ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 53 din 5 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul penal nr. x/2017, între altele, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți (la data de 20/21.07.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) și b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți (la data de 22.07.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) și b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți (la data de 15/16.08.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a), b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți (la data de 18.08.2017).

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. raportat la art. 263 alin. (2) lit. a) și b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, la care s-au adăugat 3 ani închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 9 închisoare), urmând ca inculpatul A. să execute în final 6 ani închisoare, pedeapsa complementară de 2 ani privind interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. și pedeapsa accesorie privind interzicerea exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. perioada reținerii, arestului preventiv și a arestului la domiciliu de la 21.08.2017 la 22.06.2018.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul A. prin încheierea de ședință din 19.06.2018 a Tribunalului Constanța, definitivă prin Încheierea nr. 82/P/C din 22.06.2018 a Curții de Apel Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. 335/P/2017 din data de 29.09.2017 a fost trimis, între alții, în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen. - 4 fapte, toate cu aplic. art. 38 C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen.;

În fapt, s-a reținut că, la data de 18.08.2017, în jurul orelor 14:05, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. Băneasa, efectuând post de observare a frontierei de stat cu Bulgaria, aflându-se în dreptul bornei cu numărul 255, au observat două autoturisme de teren, care au pătruns în mod ilegal din Bulgaria în România, trecând peste fâșia de protecție și culoarul de frontieră, continuându-și deplasarea pe teritoriul României, spre direcția bornei cu numărul 244; astfel, cu ajutorul autospecialei din dotare cu numerele MAI x, au procedat la urmărirea acestora, iar după aproximativ 1 km aceștia au pătruns în pădurea Dumbrăveni, unde vizibilitatea fiind redusă și relieful deluros și împădurit, precum și drumurile de acces în interiorul pădurii greu practicabile, au pierdut contactul vizual cu autovehiculele pe care le urmăreau, dar direcția de deplasare era spre cariera de piatră din proximitatea localității Dumbrăveni.

Ca urmare a celor observate, polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. Băneasa au raportat de urgență evenimentul, solicitând sprijin, procedându-se la scotocirea zonei împădurite, astfel că, în scurt timp, la fața locului s-au prezentat mai mulți polițiști din cadrul Gărzii de Coastă, care au continuat împreună căutarea autovehiculelor prin pădurea Dumbrăveni, iar în interiorul acesteia, pe un drum neamenajat care face legătura cu zonele periferice ale frontierei de stat, au observat un autoturism de teren marca x, cu avarii serioase la sistemul de direcție, abandonat, și, în apropierea acestuia, un grup de 25 de persoane, de origine arabă, alcătuit din bărbați, femei și copii, fiind descoperit în apropierea zonei respective și cel de-al doilea autovehicul de teren marca x.

Mai mult, s-a mai reținut că în cauză se dețineau date și informații că numitul A., cetățean bulgar, folosind autoturismul marca x de culoare neagră, cu numerele de înmatriculare x, introducea în mod frecvent ilegal în România, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat cu Bulgaria, în zona localității Dumbrăveni, grupuri de migranți de origine arabă; astfel, în data de 18.08.2017, în jurul orelor 20:00, în timp ce polițiști de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă efectuau post control la intersecția DJ 391A cu DJ 392, au procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire asupra autovehiculului marca x, de culoare neagră, cu numerele de înmatriculare x, care se deplasa dinspre localitatea Viroaga către localitatea Dumbrăveni, moment în care acesta a oprit pe partea dreaptă a carosabilului, fiind condus de către A.

De asemenea, existând indicii cu privire la implicarea sa în traficarea grupului de 25 de migranți pe ruta Turcia - Bulgaria - România, s-a procedat la conducerea autoturismului x împreună cu A., pentru continuarea cercetărilor, iar în apropierea localității Dumbrăveni, la aproximativ 200 metri, au ieșit din pădurea de la marginea drumului două persoane de sex bărbătesc, care făceau insistent semnale de oprire. Oprind în dreptul lor, în urma verificărilor actelor de identitate ale acestora, s-a stabilit că se numesc B., cetățean bulgar, și C., cetățean bulgar, aceștia fiind conduși la sediul Poliției de Frontieră Negru Vodă, în vederea continuării cercetărilor.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, a fost descoperit în punctele de coordonate geografice 43O56’38" N și 27O57’9"E autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, cu roata din partea dreapta-față pe pană și cu cauciucul desprins de jantă, iar partea din față a autoturismului se afla într-un grup de copaci subțiri, în autoturism nefiind nicio persoană, însă, în apropierea autoturismului a fost găsită o oglindă ruptă din partea dreaptă a unui alt autovehicul, la autoturismul marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x; oglinzile erau intacte și, pe dealul din apropiere, în dreptul autoturismului marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, au fost depistați cei 25 de migranți, cetățeni sirieni, aflați pe jos.

