ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei penale

de față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Prin rechizitoriul nr. 156/P/2011 întocmit

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penala și criminalistică, la 13 mai 2014, s-a dispus trimiterea în

judecată, în stare de libertate, a inculpatului R.N., pentru săvârșirea

infracțiunii de conflict de interese, prevăzută și pedepsită de art. 253

1

C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (2 acte

materiale) ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Potrivit

rechizitoriului, situația de fapt, probele administrate și aspectele de drept

constau în următoarele:

La

data de 21 februarie 2014 Agen

ția Națională de Integritate a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Raportul de evaluare înregistrat

sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014, întocmit de inspectorii de

integritate, prin care s-a reținut nerespectarea dispozițiilor legale ce

reglementează conflictul de interese de către R.N., fost deputat în Parlamentul

României, în legislatura 2008 - 2012, prin facilitarea angajării fiicei sale, R.C.,

în

cadrul

biroului s

ău

parlamentar.

Cauza s-a înregistrat

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penala și criminalistică, sub nr. 156/P/2014, iar la data de 06 martie

2014, conform dispozițiilor art. 305 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus

începerea urmăririi penale cu privire la fapta de conflict de interese

sesizată.

Pe parcursul efectu

ării urmăririi

penale, a rezultat comiterea și a altei fapte de conflict de interese, în

legătură cu cea pentru care se dispusese începerea urmăririi penale în cauză,

în sensul că, printre persoanele care au prestat activități în cadrul biroului

parlamentar al fostului deputat R.N., s-a aflat și P.S. (fostă R.), care este

fiica acestuia; în acest context, prin rezoluția din data de 04 aprilie 2014,

în cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale și cu privire la această faptă,

ca act material al infracțiunii de conflict de interese.

Din

actele de evaluare efectuate la nivelul Agen

ției Naționale de Integritate, precum și din

actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză, au rezultat următoarele:

R.N.

a fost ales deputat

în

Parlamentul României pentru legislatura 2008 - 2012, mandatul său fiind validat

prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 40 din 19 decembrie 2008.

În

anul 2009, Ia propunerea

și

cu avizul deputatului R.N., R.C. (fiica acestuia) a fost angajată în cadrul

biroului său parlamentar din Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani; de

asemenea, în anul 2010, deputatul R.N. a încheiat un contract civil de prestări

servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar cu fiica sa, P. (fostă R.) S.

În

concret:

1)

La data de 19 octombrie 2009, urmare cererii de

încadrare în muncă formulată de

inculpatul

R.N.,

în

calitate de deputat în Parlamentul României, conform dispozițiilor art. 38

alin. (6) din Legea nr.

96/2006, privind Statutul deputa

ților și senatorilor, între Camera

Deputaților,

reprezentat

ă legal de Secretarul

General, în calitate de angajator și R.C., în calitate

de salariat, s-a

încheiat contractul individual

de muncă nr. x/2009; conform contractului,

R.C. a fost angajat

ă în funcția de șef

cabinet parlamentar, pentru perioada

19 octombrie 2009 - sf

ârșitul mandatului de

deputat, cu un salariu de bază brut lunar de 1.110 lei,

activitatea acesteia

urm

ând a

fi desfășurată în cadrul Circumscripției electorale nr. 7, la biroul

parlamentar al deputatului R.N., din localitatea Botoșani.

Contractul

a fost

avizat, între alții, de deputatul R.N., inculpat în prezenta cauză penală.

Conform

copiilor

certificate ale actelor depuse în vederea angajării, R.C. este fiica

inculpatului R.N.

La

data de 27 mai 2010, prin Ordinul nr. 499/2010 al Secretarului general al

Camerei Deputa

ților,

s-a dispus încetarea contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 4924/2009,

încheiat cu R.C., începând cu data de 01 iunie 2010, în baza dispozițiilor art.

55 lit. b) C. muncii.

Din

adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2), emis

ă de Parlamentul

României - Camera Deputaților - Cabinetul Secretarului general, rezultă că în

perioada 19 octombrie 2009 - 01 iunie 2010 în baza contractului individual de

muncă anterior menționat, salariata R.C. a obținut venituri salariate nete în

cuantum total de 6.391 lei.

