Marrek împotriva Poloniei

Reclamantul, dl Wilhelm Marrek, este un național german care s-a născut în 1927 și trăiește în Fuldatal. El este reprezentat în fața Curții de către dl T. Gertner, un avocat practicant în Bad Ems. Un rezumat de evenimente istorice în care prezenta cerere a fost originată poate fi găsit în hotărârea Curții în cazul Preussche Treuhand GmbH & CO. Kg A. Polonia (a se vedea Preussche Treuhand GmbH & CO. Kg A. Polonia (dec.), nr. 47550/06, 7 octombrie 2008, §§ 4-5, CEDO 2008-...). În ianuarie 1945, familia reclamantului, având în vedere abordarea Armatei Roșii, a trebuit să fugă de Willenberg (în prezent Wielbark în Polonia). Această regiune înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a aparținut Reichului German.

După înfrângerea Germaniei la sfârșitul războiului, atunci când granița dintre Germania și Polonia a fost trasă de-a lungul liniei Oder-Neisse, a fost inclusă pe teritoriul Poloniei (a se vedea Preussche Treuhand GmbH & CO. Kg A. A., citat mai sus, § 3). Când a scăpat de Armata Roșie, familia Marrek a fost oprită de milicienii polonezi și sovietici. Reclamantul susține că tatăl său a fost arestat și dus pentru prima oară într-o tabără din Majdanek și apoi la ghetoul din Varșovia, unde a murit în iulie 1945. Bunica reclamantului a decis să se întoarcă cu familia ei la ferma lor. În primăvara anului 1947, familia reclamantului, după ce a suferit mai multe atacuri ostile de la milicienii locali, a părăsit casa lor.

De câteva zile mai târziu, două familii poloneze s-au mutat. Reclamantul susține în continuare că au fost arestate de mai multe ori, tratate ca o forță de muncă ușor disponibilă și care nu a permis să se alăture restului familiei locuind în Germania. În 1955, reclamantul a obținut un grad de inginerie. Acest lucru a determinat, de asemenea, autoritățile să refuze permisiunea de a părăsi Polonia. În ianuarie 1957, după medierea de către Crucea Roșie Internațională, el a fost în cele din urmă acordat permisiunea de a părăsi Polonia. Reclamantul încă nu a fost autorizat să se întoarcă la domiciliu și a fost refuzat restituirea proprietății familiei sale. O descriere detaliată a dreptului internațional și intern relevant este prezentată în cazul menționat mai sus de Preussische Treuhand GmbH & CO.

Kg A. Polonia (ibid. §§ 31-41).

The applicant, Mr Wilhelm Marrek, is a German national who was born in 1927 and lives in Fuldatal. He is represented before the Court by Mr T. Gertner, a lawyer practising in Bad Ems. A summary account of historical events in which the present application originated can be found in the Court’s decision in the case of Preussische Treuhand GmbH & CO. Kg A. A. v. Poland (see Preussische Treuhand GmbH & CO. Kg A. A. v. Poland (dec.), no. 47550/06, 7 October 2008, §§ 4-5, ECHR 2008-...). In January 1945 the applicant’s family, in view of the Red Army’s approach, had to flee Willenberg (at present Wielbark in Poland). This region before and during the Second World War belonged to the German Reich.

After the defeat of Germany at the end of the war, when the border between Germany and Poland was drawn along the Oder-Neisse line, it was included in the territory of Poland (see Preussische Treuhand GmbH & CO. Kg A. A., cited above, § 3). When escaping the Red Army, the Marrek family were stopped by Polish and Soviet militiamen. The applicant maintains that his father was arrested and first taken to a camp in Majdanek and then to the Warsaw ghetto where he died in July 1945. The applicant’s grandmother decided to return with her family to their farm. In the spring of 1947 the applicant’s family, after having experienced several hostile attacks from local militiamen, left their house. A few days later two Polish families moved in.

The applicant further submits that they were arrested several times, treated as an easily available workforce and not allowed to join the rest of the family living in Germany. In 1955 the applicant obtained an engineering degree. This also prompted the authorities to refuse him permission to leave Poland. In January 1957, after mediation by the International Red Cross, he was finally granted permission to leave Poland. The applicant has still not been allowed to return to his home and has been refused restitution of his family’s property. A detailed description of the relevant international and domestic law is set out in the above-mentioned case of Preussische Treuhand GmbH & CO. Kg A. A. v. Poland (ibid.

§§ 31-41).