ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7371/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

1.

Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Râmnicu Vâlcea, la data de 09 iulie 2012, reclamanta Întreprinderea Individuală

S.M.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA, în principal, anularea

procesului-verbal de constatare a contravenției din 26 iunie 2012 întocmit de pârâtă,

și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Prin procesul-verbal de contravenție contestat,

reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250,00

RON și obligată la plata unei despăgubiri în valoare de 28,00 euro (124,92 RON).

Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin sentința nr.

9500 din 09 octombrie 2012, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată

din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Brezoi, instanța în a cărei arie de competență teritorială s-a săvârșit contravenția.

Judecătoria Brezoi, prin sentința nr. 1374 din

19 martie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată

din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Moinești, instanța în circumscripția căreia își are sediul contravenienta.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria

Brezoi a reținut că, potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea

tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețea de drumuri naționale

din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, „plângerea, însoțită

de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul”, aceste

dispoziții fiind de imediată aplicare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei

Moinești la data de 17 aprilie 2013.

Judecătoria Moinești, prin sentința nr. 1731 din

17 mai 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și

a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, reținând, în esență,

că dispozițiile art. III din Legea nr. 2/2013, avute în vedere de prima instanță,

nu sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001

își păstrează aplicabilitatea.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență,

în baza art. 20 pct. 2 coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a dispus sesizarea

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal,

cu soluționarea acestuia.

de competență

Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl

constituie anularea procesului-verbal din 26 iunie 2012 încheiat de pârâta C.N.A.D.N.R.

SA, prin care, în temeiul art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările

și completările ulterioare, petenta Întreprinderea Individuală S.M.R. a fost sancționată

contravențional cu amendă în cuantum de 250,00 RON și obligată la plata unei despăgubiri

în valoare de 28,00 euro (124,92 RON) pentru că vehiculul categoria A, ce-i aparținea,

a circulat, la data de 17 iunie 2012, pe DN7 km 188+900m, județul Vâlcea, fără a

deține rovinietă valabilă.

Potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002

privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de

drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, publicată

în M. Of. nr. 89/12.12.2013, „plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de

constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție

domiciliază sau își are sediul contravenientul”.

Așa cum rezultă din actele dosarului, plângerea

contravențională a fost înregistrată, inițial, pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea

la data de 09 iulie 2012, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind

unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea

punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispozițiile legii

noi de procedură aplicându-se numai proceselor și executărilor silite începute după

intrarea acesteia în vigoare.

În opinia Înaltei Curți, norma de competență se

aplică numai plângerilor contravenționale înregistrate după data de 15

februarie 2013, data intrării în vigoare a actelor normative prin care s-au modificat

normele procedurale sus-menționate.

În ceea ce privește dispozițiile legale invocate

de Judecătoria Brezoi, prevederile Legii nr. 2/2013, se reține că acestea se aplică

numai în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională.

Astfel, în speță, sunt incidente dispozițiile

art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,

act normativ anterior Legii nr. 2/2013, potrivit cărora competența soluționării

plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare

a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției,

reținute în sarcina reclamantei, este DN7, km 188+900m, județul Vâlcea, în raza

de competență teritorială a Judecătoriei Brezoi.

de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate

cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei

Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește în favoarea Judecătoriei Brezoi competența

de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de petenta Întreprindere

Individuală S.M.R. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA - C.E.S.T.R.I.N.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie

2013.