Mai mult, după demararea inițială și continuarea cercetărilor în raport de această faptă, s-a descoperit că inculpații C., B. și A. au săvârșit și alte trei fapte, respectiv în data de 16.08.2017, 22.07.2017 și 20.07.2017; raportat la aceste fapte, s-a observat faptul că trecerile ilegale au fost efectuate în aceeași zonă, respectiv a localității Dumbrăveni, și având același mod de operare, în sensul că migranții a fost călăuziți de către inculpați și trecuți ilegal peste frontiera de stat a României cu Bulgaria, prin aceeași porțiune a fâșiei de protecție.

Astfel, în data de 17.08.2017 lucrătorii de poliție din cadrul S.R.P.T. Craiova s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, aflându-se în executarea serviciului de patrulare, în trenul IR1695, care circula pe ruta București - Timișoara, au depistat un număr de 17 persoane, toți cetățeni sirieni, care nu figurau ca intrați legal/tolerați în România.

Prin ordonanța din 17.08.2017, organele de cercetare penală au dispus începerea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 262 alin. (1) C. pen., iar prin ordonanța din 22.08.2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în vederea reunirii acestei cauze la Dosarul nr. x/2017.

Fiind audiați în calitate de martori, migranții au identificat din planșa fotografică unul dintre cele două autoturisme depistate, abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, respectiv autoturismul marca x, afirmând că au pătruns ilegal în România printr-o pădure deasă cu două autoturisme de teren și că persoanele care conduceau cele două autoturisme aveau fețele acoperite cu cagule.

Astfel, din cele reținute inițial de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, la nivelul S.P.F. Negru Vodă a fost înregistrată cauza nr. x/16.08.2017 privind pe autori necunoscuți care au intrat ilegal în România în noaptea de 15/16.08.2017, în zona localității Dumbrăveni, peste frontiera verde, între bornele 244 - 245, respectiv la 150 metri dreapta de borna 244, cu două autoturisme de teren ale căror specificații au fost relevate prin cercetarea la fața locului și planșa fotografică .

În cauză a fost identificat cetățeanul român D., care a precizat că se afla zilnic pe teren, deoarece se ocupa cu păscutul animalelor cetățenilor din zona Dumbrăveni, astfel că în aceste locuri izolate a putut observa că în data de 16.08.2017, în jurul orelor 10:00, două autoturisme de teren de culoare gri înmatriculate în Bulgaria, recunoscute din fotografii ca fiind cele depistate abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, observându-se că era vorba de auto x, care se deplasau din direcția frontierei cu Bulgaria pe drumul de piatră ieșind din pădurea Dumbrăveni, continuându-și apoi deplasarea pe drumul județean ce leagă localitatea Dumbrăveni de localitatea Independenta.

Or, față de acest moment, martorul D. nu a mai putut să mai indice alte date suplimentare, dar a menționat că numita E. poate oferi indicii suplimentare, deoarece i-a spus că a văzut un grup de migranți de origine arabă în pădurea Dumbrăveni; astfel, a fost identificată persoana E., locuitor din Dumbrăveni, care zilnic se deplasează în pădure, câștigându-și traiul prin colectarea de reziduuri de material lemnos, ocazie cu care în data de 16.08.2017, în jurul orelor 08:30, a observat în pădure un grup de aproximativ douăzeci de persoane ce păreau a fi străine, de diferite vârste, care aveau asupra lor multe bagaje, persoanele având trăsături specific arabe, iar în momentul în care a trecut pe lângă acest grup a observat un bărbat înalt, care nu se asemăna celorlalte persoane.

Martora E. a mai declarat că nu a dorit să intre în contact cu aceștia, motiv pentru care și-a continuat deplasarea prin pădure, după care, în jurul orelor 10:45, la întoarcere, a observat în același loc, în dreptul grupului de persoane, două autoturisme de teren de culoare gri înmatriculate în Bulgaria pe care le-a recunoscut în fotografiile arătate de polițiști ca fiind cele depistate ca abandonate în pădurea Dumbrăveni în data de 18.08.2017, respectiv x, precum și că poate recunoaște bărbatul înalt dacă i se vor arăta fotografii cu acesta, astfel că a indicat în planșa fotografică arătând cu degetul pe numitul B. ca fiind cel care îndruma grupul de migranți prin semne, însoțindu-i/călăuzindu-i pe aceștia. .

