ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 789/2019
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 789/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara la data de 21 mai 2018, recurentul-revizuent A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 87/2018 a Curții de Apel Timișoara și a Deciziei civile nr. 89/2018 a Tribunalului Timiș, pronunțate în dosarul nr. x/2017, conform art. 509 alin. (1), (2), (5) C. proc. civ.
Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, prin Decizia nr. 115 din 10 iulie 2018 a disjuns petitul din cererea revizuentului A. vizând revizuirea formulată împotriva Deciziei civile nr. 89 din 5 februarie 2018 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017 și a declinat competența materială de soluționare în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă.
A anulat ca insuficient timbrată cererea de revizuire formulată de același revizuent împotriva Deciziei civile nr. 87 din 16 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în același dosar.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul-revizuent A..
Recursul este inadmisibil pentru motivele ce se vor arăta.
Pe de-o parte, recursul este inadmisibil sub aspectul soluției de declinare a competenței din perspectiva art. 132 alin. (3) C. proc. civ. potrivit căruia, în cazul în care instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac.
Pe de altă parte, recursul este inadmisibil și sub aspectul soluției de anulare a cererii de revizuire a Deciziei nr. 87/2018 a Curții de Apel Timișoara, ca insuficient timbrată.
Aceasta întrucât prin Decizia nr. 87 din 16 mai 2018 Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 89 din 5 februarie 2018 a Tribunalului Timiș.
Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Conform art. 457 C. proc. civ., care reglementează legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 115 din 10 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara -
Secția I Civilă, ca inadmisibil.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2019.