ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2168/2019

HOTĂRÂRE

21.11.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2168/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 22.01.2019 sub număruld de dosar nr. x/2019, reclamantele A., grefier șef în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia și B., au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială (VRS) în cuantum de 440,16 Iei începând cu 9.04.20J5, respectiv de 484,18 Iei (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015) începând cu 1.12.2015 și obligarea pârâților Ia plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care suntem îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de infație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 1594 din 13 iunie 2019, Tribunalul Dolj a admis excepția de necompetență teritorială în soluționarea acțiunii formulată de reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj a reținut că reclamantele au calitatea de grefieri ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, fiind angajate ale Curții de Apel Craiova, sens în care sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. 3 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub același număr de dosar nr. x/2019.

În ședința publică din 4 octombrie 2019, Tribunalul Vâlcea, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței și a constatat că este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În speță, reclamantele au domiciliul în Filiași, Jud. Dolj (A.) și în Craiova, Jud. Dolj (B.).

Pârâții din prezenta cauză sunt- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

Se observă că, nici unul dintre pârâți nu au calitatea de instanță de judecată, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (2^1) C. proc. civ. ca atare, instanța competență teritorial este Tribunalul Dolj, în raport de dispozițiile art. 107. C. proc. civ.

Față de considerentele expuse, Tribunalul Vâlcea a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, a constatat existența conflictului de competență negativ între Tribunalul Dolj și Tribunalul Vâlcea, a suspenda cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe -Tribunalul Vâlcea și Tribunalul Dolj s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Potrivit art. 127 (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Raportat la datele speței în situația în care grefierul are calitatea de reclamant, acesta nu poate sesiza instanța competentă, dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, ci are alegerea între mai multe alte instanțe dintre cele indicate de legiuitor.

Dispozițiile art. 127, alin. (1) C. proc. civ., deși au denumirea marginală de "competență facultativă", obligă reclamantul, în raport de calitatea sa de angajat care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, să sesizeze una din instanțele de același grad din raza unei curți de apel învecinate.

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamantele au calitatea de grefieri ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia.

Noțiunea de "instanță competentă să soluționeze cauza" se referă la toate ciclurile procesuale ale judecății, Curtea de Apel Craiova fiind instanța de apel în speța de față, (fiind chiar angajatorul reclamantelor).

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparțialitatea instanței. Prin acest text legal sunt nominalizați, fără nicio distincție, subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri, indiferent de tipul instanțelor la care aceștia funcționează, instanțe judecătorești ori parchete, instanțe/parchete civile ori militare.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum, în cauză, este îndeplinită condiția premisă, aceea ca grefierul să funcționeze la instanța competentă să soluționeze cauza, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești, învecinată Curții de Apel Craiova, unde reclamanta își desfășoară activitatea în calitate de grefier.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.