ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1340/2018

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Harghita, secția civilă, la data de 9 noiembrie 2015, sub dosarul nr. x/2015, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 630.000 Euro, precum și plata dobânzi legale de la data pronunțării sentinței și până la data plății efective, sumă remisă pârâtului cu titlu de împrumut în mai multe tranșe, astfel: suma de 390.000 euro dată pârâtului la data de 19 ianuarie 2013 în prezența a doi martori în parcarea stației feroviare din orașul Debrețin; suma de 160.000 euro remisă prin transfere bancare la data de 27 februarie 2013; suma de 100.000 euro dată pârâtului, prin fiul acestuia C., în prezența a doi martori și în baza unei chitanțe sub semnătură privată, pe data de 11 aprilie 2013, în parcarea auto a gări feroviare D. din Budapesta.

Prin sentința civilă nr. 903 din 08 iunie 2016 a Tribunalului Harghita, secția civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2015, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B..

Împotriva sentinței civile nr. 903 din 8 iunie 2016 a Tribunalului Hunedoara, secția civilă a declarat apel reclamantul A., solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate și obligarea intimatului-pârât la plata cheltuielilor de judecată. Prin decizia nr. 122/A din 16 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, s-a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 903 din 08 iunie 2016 a Tribunalului Harghita. A fost schimbată în tot hotărârea atacată în sensul că a fost admisă acțiunea reclamantului A. și obligat pârâtul să restituie reclamantului suma de 630.000 euro, primită cu titlu de împrumut. Totodată, a fost obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente sumei anterior menționate, calculată începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la data plății efective. A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 33.710 RON, reprezentând cheltuieli de judecată. A fost obligat intimatul B. să plătească apelantului A. suma de 22.445 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. În argumentarea acestei soluții, instanța de apel a reținut în principal că probele testimoniale coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, precum și răspunsurile pârâtului la interogatoriu confirmă faptul că suma predată pârâtului de către reclamant a fost de 650.000 Euro și a fost predată cu titlu de împrumut.

Împotriva deciziei nr. 122/A din 16 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a declarat recurs pârâtul B., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea deciziei atacate.

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat.

Recurentul-pârât B. a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant A., prin care a combătut apărările acestuia din urmă.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin încheierea din camera de consiliu din 16 ianuarie 2018, a fost analizat raportul întocmit în cauză și s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul B. a fost respinsă, prin încheierea din 26 septembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă, ca urmare a respingerii căii de atac a reexaminării, prin încheierea de ședință din 22 noiembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015. În cauză, intimatul-reclamant A. a formulat punct de vedere la raport, invocând excepția netimbrării recursului. Ulterior, s-a acordat termen de judecată la data de 24 aprilie 2018 pentru admisibilitatea în principiu a recursului.

Înalta Curte a luat în examinare excepția netimbrării recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., reținând următoarele: În cauză, cum recurentul-pârât B. nu a timbrat anticipat recursul, acestuia i s-a comunicat obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 16.162,4 RON, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, obligație asupra căreia nu s-a conformat. Or, prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată, potrivit dispozițiilor art. 494 raportat la art. 470 alin. (3) C. proc. civ. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul-pârât B. nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din actul de procedură ce i-a fost comunicat la data de 29 mai 2018, obligație asupra căreia nu s-a conformat nici pentru termenul de judecată din 24 aprilie 2018, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de pârâtul B. împotriva deciziei nr. 122/A din 16 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă. În baza dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., recurentul-pârât B. va fi obligat către intimatul-reclamant A. să achite suma de 2500 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit OP nr. x din 14 noiembrie 2017, înscris aflat la fila x verso din dosar.