ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 990/2019

HOTĂRÂRE

09.05.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 990/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Decizia nr. 990

Ședința publică din data de 09 mai 2019

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Sub nr. x/2018 la Judecătoria Piatra Neamț s-a înregistrat cererea formulată de Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării silite împotriva executării silite începute de Biroul Executorului Judecătoresc A. în dosarul de executare nr. 100/2018 deschis la cererea creditorului B. în baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 1450/2017 a Tribunalului Neamț.

Completul de judecată a solicitat contestatoarei să precizeze dacă a formulat o contestație la titlu sau doar contestație la executare.

Prin adresa înaintată instanței la fila x contestatoarea a precizat a înțelege să formuleze și contestație cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu reprezentat de hotărârea Curții de Apel Bacău - decizia civilă 51/22.01.2018.

La termenul din 12.10.2018 a fost pronunțată de către Judecătoria Piatra Neamț sentința civilă nr. 3975/12.10.2018 prin care s-a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu de către instanța de judecată și a fost declinată competența de soluționare a cererii având ca obiect contestația la titlu, contestație la executare și întoarcerea executării în favoarea Curții de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Piatra Neamț a reținut următoarele că prezenta acțiune, așa cum a fost precizată, este una complexă, având două capete principale de cerere, respectiv contestație la titlu, contestație la executare și un capăt de cerere accesoriu, respectiv întoarcere executare.

În drept, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută". De asemenea, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare", iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Nu în ultimul rând, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 724 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de întoarcere a executării revine instanței judecătorești care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, deci instanței de executare.

În acest context, instanța a apreciat că devin incidente în cauză dispozițiile art. 99 C. proc. civ., potrivit cărora "Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența. (2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt", precum și cele ale art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.".

Având în vedere ipotezele diferite urmărite de dispozițiile legale mai sus enunțate, raportat la motivele expuse în susținerea acțiunii, instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., întrucât, fără nicio îndoială capetele principale de cerere se află într-o strânsă legătură, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea solicitării de anulare a actelor de executare vizează exclusiv interpretarea dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii în baza cărora a fost demarată executarea silită. Astfel, instanța a apreciat că în această ipoteză se instituie un caz de prorogare legală de competență, în temeiul conexității dintre pretențiile formulate pe cale principală, prin intermediul aceleiași cereri de chemare în judecată.

În prezenta cauză, având în vedere precizările contestatoarei, instanța a reținut că titlul executoriu a cărui lămurire se cere a fost pronunțat de Curtea de Apel Bacău, respectiv decizia civilă nr. 51/2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Pentru aceste considerente instanța a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, și, în baza art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

La Curtea de Apel Bacău, la primul termen de judecată - 18.02.2019 a fost pusă în discuție din oficiu incidența dispozițiilor art. 99 alin. (1) C. proc. civ., disjungerea primelor două capete de cerere respectiv contestația la executare și întoarcerea executării silite de cel de al treilea capăt de cerere, respectiv contestația la titlu, declinarea competenței de soluționare a primelor capete de cerere în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență în ceea ce privește capetele disjunse.

Pentru a se respecta dreptul la apărare și principiul contradictorialității s-a acordat termen pentru ca părțile să-și exprime punctul de vedere pe acest aspect.

Examinând cauza Curtea a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 99 alin. (1) C. proc. civ. conform cu care "când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte sau cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența".

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. - "contestația la executare se introduce la instanța de executare", iar art. 651 alin. (1) C. proc. civ. stabileșțe că "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organelor de executare, domiciliul sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

În speță, sediul debitorului se află în Piatra Neamț, astfel încât competența de soluționare a capetelor de cerere având ca obiect contestația la executare și întoarcerea executării aparține Judecătoriei Piatra Neamț.