Din actele și lucrările dosarului a reieșit că, în data de 16.08.2017, A. a achiziționat la orele 03:25:27 și 03:26:55 două roviniete de tip A pentru autoturismele x, din stația de combustibili F., punct de lucru 6A Vama - Giurgiu, aflată în imediata apropiere a Punctului de intrare în România Giurgiu, fiind ridicate înregistrările video ale camerelor din stația de combustibili, fiind efectuată planșa fotografică cu momentele indicate., iar din declarațiile de martor ale polițiștilor aflați în serviciu, din cadrul S.P.F. Negru Vodă, în data de 16.08.2017, a reieșit faptul că, aflându-se în misiune, în jurul orelor 13:00, în zona localității Dumbrăveni, a fost oprit în trafic autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, condus de inculpatul A., și că acesta nu-și justifica prezența în zonă, iar comportamentul său era unul nefiresc, pentru un simplu participant la trafic, era agitat, transpira excesiv, dar întrucât nu a încălcat normele legale în vigoare, a fost lăsat să plece, după ce a încercat să le explice însă acestora, în limba bulgară, că ar fi încurcat drumul și s-ar fi rătăcit, intenționând să ajungă în Constanța, afirmații care au fost făcute deși avea asupra sa un telefon mobil Smarthpone, care utilizează facil aplicații tip GPS etc., situație în care în mod evident s-au născut suspiciuni.

Din coroborarea acestui aspect cu faptul că, în aceeași zi, la orele 14:30, A. la volanul autoturismului x, este antemergătorul celor două autoturisme de teren menționate mai sus (fapt materializat probator în filmările puse la dispoziție de C.N.A.I.R., de la stația de taxare Fetești), s-a reținut faptul că acesta a ascuns adevărul, prezența sa în zonă nefiind în niciun caz întâmplătoare, acesta urmând a efectua de fapt transportul de migranți către București.

Referitor la fapta inculpaților din data de 22.07.2017, în actul de sesizare al instanței s-a reținut că, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a aflat în lucru Dosarul penal nr. x/2017, care a fost reunit la Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în care s-au efectuat cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trecerea frauduloasă a frontierei de stat și trafic de migranți.

În fapt, a fost vorba despre evenimentul constatat în data de 22.07.2017, de către polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, ocazie cu care o autoutilitara marca x a pătruns pe teritoriul național peste frontiera de stat, forțând "fâșia verde" în zona localității Dumbrăveni, respectiv între bornele 238 - 250.

S-a mai reținut faptul că, la controlul autodubei, în compartimentul marfă, s-au găsit înghesuite un număr de 19 persoane provenite din Irak, migranți ilegali, bărbați, femei și copii care nu dețineau documente de identitate, astfel că, fiind audiați, aceste persoane au precizat că cei doi traficanți care i-au introdus în România erau bulgari, dar că aveau fețele acoperite de două cagule, astfel că nu au putut indica semnalmentele traficanților, oferind doar indiciul cetățeniei datorită limbii folosite în comunicarea dintre cei doi în momentele tensionate, când polițiștii de frontieră se aflau pe urmele lor, iar înainte de depistarea stării de fapt menționate mai sus, din anchetă a rezultat că în data de 22.07.2017, orele 03:21:35, pentru autoutilitara x descoperită cu nr. de înmatriculare x a fost achiziționată rovinieta valabilă de tip B pe drumurile din România, din stația de combustibili F. punct de lucru 6A Vama Giurgiu, aflată în imediata apropiere a Punctului de intrare în România - Vama Giurgiu.

Mai mult, în data de 21.07.2017 lucrătorii S.P.F. Negru Vodă s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat cu privire la faptul că printre bornele 229 - 230 și 231 - 232 se aflau imprimate două perechi de urme ale unor autoturisme de teren cu sensul de deplasare Bulgaria - România, zona periferică localității Dumbrăveni fiind înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia Dosarul nr. x/2017, dosar preluat în vederea reunirii la Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Totodată, în urma cercetării la fața locului a reieșit faptul că urmele aparțin unor autovehicule de teren, iar zona de trecere a acestora este greu accesibilă altor tipuri de autovehicule. Relevantă pentru cercetarea acestei fapte este declarația martorului D., care a indicat faptul că în data de 20.07.2017, în timp ce se afla cu vacile la păscut în aceeași zonă a pădurii Dumbrăveni, aproape de intersecția drumului de piatră care vine din cariera din zonă și drumul județean care face legătura dintre localitățile Dumbrăveni și Independenta, a observat în mod direct două autoturisme de teren, recunoscute ca fiind x, autoturisme care i-au atras atenția pentru că, veneau de la frontiera cu Bulgaria din pădure, și observând că cele două autovehicule erau pline cu oameni, putând observa că, unul dintre cei doi șoferi, pe care l-a indicat în planșa fotografică, cu degetul în persoana numitului B.

Din filmările din 14.07.2017, intervalul oral 07:00 - 08:30, ridicate de la S.C. x punct de lucru Negru Vodă, s-a observat că a intrat în G., la orele 07:54:33, autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, condus de către inculpatul A., precum și că acesta intră în incinta stației de alimentare, unde îi întinde casieriței un telefon mobil, indicându-i acesteia două numere de înmatriculare pentru a i se elibera două roviniete, întocmindu-se în acest sens o planșă fotografică.

