ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1379/2018

Analizând recursul în condițiile art. 496 C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins, Înalta Curte reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 10 noiembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului declarat de petentul A. împotriva sentinței civile nr. 34/DEC/P din data de 17 mai 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

Împotriva acestei încheieri, petentul A. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, petentul a arătat că măsura de suspendare a judecății dispusă prin încheierea din data de 10 noiembrie 2017 este nelegală, având în vedere că la data de 9 noiembrie 2017 a depus, prin e-mail, concluzii scrise, în cuprinsul cărora a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

Învestită cu soluționarea recursului la data de 29 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la comunicarea cererii de recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

La data de 25 ianuarie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, dispunându-se comunicarea acestuia părților din cauză.

Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., completul de filtru a dispus admisibilitatea în principiu a recursului și a stabilit termen de judecată la data de 19 aprilie 2018, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului.

Analizând criticile deduse judecății, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Odată îndeplinite condițiile stabilite de textul legal anterior menționat, instanța de judecată este obligată să dispună suspendarea judecății. Măsura de suspendare a judecății se întemeiază pe voința prezumată a părților de a nu mai continua procedura judiciară. O atare prezumție este dedusă din faptul neprezentării părților la termenul de judecată la care au fost legal citate și din inexistența la dosar a unei solicitări de judecată în lipsă.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că la dosarul curții de apel există concluziile scrise în cuprinsul cărora s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, transmise prin e-mail de către apelantul-petent la data de 10 noiembrie 2017 (ziua ședinței de judecată), astfel cum reiese din înscrisul existent la dosar, reprezentând e-mailul printat, iar nu cu o zi înainte de termenul de judecată, astfel cum susține recurentul-petent.

De asemenea, se constată că respectivele concluzii scrise au fost primite de complet după închiderea dezbaterilor din dosar, în conformitate cu mențiunea olografă consemnată pe înscrisul de la dosarul curții de apel.

Or, potrivit dispozițiilor art. 394 alin. (3) C. proc. civ., după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.

Având în vedere cele constatate, instanța reține culpa procesuală a recurentului-petent, care a formulat cu întârziere cerere de judecare a cauzei în lipsă, fără a proba faptul că la momentul la care solicitarea sa de judecare în lipsă a ajuns la cunoștința instanței nu fusese încă pronunțată soluția în cauză.

În cuprinsul dispozițiilor art. 415 pct. 1 C. proc. civ. prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părți dorește continuarea judecății. Astfel, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor.

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, în speță Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 C. proc. civ.

Pentru considerentele prezentate, constatând că prin dispunerea măsurii suspendării judecății nu au fost încălcate drepturi procesuale și produse vătămări de natură a fi îndreptate prin intermediul cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 10 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2018.