2)

La data

de 15 iunie 2010,

între

inculpatul R.N., în calitate de beneficiar și P.S., în calitate de prestator,

s-a încheiat contractul civil având ca obiect prestarea de activități în cadrul

biroului parlamentar al deputatului R.N. din Circumscripția electorală nr. 7

Botoșani, valabil pentru perioada 15 iunie 2010 - sfârșit de mandat; potrivit pct.

II din contract, pentru executarea prestațiilor, părțile au convenit un tarif

brut de 6,5294 lei/ oră corespunzător funcției de referent.

Contractul

a fost semnat de inculpatul R.N.

și de P.S.

A

șa cum reiese din

extrasul pentru uz oficial de pe actul de naștere privind pe R.S., înaintat de

Primăria orașului Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014, aceasta este

fiica inculpatului R.N., iar la data de 20 septembrie 2003, urmare căsătoriei,

a preluat numele de familie P., nume pe care îl are și în prezent.

La

data de 20 martie 2011, P.S. a adresat o cerere Secretarului general al Camerei

Deputa

ților,

prin care și-a prezentat demisia din cadrul biroului parlamentar al deputatului

R.N., începând cu data de 01 aprilie 2011; cererea a fost aprobată în prealabil

de deputatul R.N.

Din

rela

țiile

comunicate de Parlamentul României - Camera Deputaților - Cabinetul

Secretarului general prin adresa nr. 2/1620 din 28 martie 2014 (Anexa nr. 2),

rezultă că P.S. a fost remunerată în baza respectivului contract civil în perioada

15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011, cu suma totală de 5.267 lei.

În drept, conform

rechizitoriului:

Fapta inculpatului R.N.

constând în aceea că,

în

perioada 19 octombrie 2009 - 15 iunie 2010, în calitate de deputat în

Parlamentul României, cu intenție, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții

infracționale, a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar din

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, a fiicei sale, R.C., a avizat

contractul individual de muncă încheiat cu aceasta și a încheiat un contract

civil de prestări servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar, cu fiica sa, P.

(fostă R.) S., contracte în baza cărora s-a realizat, în mod direct, un folos

material pentru aceasta, în cuantum total de 11.658 lei, sume plătite cu titlu

de venituri salariale din bugetul Camerei Deputaților, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de conflict de interese în formă continuată,

prevăzută și pedepsită de art. 253

1

C. pen. anterior (infracțiune

prev. de art. 301 alin. (1) în Codul penal actual) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen. anterior (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Pentru a dovedi

situația de fapt expusă în rechizitoriu, au fost administrate, în cursul

urmăririi penale, următoarele mijloace de probă:

- raportul de

evaluare al Agen

ției

Naționale de Integritate, înregistrat sub nr. 7261/G/II din 21 februarie 2014

și actele aferente;

- declara

țiile inculpatului R.N.;

- declara

țiile martorilor F.R.

și M.I.;

- rela

țiile comunicate de

Primăria Flămânzi cu adresa nr. 8270 din 02 aprilie 2014;

- adresa nr. 2/1620

din 28 martie 2014 a Camerei Deputa

ților referitoare la persoanele angajate la

biroul parlamentar al deputatului R.N. în perioada 2008 - 2012 și la veniturile

lunare plătite acestora din bugetul Camerei Deputaților, în baza contractelor

încheiate;

- copie certificat

ă a contractului

individual de muncă din 19 octombrie 2009, încheiat cu R.C. și actele aferente

acestuia;

- copie certificat

ă a contractului

civil din 15 iunie 2010, încheiat cu P.S. și actele aferente acestuia.

În rechizitoriu s-au

menționat următoarele date cu privire la persoana inculpatului:

Inculpatul R.N. este

căsătorit, are studii superioare, a fost deputat în Parlamentul României în

legislatura 2008-2012, în prezent nu are ocupație, are trei copii majori și nu

are antecedente penale.