Or, coroborând aceste probe cu adresa C.N.A.I.R. a rezultat faptul că inculpatul A. a achiziționat din S.C. F., în data de 14.07.2017, două roviniete de tip A, pentru următoarele autovehicule: x, înmatriculat în Franța cu nr. x, și x, valabile 7 zile, până la data de 20.07.2017, inclusiv, astfel că, în mod logic aceste două autovehicule au fost folosite în perioada 14.07 - 20.07, pe durata valabilității rovinietei, la trecerea ilegală peste frontiera de stat a României, a migranților .

De asemenea, aspectele sesizate se coroborează cu declarația martorului H., polițist de frontieră, adjunct al șefului S.P.F. Negru-Vodă, care a precizat că în luna iunie 2017 a avut o întrevedere cu un lucrător de poliție de frontieră bulgar, din cadrul Sectorului Poliție de Frontieră General Toshevo, care i-a comunicat mai multe date și informații cu privire la 4 cetățeni bulgari, care se ocupă cu traficul de migranți, pe ruta Sofia - Roșita (BG) - Dumbrăveni (RO) - București, cei 4 cetățeni bulgari fiind B., A., I. și J. și care foloseau în activitatea infracțională mai multe autovehicule înmatriculate în Bulgaria, printre care, x, dar și altele.

Starea de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: acte sesizare; procese-verbale de cercetare la fața locului; procese-verbale de reconstituire; procese-verbale de recunoaștere din fotografii; planșe fotografice; declarații martor; raport percheziție informatică.

Prin ordonanța din 21.08.2017 s-a dispus reținerea inculpaților pentru 24 de ore, iar la data de 22.08.2017, Tribunalului Constanța a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. pentru o perioada de 30 zile, măsură menținută ulterior până la data de 19.06.2018 când s-a dispus controlul judiciar, măsură, de asemenea, menținută până în prezent.

În faza de cameră preliminară, prin Încheierea de ședință nr. 29/27.02.2018 a Curții de Apel Constanța s-a dispus excluderea următoarelor mijloace de probă/probe - sancționate cu nulitatea conform încheierii din 26.01.2018: procesele-verbale de percheziție corporală din 18.08.17 cu procesul-verbal de îndreptate eroare materială din 22.08.2017 și planșele fotografice, procesele-verbale percheziție auto din 19.08.2017 cu planșele fotografice, din 18.08.2017 cu planșele fotografice, procesele-verbale de identificare a persoanelor din planșele fotografice din 19.08.2017 și declarațiile inculpaților olografe din data de 20.08.2017 cu traducerile în limba română, fiind menținute celelalte mijloace de probă/probe administrate în faza de urmărire penală.

În faza cercetării judecătorești, instanța, potrivit dispozițiilor art. 374 alin. (2) C. proc. pen., a adus la cunoștința inculpaților, în prezența traducătorului autorizat de limbă bulgară, învinuirile ce li se aduc, și i-a înștiințat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-li-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor, iar dacă refuză să dea declarații nu vor suferi nicio consecință defavorabilă, dreptul de a pune întrebări celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotesc că este necesar, dreptul de a fi informați cu privire la faptele pentru care sunt cercetați și încadrarea juridică a acestora, dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii; dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei; obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-li-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că a luat la cunoștință, dreptul de a beneficia de procedura medierii, iar în cazul de față doar în ceea ce privește latura civilă a cauzei.

Astfel, instanța a adus la cunoștința inculpaților faptele pentru sunt cercetați și încadrarea juridică a acestora, precum și dispozițiile art. 83 și art. 108 C. proc. pen. și a procedat la audierea lor, care au menționat că nu sunt vinovați și nu sunt de acord să dea declarații cu privire la faptele pentru care sunt cercetați, declarațiile acestora, în sensul celor precizate, fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosarul cauzei.

De asemenea, în faza cercetării judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 381 C. proc. pen., au fost audiați martorii: H., D., K., E., L. și M., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosarul cauzei.

Referitor la probele administrate în faza de urmărire penală, inculpații A., C. și B. au învederat instanței că le contestă și solicită nulitatea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală ca urmare a faptului că acestea sunt probe derivate din cele deja excluse de către Curtea de Apel Constanța prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018, cererea fiind fost respinsă și dispunându-se audierea martorilor din acte: H., D., K., E., L. și M., motivat de faptul că prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018, Curtea de Apel Constanța a exclus următoarele probe: procesele-verbale de percheziție corporală din 18.08.17 cu procesul-verbal de îndreptate eroare materială din 22.08.2017 și planșele fotografice, procesele-verbale percheziție auto din 19.08.2017 cu planșele fotografice, din 18.08.2017 cu planșele fotografice, procesele-verbale de identificare a persoanelor din planșele fotografice din 19.08.2017 și declarațiile inculpaților olografe din data de 20.08.2017 cu traducerile în limba română și a menținut toate celelalte mijloace de probă/probe administrate în faza de urmărire penală.

