ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3149/2013

Asupra conflictului de

competență constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 25 mai 2011

reclamantul S.N. a solicitat anularea deciziei de recalculare a pensiei din 31

decembrie 2010 emisă de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale.

Prin sentința nr.

1705 din 19 septembrie 2011,Tribunalul Bistrița Năsăud, secția civilă, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în raport

de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000.

Prin sentința nr.

3919 din 18 aprilie 2013 Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă

și asigurări sociale, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Tribunalului

Bistrița Năsăud, în raport de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Cu privire la conflictul

negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22

alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În stabilirea instanței

competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate

dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea

acestora.

Astfel,

este adevărat că art.

156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare

se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială își

are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S.

sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței

în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Textul menționat mai sus

a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice.

Prin dispozițiile

cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat

competența de soluționare

a c

ererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor

teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se

că acestea se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul

ori sediul reclamantul.

Aceste prevederi

reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat,

conform cărora „celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială

își are domiciliul sau sediul pârâtul”, de natură a facilita accesul la instanță

al persoanelor îndreptățite.

Trebuie precizat

totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea

de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor

structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale,

Ministerul Administrației și Internelor (în prezent Ministerul Afacerilor Interne)

și Serviciului Român de Informații, structuri care au fost desființate și ale căror

atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce

privește aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate

după intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în

baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că p

otrivit art. 725

alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din

Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile

legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile

C.

proc. civ.)

, dispozițiile legii noi

de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor

în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute

sub acea lege.

Față de cele reținute,

Înalta Curte urmează ca, în baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., să stabilească

competența judecării cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud în a cărui

rază teritorială se află domiciliul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie

2013.