ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1910/2020

Ședința publică din data de 1 octombrie 2020

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 05 iunie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 27 din 17 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2158 din 20 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Prin decizia nr. 602 din 27 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2158 din 20 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă.

Împotriva deciziei nr. 602 din 27 februarie 2020, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire.

Prin decizia nr. 1222 din 18 iunie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

Împotriva acestei ultime hotărâri a formulat cerere de revizuire revizuentul A..

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În cauză, obiectul cererii de revizuire pendinte este reprezentat de decizia nr. 1222 din 18 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care a fost soluționată o altă cerere de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 602 din 27 februarie 2020 a aceleiași instanțe.

Prin această din urmă decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 2158 din 20 noiembrie 2019, întrucât a constatat că respectiva hotărâre a fost pronunțată în complet de filtru în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinare sau extraordinare. Ca atare, aceste hotărâri nu sunt susceptibile de revizuire.

Față de această prevedere legală, precum și în raport de dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se constată că este inadmisibilă revizuirea formulată împotriva deciziei nr. 1222 din 18 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Cum decizia nr. 602 din 27 februarie 2020 nu este supusă niciunei căi de atac, în aplicarea art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici decizia nr. 1222 din 18 iunie 2020, pronunțată în soluționarea cererii de revizuire a deciziei nr. 602 din 27 februarie 2020, nu este supusă niciunei căi de atac ordinare sau extraordinare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1222 din 18 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stabilind că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1222 din 18 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2020.