La data de 21.01.2019 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a depus în scris note de probatorii prin care a solicitat suplimentarea probei testimoniale cu martorii: N., O., P. și Q., pentru a dovedi starea de fapt reținută în actul de sesizare al instanței referitor la fapta inculpaților din data de 18.08.2017 și a martorilor: R. și S., pentru a dovedi starea de fapt reținută în actul de sesizare al instanței referitor la fapta inculpaților din data de 22.07.2017, probe respinse de instanță prin încheierea de ședință din data de 22.01.2019 ca nefiind utile, pertinente, concludente și necesare cauzei, având în vedere calitatea acestora de ofițeri de poliție care au participat ca organ constatator al infracțiunii la prinderea în flagrant delict a inculpaților sau ca participanți la percheziția corporală efectuată inculpaților, probe deja excluse prin Încheierea de cameră preliminară nr. 29/27.02.2018 a Curții de Apel Constanța.

Prin încheierea de ședință din 21.01.2019, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public și având în vedere actele și lucrările dosarului, dar și dispozițiile C. proc. pen. s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor ale căror declarații se află în vol. II d.u.p. pentru fapta din 22 iulie 2017, cetățeni sirieni: T., U., V., W.; pentru fapta din 15/16.08.2017 vol. III d.u.p., cetățenii sirieni: X., Y., Z., AA. și pentru fapta din 18 august 2017 vol. II/2 urmărire penală, cetățeni sirieni: BB., CC., DD., EE., FF.

În circumstanțiere, s-a solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviințată de instanță și au fost atașate la dosarul cauzei, înscrisurile considerate relevante de către inculpați în susținerile formulate în apărare, dar și cazierele judiciare ale acestora.

În concluzie, starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în Rechizitoriul nr. x/2017 din 29.09.2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv: acte sesizare; procese-verbale de cercetare la fața locului; procese-verbale de reconstituire; declarațiile martorilor și raport percheziție informatică.

Din cele expuse, instanța a reținut ca dovedit faptul că inculpatul A., este autorul faptelor pentru care este cercetat, cu respectarea condițiilor de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date pentru a se permite stabilirea unei pedepse.

În drept, faptele inculpatului A., care la data de 20/21.07.2017, a achiziționat rovinieta din localitatea Negru Vodă, județul Constanța pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x și marca x), roviniete care au fost folosite pentru trecerea unui grup de migranți neidentificat și care a fost observat ca atare pe raza pădurii Dumbrăveni, grupul fiind călăuzit în mod direct de inculpatul B., precum și fapta din data de 22.07.2017, în sensul de a fi asigurat condițiile de transport cu duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, a grupului de 19 migranți, transportați efectiv peste frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238-250, condiții asigurate prin achiziția rovinietei de la stația din vama Giurgiu din apropierea punctului de trecere a frontierei, activitate subsumată aceluiași scop și dusă de ceilalți coautori la îndeplinire, întrunesc elementele constitutive a două infracțiunii de trafic de migranți, prevăzute de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.

De asemenea, faptele inculpatului A., care la data de 15/16.08.2017, procedând similar ca în datele de 22.07.2017 și respectiv 20/21.07.2017, ca antemergător al celorlalți coautori, circulând cu autoturismul x, prin trecerea peste frontiera verde între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, introducând în țară un număr nestabilit de migranți ilegali, dintre care au fost depistați la Caracal un număr de 17 dintre aceștia, activitate subordonată evident aceluiași scop și în aceleași condiții, potrivit aceluiași "modus operandi", precum și fapta din data de 18.08.2017, când împreună cu inculpații C. și B. au îndrumat, călăuzit și transportat, în calitate de coautor (având funcția de antemergător) un număr de 25 cetățeni sirieni, care au trecut "pe verde" frontiera de stat a României, în zona localității Dumbrăveni, județul Constanța, ocazie cu care a fost pusă în pericol viața migranților, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu mașini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiți mult peste capacitatea mașinilor în interior, fapt ce a determinat ruperea roților uneia dintre mașini, toate activitățile fiind subsecvente scopului de a obține beneficii financiare directe, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de migranți, prevăzute de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.

Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective se constată că elementul material s-a realizat prin activitatea de îndrumare, călăuzire și transport a unui număr 61 persoane identificate, dar și neidentificate, în vederea trecerii prin trecerea peste frontiera "verde" între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, (un număr de 17 migranți fiind depistați la Caracal) și prin frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250 (celelalte persoane identificate, dar și alte persoane neidentificate în faza de urmărire penală), transportul fiind efectuat cu 2 autoturisme "de teren" (marca x), cu o duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, ori cu autoturismul x, iar urmarea imediată constând în starea de pericol pentru activitatea autorității care trebuie să asigure supravegherea și controlul legal al trecerii frontierei de asta.