Având în vedere dispozițiile legale sus menționate Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă prin decizia nr. 282/2019 din 18 martie 2019 a admis excepția necompetenței materiale și în baza art. 132 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În temeiul art. 134 C. proc. civ., instanța a dispus suspendarea cauzei având ca obiect "contestație la executare" și "întoarcerea executării" până la soluționarea conflictului.

Referitor la cererea având ca obiect "contestație la titlu" s-au reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 712 alin. (2) C. proc. civ. - "dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443 se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu", iar conform art. 714 alin. (3) - "contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută".

În speță s-a formulat contestația la titlu, titlul fiind reprezentat de decizia civilă nr. 51/2018 pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Din interpretarea dispozițiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ. reiese că părților li se dă posibilitatea de a cere să se lămurească înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ce se execută .

Prin acest mijloc procedural însă nu pot fi invocate motive referitoare la chestiuni de fond, care să pună în discuție legalitatea și temeinicia titlului executoriu deoarece, prin aceasta s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat. Deci, câtă vreme s-a pronunțat o hotărâre definitivă considerentele avute în vedere de instanță la pronunțarea ei nu mai pot fi cenzurate pe calea contestației la titlu prin antamarea, din nou, a problemelor de fond. Contestația la titlu reprezintă deci o acțiune prin care părțile pot cere lămurirea titlului fără ca prin intermediul acestei cereri instanța să poată reanaliza fondul pricinii.

Astfel, contestația la titlu poate fi primită în cazul în care dispozitivul hotărâri nu este clar sau este echivoc, dar fără a se modifica situația lămurită definitiv cu putere de lucru judecat.

În speță, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, contestatorul Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț invocă chestiuni care țin de fondul cauzei, făcând aprecieri cu privire la cele reținute de instanța de apel în considerentele hotărârii susținând că această instanță ar fi desființat practic contractul colectiv de muncă aplicabil. De asemenea face considerații referitoare la situația de fapt din dosar și cu referire la salariile efectiv încasate de B..

Prin urmare, prin promovarea contestației la titlu se urmărește de fapt o încercare de modificare a drepturilor intimatului, drepturi deja stabilite și recunoscute prin titlul executoriu în speță.

Prin aceeași decizie, Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă a respins ca nefondată contestația la titlu formulată de contestatoarea S.C. Compania Județeană Apa Serv S.A. Neamț, în contradictoriu cu intimatul B..

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența materială și teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț, în temeiul art. 135 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Înalta Curte constată că cele două instanțe, Curtea de Apel Bacău, secția I Civilă și Judecătoria Piatra-Neamț, s-au declarat deopotrivă și reciproc necompetente teritorial, prin hotărâri fără nicio cale de atac. Competența în soluționarea conflictului aparține Înaltei Curți conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 129 alin. (1) și (2) pct. 3, C. proc. civ. "necompetența este de ordine publică sau privată. Necompetența este de ordine publică: […] în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura."

Potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ. necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Totodată, art. 131 din C. proc. civ. stabilește că "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate".

Cu alte cuvinte, o eventuală necompetență teritorială în cauză nu poate fi valorificată decât în condițiile și termenele prevăzute de lege, respectiv doar de către pârâtă prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar conform alin. (3) al aceluiași text de lege, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

În conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal, schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.

Din analiza acestor texte legale ce conțin norme cu caracter imperativ rezultă că, în timp ce contestația la executare și întoarcerea executării silite se soluționează întotdeauna de instanța de executare, lămurirea titlului executoriu se soluționează de o altă instanță decât instanța de executare, și anume instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, împrejurare ce exclude aplicarea în speță a art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Cum în cauza de față, instanța de executare este Judecătoria Piatra - Neamț, aceasta este instanța competentă material și teritorial în soluționarea contestației la executare și a cererii de întoarcere a executării silite.

În considerarea celor ce preced Înalta Curte stabilește că Judecătoria Piatra Neamț este instanța competentă material și teritorial în soluționarea pricinii.

Văzând și dispozițiile art. 135 C. proc. civ.,