ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.10.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3600/2006

HOTĂRÂRE
25.10.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3600/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Curții de Apel Constanța, reclamanta Z.F. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5365 din 31

ianuarie 2006, emisă de pârâtă și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea

de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin hotărârea atacată a fost respinsă în mod greșit cererea prin

care a solicitat recunoașterea calității de beneficiară a acestei legi.

Reclamanta a mai precizat că a fost născută la data de 13 februarie 1942, după

schimbul de populație ce a avut loc urmare a Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, părinții săi fiind strămutați din localitatea de

domiciliu.

Prin sentința civilă nr. 216/CA din

20 martie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, acțiunea

formulată a fost admisă, instanța dispunând anularea hotărârii atacate.

Totodată, instanța a stabilit în favoarea reclamantei, calitatea de beneficiară

a prevederilor Legii nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut, în esență, că, potrivit probatoriului administrat,

reclamanta s-a născut ulterior strămutării părinților săi, suferind, astfel,

aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Tulcea, criticând soluția pronunțată,

pentru netemeinicie și nelegalitate, opinând că reclamanta nu este îndrituită

la măsuri reparatorii, fiind născută în anul 1942, ulterior datei la care a

avut loc schimbul de populație, respectiv strămutarea părinților săi.

Înalta Curte de Casație si Justiție,

analizând motivele invocate, în raport cu sentința atacată, materialul probator

și dispozițiile legale incidente în cauză, constată nefondat recursul declarat,

pentru considerentele ce urmează:

Potrivit prevederilor art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

dispozițiile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada

regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul

mai sus menționat.

Este evident că legiuitorul

a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetățeni

români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din

motive etnice, iar prin persoana persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod direct, cât și aceea asupra căreia s-au

răsfrânt consecințele acelei persecuții.

Acesta este și cazul

persoanelor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau

au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit,

astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din aceasta situație. O

atare concluzie se desprinde din întreaga economie a actului normativ

aplicabil, fiind echitabilă acordarea drepturilor în speță, date fiind

condițiile vitrege în care aceste persoane s-au născut

Din probatoriul administrat

în cauză, rezultă că intimata-reclamantă se încadrează în situația prevăzută de

lege, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță,

situație dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 6

1

din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor

acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002.

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Tulcea împotriva sentinței civile nr. 216/CA din 20 martie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 octombrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-10-18
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3492/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 27 ianuarie 2006, reclamanta C.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de P
ÎCCJ 2006-10-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3499/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 17 februarie 2006, reclamanta Ș.A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de
ÎCCJ 2006-10-05
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3279/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta A.B. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Tulcea, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii
ÎCCJ 2006-10-05
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3285/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta G.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Tulcea - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, solicitând instanței ca, în contradict
ÎCCJ 2006-10-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3493/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 16 februarie 2006, reclamantul I.Ș. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de
Sursă