De asemenea, instanța a apreciat că există legătură de cauzalitate între activitatea inculpatului A. și urmarea produsă, în sensul că activitatea desfășurată de acesta în scopul obținerii de beneficii financiare a pus în primejdie viața migranților, atât prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cât și cu mașini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiți mult peste capacitatea mașinilor în interior, cu atât mai mult cu cât, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă calificată prin scop, acesta prevăzând și urmărind consecințele faptei sale.

Mai mult, instanța a considerat că intenția directă calificată prin scop a inculpatului A. de îndrumare, călăuzire și transport, reiese din analiza următoarelor elemente: numărul persoanelor, circumstanțele reale de săvârșire a faptelor, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu mașini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiți mult peste capacitatea mașinilor în interior, în vederea obținerii unor beneficii financiare.

Totodată, s-a constatat că infracțiunea de trafic de migranți reprezintă o activitate prin care se facilitează intrarea unei persoane într-un alt stat, față de care acea persoană nu este cetățean ori rezident permanent, activitate ilegală care se realizează pentru obținerea unui beneficiu financiar, or o astfel de faptă prezintă un grad de pericol social ridicat, raportat la faptul că un astfel de pericol este de natură să înlesnească unor persoane încălcarea regimului frontierelor altor state, adică trecerea prin alte locuri decât cele destinate trecerii frontierei de stat sau trecerea chiar prin locuri în care în mod legal are loc o astfel de operație, dar în mod fraudulos.

Or, în cauză pericolul social ridicat derivă tocmai din locul pe unde a fost trecută frontiera de stat a României, altul decât cel destinat trecerii frontierei de stat, respectiv prin frontiera "verde", între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244 (un număr de 17 migranți care au fost depistați la Caracal) și prin frontiera "verde" în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250 (celelalte persoane identificate, dar și alte persoane neidentificate în faza de urmărire penală), transportul fiind efectuat cu 2 autoturisme "de teren" (marca x), cu o duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, ori cu autoturismul x.

Mai mult, în varianta normativă agravantă reținută în sarcina inculpatului A., cea prevăzută de dispozițiile alin. (2) lit. a) și b) al articolului 263 C. pen., când fapta de trafic de migranți este săvârșită în scopul de a obține, direct sau indirect, un folos patrimonial, precum și prin mijloace care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului, ori în cauză, așa cum s-a menționat mai sus, cele patru fapte ale inculpatului din datele de 20/21.07.2017, 22.07.2017, 15/16.08.2017 și 18.08.2017 au fost săvârșite în scopul obținerii unor beneficii financiare și prin punerea în pericol a vieții migranților, prin trecerea acestora pe teren neamenajat, noaptea, cu mașini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiți mult peste capacitatea mașinilor în interior.

Cu privire la situația juridică a inculpatului A., din analiza fișei de cazier judiciar a rezultat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., reținând: împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (generat de nerespectarea dispozițiilor legale privind relațiile sociale referitoare la viața persoanei, asociată cu forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta - intenția directă); natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (atitudinea de nerecunoaștere a faptelor); nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, precum și dispozițiile art. 77 lit. a) C. pen., privind circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Sub aspectul executării pedepsei principale aplicate inculpatului, s-a considerat că scopul preventiv și educativ al acesteia poate fi atins numai prin executarea în regim de detenție, avându-se în vedere atât natura infracțiunii săvârșite, modul de comitere a acesteia, scopul urmărit, împrejurările comiterii faptelor, astfel cum au fost prezentate anterior, cât și a faptului că nu trebuie pierdute din vedere nici impactul pe care faptele îl au asupra membrilor societății în care acest gen de infracțiuni sunt comise, frecvența cu care sunt comise astfel de fapte în prezent și nici practica în materie.

Instanța nu a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 65 rap. la art. 66 alin. (1) lit. d) - o) C. pen., întrucât săvârșirea infracțiunii menționate anterior nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul superior al copilului și care să determine interzicerea drepturilor părintești, a celui de a fi tutore sau curator, dreptul de a alege, precum nici dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunilor, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță; dreptul de a părăsi teritoriul României; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public; dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță; dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță; dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea; dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.

În acest context, față de criteriile enumerate mai sus și, de toate aspectele legale menționate, instanța a apreciat că în cauză se impune îndepărtarea inculpatului A. de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel, între alții, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care a criticat sentința apelată pentru netemeinicie, prin prisma faptului că nu s-a dispus pedeapsa complementară a interzicerii străinului de a se afla pe teritoriul României, astfel cum este prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. și inculpatul A., solicitând achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susținând în acest sens că nu există probe că a săvârșit infracțiunile.

Prin Decizia penală nr. 689/P din 03 iulie 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, printre altele, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a desființat, în parte, sentința atacată și, rejudecând: în baza art. 67 C. pen., a interzis inculpatului A., ca pedeapsă complementară, exercitarea și a dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. (dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României), pe lângă drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă de prima instanță, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare prezentei.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul A.

