ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 293/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 293/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi, contestatorul C.C. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., C.E.S.T.R.I.N. anularea procesului-verbal din 12 decembrie 2011. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență Prin sentința civilă nr. 1080 din 8 martie 2013, Judecătoria Brezoi a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București. Prin sentința nr. 17394 din 13 septembrie 2013, Judecătoria sectorului 1 a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, constatând ivit conflictul negativ de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria sectorului 1 a reținut în esență că în speță nu sunt incidente dispozițiile art III Secțiunea a 2-a din Legea nr 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești precum, plângerea fiind înregistrată înainte de intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., respectiv la 14 septembrie 2012, fiind incident art. 104 C. proc. civ., ori potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile acestuia se aplica numai proceselor (…) începute după intrarea sa în vigoare. Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc.
civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență 1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi. Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că în cauza de față se contestă procesul-verbal din 12 decembrie 2011, încheiat de către C.N.A.D.N.R., C.E.S.T.R.I.N., prin care în temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, C.C.
a fost sancționat cu amendă contravențională, întrucât la data de 12 decembrie 2011 s-a constatat că autovehiculul aparținând petentului a circulat pe DN 7 km188+900m, S., județul Vâlcea, fără a deține rovinietă valabilă. Înalta Curte, constată că prezentul litigiu a fost înregistrat pe rolul instanțelor de judecată la data de 2 martie 2012, anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., ale cărui dispoziții potrivit dispozițiilor art. 24, se aplică numai proceselor începute după intrarea acestuia în vigoare. Apreciază Înalta Curte că este eronată invocarea a dispozițiilor art. 10 1 introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013 potrivit cărora „Prin derogare de la dispozițiile O.G.
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.”. În acest sens, se reține că dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora „ (1) Procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal investite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că se aplică numai situațiilor expres reglementate în acest articol.
Astfel, textul de lege expus anterior menționează că modificarea de competență se aplică doar proceselor în primă instanță, precum și căilor de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, regula derogatorie prevăzută de acest articol aplicându-se doar în cazul litigiilor din materia contenciosului administrativ, din care nu fac parte și litigiile din materie contravențională, având în vedere că Legea nr. 2/2013 face o distincție clară între cele două tipuri de litigii, aspect ce reiese chiar din conținutul acesteia legi, din denumirea Secțiunii a 2-a, intitulată „Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal”.
De asemenea, Înalta Curte reține că prevederile alin. (1)-alin. (4) ale art. XXIII din Legea nr. 2/2013 sunt corelate, între acestea existând o strânsă legătură, scopul legiuitorului fiind de a aplica procedura de degrevare administrativă doar în ceea ce privește litigiile aflate în fond la curțile de apel și în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în materia contenciosului administrativ și fiscal. Pentru aceste considerente, se constată că schimbarea de competență realizată prin Legea nr. 2/2013 în ceea ce privește soluționarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenție întocmite în baza O.G. nr. 15/2002 nu se aplică litigiilor în curs de judecată la data intrării acesteia în vigoare, acestea urmând să fie judecate în continuare de instanța competentă potrivit art. 32 alin. (2) din OG nr. 2/2001, și anume de judecătoria de la locul săvârșirii contravenției.
Cum din procesul-verbal de contravenție aflat la dosarul Judecătoriei Brezoi, rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului este pe DN 7 km 188+900m, S., județul Vâlcea, instanța competentă a soluționa cauza este Judecătoria Brezoi. 2. Temeiul legal al regulatorului de competență În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Brezoi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul C.C. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei Brezoi. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2014.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.