Cu ocazia audierii,

acesta nu a contestat situația de fapt reținută, însă a considerat că nu este

vinovat de comiterea vreunei infracțiuni.

Date cu privire la

desfășurarea urmăririi penale menționate în rechizitoriu:

Cauza

s-a

înregistrat

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penală și criminalistică, sub nr. 156/P/2014, la data de 05 martie 2014.

Prin

ordonan

ța

nr. 156/P/2014 din data de 06 martie 2014, s-a dispus începerea urmăririi

penale în cauză, cu privire la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută

de art. 253

1

C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., constând

în fapta fostului deputat în Parlamentul României, R.N., de a facilita, în anul

2009, angajarea fiicei sale, R.C., în cadrul biroului său parlamentar.

La data de 04 aprilie

2014,

întrucât

din probele administrate pe parcursul urmăririi penale a rezultat comiterea și

a altei fapte de conflict de interese, act material al aceleiași infracțiuni,

prin ordonanța cu același număr, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu

privire la fapta deputatului R.N. de a încheia la data de 15 iunie 2010,

contractul civil, cu fiica sa, P.S., pentru prestarea de activități în cadrul

biroului său parlamentar; prin aceeași ordonanță, s-a dispus schimbarea

încadrării juridice a infracțiunii pentru care se începuse inițial urmărirea

penală în cauză, din infracțiunea de conflict de interese, în forma prevăzută

de art. 253

1

C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea

de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

C. pen. anterior cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele cu

aplicarea art. 5 C. pen.

Prin ordonanța nr. 156/P/2014,

din data de 08 aprilie 2014, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi

penale față de R.N., fost deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea

infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

C. pen.

anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale) ambele

cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin

ordonan

ța

emisă la data de 29 aprilie 2014, în Dosarul nr. 156/P/2014, s-a dispus punerea

în mișcare a acțiunii penale împotriva suspectului R.N., pentru săvârșirea

infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253

1

C. pen.

anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (două acte materiale),

ambele cu aplicarea art. 5 C. pen.

Inculpatului

i-au fost aduse Ia cuno

ștință

drepturile și obligațiile prevăzute de art. 10, art. 83 și art. 108 C. proc.

pen., ocazie cu care s-au încheiat procesele verbale din datele de 24 aprilie 2014

și 05 mai 2014; un exemplar al fiecărui proces verbal a fost remis

inculpatului.

Inculpatul

nu a fost asistat juridic pe parcursul urm

ăririi penale.

II. Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sub nr.

2038/1/2014 la data de 21 mai 2014, fiind repartizat Judecătorului de Cameră

Preliminară, care în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin. (2) C. proc.

pen. a dispus comunicarea copiei certificate a rechizitoriului nr. 156/P/2014

din 13 mai 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de urmărire penala și criminalistică, la adresa de domiciliu a

inculpatului, aducându-i-se la cunoștință acestuia obiectul procedurii de

Cameră Preliminară, dreptul de a-și angaja apărător și termenul în care, de la

data comunicării poate formula în scris cereri și excepții cu privire la

nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele

de urmărire penală.

La 26 mai 2014

inculpatul R.N. a primit copia rechizitoriului, judecătorul de Cameră

Preliminară constatând că acesta nu a formulat cereri și excepții în termenul

de 20 de zile prevăzut de dispozițiile legale, motiv pentru care, conform art. 342

C. proc. pen. a procedat la verificarea competenței și a legalității sesizării

instanței, precum și a legalității administrării probelor și a efectuării

activității de urmărire penală.

Prin încheierea nr. 677

din 8 iulie 2014, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat

legalitatea rechizitoriului nr. 15/P/2014 emis de Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistică,

precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de

urmărire penală.

S-a dispus începerea

judecății inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese,

prevăzută de art. 253

1

C. pen. anterior (2 acte materiale) cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen.

S-a fixat termen de

judecată la data de 16 septembrie 2014.

