcția sancționatorie și reinserția socială a inculpatului, cât și prezervarea ordinii publice, în sensul art. 52 C. pen. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, se apreciază, în raport cu datele personale ale inculpatului, că scopul acesteia poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție, motiv pentru care va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Ca urmare, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a pedepsei. În ceea ce privește pedeapsa accesorie, conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă. Astfel, instanța va face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. a cărei executare va fi suspendată, conform art. 71 alin. (5) C. pen.

Pronunțând condamnarea inculpatului R.N., acesta va fi obligat la plata sumei de 1.050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei cheltuieli ocazionate în faza de urmărire penală, iar suma de 600 lei cheltuieli ocazionate în faza judecății în primă instanță, din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 253 1 C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 5 C. pen., art. 374 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul R.N., la pedeapsa de 4 luni închisoare. În temeiul art. 71 C. pen. anterior interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 81 C. pen. anterior dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, calculat conform art. 82 C. pen. și care se socotește de la data rămânerii definitive a hotărârii. În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen.

anterior pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepselor accesorii. În baza art. 359 C. proc. pen. anterior atrage atenția inculpatului R.N. asupra disp. art. 83 C. pen. anterior privind cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei. Obligă inculpatul la plata sumei de 1.050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei, cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și 600 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul judecății, din care 200 lei, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronunțată în ședință publică, azi, 30 septembrie 2014.