Analizând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, în raport cu probele de la dosar și cu dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a dat o corectă încadrare juridică a faptelor, însușindu-și motivarea sentinței atacate, sub acest aspect.

În ceea ce îl privește pe inculpatul A., s-a reținut că:

- la data de 20/21.07.2017, după ce în prealabil, la data de 14.07.2017, a achiziționat roviniete din localitatea Negru Vodă, județul Constanța, pentru 2 autoturisme "de teren" a călăuzit, supraveghind (ca antemergător) transportul, contra unor sume de bani, peste frontiera dintre Bulgaria și România, în zona Dumbrăveni, bornele 229 - 232, cu autoturismele menționate, conduse de inculpații C. și B., a unui grup de migranți rămas neidentificat, care a fost observat pe raza pădurii Dumbrăveni, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.;

- la data de 22.07.2017, a achiziționat o rovinietă de la F. S.R.L., Punct de lucru 6A Vama Giurgiu, pentru duba x înmatriculată în Bulgaria, sub nr. x, și a călăuzit, supraveghind (ca antemergător) transportul, contra unor sume de bani, cu autovehiculul menționat, de către inculpații C. și B., a unui grup de 19 migranți, peste frontiera "verde" dintre Bulgaria și România, în zona Dumbrăveni, bornele 238 - 250, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.;

- la data de 15/16.08.2017, a achiziționat roviniete, la data de 16.08.2017, pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, și marca x), de la F. S.R.L., punct de lucru 6A, Vama Giurgiu, și a călăuzit, supraveghind (ca antemergător - circulând cu autoturismul x) transportul, contra unor sume de bani, cu cele două autoturisme menționate, conduse de inculpații C. și B., peste frontiera dintre Bulgaria și România, în zona Dumbrăveni, între bornele 244 - 245, al 150 m de borna 244, a unui grup de migranți, dintre care au fost depistați la Caracal 17 dintre aceștia, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.,

- la data de 18.08.2017, a achiziționat roviniete, la data de 16.08.2017, pentru 2 autoturisme "de teren" (marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, și marca x, cu numărul de înmatriculare x), de la F. S.R.L., punct de lucru 6A, Vama Giurgiu, și a călăuzit, supraveghind (ca antemergător - circulând cu autoturismul x) transportul, contra unor sume de bani, cu cele două autoturisme menționate, conduse de inculpații C. și B., peste frontiera dintre Bulgaria și România, în zona Dumbrăveni, între bornele 244 -245, a unui grup de 25 de migranți, cetățeni sirieni, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) C. pen.

De fiecare dată, sănătatea, integritatea și chiar viața migranților au fost puse în pericol prin trecerea acestora, în autovehicule, pe un teren neamenajat, noaptea, cu mașini neadaptate unui asemenea număr de pasageri, care au fost înghesuiți în interior mult peste capacitatea autovehiculelor, ceea ce a determinat în final și ruperea roților unuia dintre ele, astfel încât se justifică reținerea elementului circumstanțial agravant de la art. 263 alin. (2) lit. b) C. pen.

Referitor la autovehiculele folosite pentru transportul migranților în data de 20.07.2019, Curtea reține că din probele administrate în cauză rezultă că acestea au fost marca x, și x, pentru care există date că inculpatul A. a achiziționat roviniete și care au fost depistate la data de 20.07.2017 pe teritoriul României [la punctul de trecere prin Punctul de încasare a taxei de pod Fetești (Fetești Pod Banda 2)], și nu marca x, model x, cu numărul de înmatriculare x, și marca x, cu numărul de înmatriculare x, atât sentința primei instanțe, cât și rechizitoriul conținând neconcordanțe sub acest aspect.

Curtea a apreciat că motivele de apel vizând achitarea nu sunt fondate, existența faptelor și vinovăția inculpatului fiind dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de mijloacele de probă administrate până în prezent, respectiv: procesul-verbal de sesizare din oficiu și celelalte procese-verbale din 18.08.2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.08.2017 și planșele fotografice aferente, procesul-verbal de reconstituire din 19.08.2017 și planșele fotografice aferente, procesele-verbale din 23.08.2017 și planșele fotografice aferente (conținând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul și exteriorul F. SRL), declarațiile martorilor GG., CC., DD., HH., FF., H., M. și L., procesul-verbal de efectuare a percheziției informatice din 22.09.2017, procesul-verbal de sesizare din oficiu din 17.08.2017, procesul-verbal din 25.08.2017 și planșele fotografice aferente (conținând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere aparținând DRDP Constanța, Agenția de încasare a taxei de pod Fetești), declarațiile martorilor D., E., K., II., Y., JJ., KK., procesul-verbal de constatare din data de 22.07.2017, întocmit de polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, declarațiile martorilor W., LL., V. și T., procesul-verbal din data de 28.08.2017 și planșele fotografice aferente (conținând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul și exteriorul F. SRL), procesul-verbal din 20.07.2017, întocmit de polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. Negru Vodă, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 20.07.2017, întocmit de polițiștii din cadrul S.P.F. Negru Vodă, procesul-verbal din data de 23.08.2017 și planșele fotografice aferente (conținând capturi înregistrările video ale camerelor de supraveghere amplasate în interiorul și exteriorul F. S.R.L. - Punct de lucru Negru Vodă), adresa C.N.A.I.R. S.A.