III. În cursul

cercetării judecătorești, la primul termen de judecată, 16 septembrie 2014,

conform art. 374 alin. (1) C. proc. pen., s-a dat citire actului de sesizare,

în baza dispozițiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen. i s-a adus la cunoștință

inculpatului faptul că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza

probelor administrate în cursul urmăririi penale, dacă recunoaște în totalitate

faptele reținute în sarcina sa, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă

cu 1/3.

Inculpatul R.N. a arătat

faptul că dorește să se prevaleze de această procedură, recunoscând faptele așa

cum au fost descrise în actul de sesizare, solicitând ca judecata să se facă pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În acest sens,

conform art. 375 C. proc. pen. inculpatului i s-a luat o declarație, instanța,

constatând aplicabilitatea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

motiv pentru care a admis cererea inculpatului de a se judeca în baza procedurii

simplificate.

IV. Soluția Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu privire la acuzațiile aduse

inculpatului.

Astfel, instanța

reține că în anul 2009, la propunerea și cu avizul deputatului R.N. (deputat în

Parlamentul României pentru legislatura 2008-2012), R.C. (fiica acestuia) a

fost angajată în cadrul biroului său parlamentar din circumscripția electorală nr.

7 Botoșani, de asemenea, în anul 2010, deputatul R.N. a încheiat un contract

civil de prestări servicii în cadrul aceluiași birou parlamentar cu fiica sa, P.

(fostă R.) S.

Înalta Curte constată

că situația de fapt expusă în rechizitoriu, recunoscută de altfel și de către

inculpatul R.N. rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale

(probe necontestate de către inculpat), întregul probatoriu relevând - dincolo

de orice dubiu rezonabil - existența faptelor săvârșite de inculpat și

vinovăția acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

Infracțiunea de

conflict de interese, în forma reglementată de art. 253

1

alin. (1) C.

pen. anterior,

constă

în „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu,

îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a

realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă

ori un afin până la gradul II, inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a

aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea

căreia a beneficiat sau beneficiază de servicii ori foloase de orice natură

”

.

În Codul penal

în vigoare (Legea nr.

286/2009),

infracțiunea

de conflict de interese este reglementată prin dispozițiile art. 301, și

constă, potrivit alin. (1), în „fapta funcționarului public care, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la

luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos

patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin

până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană, cu care s-a aflat în

raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori

beneficiază de foloase de orice natură".

În

raport de limitele de pedeaps

ă prevăzute în legile penale succesive pentru

sancționarea infracțiunii de conflict de interese, s-a apreciat că, în

conformitate cu dispozițiile art. 5 C. pen. actual, Codul penal anterior este

legea penală mai favorabilă; astfel, art. 253

1

alin. (1) C. pen.

anterior prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și interzicerea

dreptului de a mai ocupa o funcție publică pe durată maximă, iar Codul penal

actual, sancționează

infrac

țiunea

de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1), cu închisoarea de la 1

an la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

În cauză sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese.

Astfel, subiectul

activ calificat, respectiv funcționarul public ce are competența de a îndeplini

acte sau/și de a participa la luarea deciziilor.

Raportat la

dispozițiile art. 147 alin. (1) C. proc. pen. anterior și art. 145 C. pen.

anterior, parlamentarii au calitatea de funcționari publici atât în sensul

normelor penale anterioare, cât și în sensul normelor penale în vigoare (art. 175

C. pen.), fiind subiect activ al infracțiunii de conflict de interese în ambele

forme de incriminare art. 253

1

C. pen. anterior și art. 301 alin. (1)

C. pen. actual.

Pentru realizarea

elementului material al infracțiunii nu este nevoie de producerea unei pagube

și doar de realizarea unui folos material pentru sine, soț/soție, ceea ce în

speță s-a realizat.

Fiica inculpatului R.N.,

numita R.C. a realizat un venit salarial de 6.391 lei în perioada 19 octombrie 2009

- 1 iunie 2010 în baza contractului individual de muncă nr. x. și de 5.267 lei

în perioada 15 iunie 2010 - 01 aprilie 2011 în baza contractului civil y.