Identificarea autorilor infracțiunilor de trafic de migranți și de trecerea frauduloasă a frontierei de stat din 18.08.2017, în persoana inculpaților, precum și a patru dintre autovehiculele folosite în acest scop, a dus la stabilirea autorilor infracțiunilor din 20/21.07.2012, 22.07.2017 și 16.08.2017, cu ajutorul informațiilor obținute de la F. S.R.L. - privind persoanele care au achiziționat roviniete pentru autovehiculele folosite - și de la CNAIR S.A. - privind datele la care autovehiculele în cauză au fost depistate în România (la Punctul de încasare a taxei de pod Fetești), și având în vedere modul de operare (modus operandi), identic. Deși au negat în mod constant comiterea infracțiunilor, inculpații nu au putut oferi nicio explicație rezonabilă cu privire la prezența lor în locurile în care au fost depistați de organele poliției și nici la legătura dintre ei și referitor la autoturismele folosite la traficul de migranți.

Referitor la individualizarea pedepselor aplicate, Curtea, în acord cu prima instanță, a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite (în mod repetat, folosind mai mule autoturisme, inculpații au călăuzit și au transportat grupuri numeroase de persoane, fraudulos, peste frontiera de stat a României), natura și gravitatea rezultatului produs (starea de pericol creată pentru autoritatea de stat în activitatea de supraveghere și control al trecerii peste frontiera de stat, precum și punerea în pericol a sănătății, integrității și chiar a vieții migranților), dar și natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Astfel, inculpatul A. nu este cunoscut cu antecedente penale, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, negând comiterea infracțiunii de care este acuzat, are 40 de ani, studii medii și ocupația de șofer, a încercat în mod repetat să părăsească România, deși avea interdicție în acest sens, în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar, sub imperiul cărora s-a aflat începând cu 22.06.2018.

Astfel, Curtea a apreciat că nu se justifică sub nicio formă scăderea cuantumului pedepsei închisorii sub cel la care s-a oprit prima instanță prin reținerea eventual și de circumstanțe atenuante. Cuantumul pedepsei rezultante exclude posibilitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, față de dispozițiile art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., pe lângă faptul că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior, dar și ulterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei, fără executarea acesteia, nu ar fi suficientă, astfel încât nu ar fi întrunite nici condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) C. pen.

Referitor la pedeapsa complementară și accesorie, Curtea a reținut că natura faptelor săvârșite, persistența infracțională, ansamblul circumstanțelor personale, cetățean bulgar, duc la concluzia existenței unei nedemnități nu numai în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ci și a dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. c) C. pen. (dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României), motiv pentru care și exercițiul acestuia a fost interzis.

Pornind de la cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) în Hotărârea din 23 noiembrie 2010, în cauza C-145/09 (Tsakouridis), având în vedere amploarea activității infracționale, natura infracțiunilor săvârșite (privind frontiera de stat), gradul de implicare al inculpatului, circumstanțele personale ale acestuia, în special faptul că nu locuiește în România, unde s-a deplasat doar în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de migranți, Curtea a apreciat că interdicția în cauză nu este disproporționată, iar limitarea liberații de circulație a inculpaților este pe deplin justificată.

Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs în casație inculpatul A., prin avocat MM. la data de 05 noiembrie 2019.

În cuprinsul căii de atac formulată de inculpatul A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a arătat, în esență, că, în mod greșit a fost individualizată pedeapsa aplicată, din perspectiva cuantumului și al modalității de executare având în vedere că, deși s-a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată (conform căreia limitele de pedeapsă erau cuprinse între 2 ani și 7 ani închisoare), instanța a stabilit o sancțiune de 3 ani închisoare, solicitându-se aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege prin reținerea art. 76 alin. (1) C. pen. raportat la art. 75 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în condițiile în care în dispozitivul minutei, prima instanță a reținut aplicarea acestor prevederi, însă, în fapt, acest aspect nu se regăsește în sancțiunea aplicată.

Prin încheierea din data de 16 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 689/P din 03 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, și s-a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de recurent, fixându-se termen de judecată la data de 12 martie 2020, cauza fiind amânata succesiv față de lipsa de procedură cu recurentul, până la data de 24 septembrie 2020