Astfel, banii

publici, aflați la dispoziția inculpatului au fost direcționați către membrii

familiei sale, iar datorită acestui interes personal de natură patrimonială,

rezultă faptul că este îndeplinită condiția legală constând în neîndeplinirea

atribuțiilor ce-i revin în calitate de deputat în Parlamentul României, în

conformitate cu principiile care stau la baza exercitării demnității publice.

Norma de incriminare

nu prevede ca folosul material să fie injust, ci numai ca acesta să fi fost

efectiv obținut printr-o procedură favorizantă.

Astfel, obținerea

unui folos material reprezintă condiția pentru realizarea laturii obiective a

infracțiunii prevăzută de art. 253

1

C. pen. anterior, acesta

neconferind faptei caracterul unei infracțiuni de prejudiciu, întrucât

principalul fascicul de relații sociale apărate de lege ține de corecta

exercitare a autorității publice de către funcționarii publici.

Faptele inculpatului R.N.

au creat o stare de pericol la adresa valorilor sociale ocrotite de lege,

referitor la funcționarea instituțiilor, având în vedere că interesul

patrimonial indirect al parlamentarului poate influența îndeplinirea cu

obiectivitate a atribuțiilor care-i revin, fiind astfel îndeplinită urmarea prevăzută

în norma de incriminare.

Cu privire la latura

subiectivă a infracțiunii de conflict de interese rezultă intenția frauduloasă

a inculpatului R.N. de a acționa în interesul direct al familiei sale, căreia

i-a facilitat obținerea de foloase materiale din bugetul Camerei Deputaților.

Astfel, în cauză sunt

îndeplinite, atât sub aspectul laturii subiective, cât și obiective, elementele

constitutive ale infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253

1

C. pen. anterior, text în baza căruia inculpatul va fi condamnat la pedeapsa

închisorii de câte 4 luni, cu reținerea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.

proc. pen. și a art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea

pedepsei, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise,

dedus din circumstanțele cauzei, calitatea și pregătirea profesională deținută

de inculpat, consecința faptei, cât și datele personale ale inculpatului

(necunoscut cu antecedente penale, studii superioare, are o familie

organizată), a avut o atitudine sinceră și de regret a faptei.

Astfel, pedeapsa

rezultantă de 4 luni închisoare este de natură să asigure funcția sancționatorie

și reinserția socială a inculpatului, cât și prezervarea ordinii publice, în

sensul art. 52 C. pen.

În ceea ce privește

modalitatea de executare a pedepsei, se apreciază, în raport cu datele

personale ale inculpatului, că scopul acesteia poate fi atins și fără

executarea pedepsei în regim de detenție, motiv pentru care va dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Ca urmare, instanța

va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

încercare de 2 ani și 4 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării

condiționate a pedepsei.

În ceea ce privește

pedeapsa accesorie, conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul

succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii

de condamnare, se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai

favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Astfel, instanța va

face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. a

cărei executare va fi suspendată, conform art. 71 alin. (5) C. pen.

Pronunțând

condamnarea inculpatului R.N., acesta va fi obligat la plata sumei de 1.050 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei cheltuieli ocazionate

în faza de urmărire penală, iar suma de 600 lei cheltuieli ocazionate în faza

judecății în primă instanță, din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu

care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 253

1

C. pen. anterior, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.,

art. 374 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen.,

condamnă pe inculpatul R.N., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În temeiul art. 71 C.

pen. anterior interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, b) și c) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C.

pen. anterior dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii

pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, calculat conform art. 82 C. pen.

și care se socotește de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În conformitate cu art.

71 alin. (5) C. pen. anterior pe durata termenului de încercare se suspendă

executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C.

proc. pen. anterior atrage atenția inculpatului R.N. asupra disp. art. 83 C.

pen. anterior privind cazurile de revocare a suspendării

condiționate a executării pedepsei.

Obligă inculpatul la

plata sumei de 1.050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450

lei, cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și 600 lei

cheltuieli judiciare efectuate în cursul judecății, din care 200 lei, onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului

Justiției.

Cu drept de apel în

termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunțată în

ședință publică, azi, 30 septembrie 2014.