Reclamanții s-au născut în 1972, 1965, 1980, 1961 și, respectiv, 1980 și trăiesc în Chișinău. Ele sunt membri ai „Lawyers for Om Rights”, o organizație non-guvernamentală bazată pe Chișinău specializată în reprezentarea reclamanților în fața Curții. Potrivit reclamanților, după ce a venit la puterea Partidului Comunist, numărul de încălcări ale drepturilor omului a crescut considerabil. În acest context, organizația lor a fost creată, al căror unic scop a fost protejarea drepturilor omului prin asistența persoanelor care au încercat să introducă cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În consecință, reclamanții au considerat că au cauzat guvernului prejudicii grave în ceea ce privește prejudiciul la imaginea și pierderea financiară, ca urmare a constatărilor încălcării în cazurile în care au contribuit la prezenta Curte. 10. Reclamanții au susținut că ar avea un risc grav de a fi contactat telefonul ca urmare a activității lor, datorită statului legislației în vigoare. Ei nu au pretins că au fost victime de orice intercepție specifică a comunicațiilor lor, fie prin telefon, fie prin post, și nu au inițiat nici o procedură internă în acest sens. 11. Guvernul a contestat afirmația privind creșterea numărului de încălcări ale drepturilor omului după ce Partidul Comunist a câștigat alegerile. 12. La 17 ianuarie 2008, unul dintre reclamanții a scris președintelui Curții Supreme de Justiție și a solicitat informații statistice privind, printre altele, numărul de cereri depuse de organele de investigare cu instanțe pentru interceptarea conversațiilor telefonice și numărul de cereri de succes și de succes. 13. Într-o scrisoare din 6 februarie 2008 șeful Oficiului Președintelui Curții Supreme de Justiție a răspuns că, în 2005 cu un total de 2.609 cereri de intercepție depuse, 98.81% au avut succes; în 2006 din cererile depuse 1,931 depuse, 97,93% au avut succes; și în 2007 din cererile depuse 2,372, 99,24% au avut succes. 14. Actul privind activitățile investigative operaționale din 12 aprilie 1994 afirmă următoarele: a) încercările de a comite infracțiuni; prevenirea, suprimarea sau descoperirea infracțiunilor și persoanele care organizează, comite sau au comis deja infracțiuni; și asigurarea compensației pentru daunele cauzate de o infracțiune penală; b) căutarea persoanelor care evadează autoritățile de investigație preliminară, ancheta preliminară sau instanța de judecată, sau care fug dintr-o sancțiune penală sau pentru persoanele care au dispărut; c) colectarea de informații privind evenimentele sau acțiunile care pun în pericol statul sau securitatea militară, economică sau de mediu a Republicii Moldova. ... (1) Constituția, prezenta Lege și alte reglementări adoptate în conformitate cu acestea constituie baza juridică pentru activitățile operaționale de investigație. (2) Autoritățile care au dreptul de a desfășura activități operaționale de investigație pot emite, în limitele competențelor lor, în conformitate cu legea și cu consimțământul Curții Supreme de Justiție și al Oficiului Procurorului General, reglementări care reglementează organizarea, metodele și tactica de aplicare a măsurilor operaționale de investigație. ... (2) Oricine consideră că acțiunile autorității care au efectuat măsuri de investigație au încălcat drepturile și libertățile sale pot depune o plângere la autoritatea ierarhic superioră, la Procuratura Generală sau la instanțe. (3) Pentru a asigura o examinare completă și aprofundată a plângerii depuse de o persoană împotriva căreia au fost aplicate măsuri operaționale de investigație fără motive adecvate, autoritățile care au aplicat astfel de măsuri prezintă, la cererea procurorului, aceasta din urmă un dosar al tuturor acțiunilor operaționale luate în funcție de datorie. Datele privind persoanele care au contribuit confidențial la desfășurarea măsurilor operaționale de investigație sunt prezentate numai la cererea procurorului general. (4) În cazul în care autoritatea (funcționarul) care exercită activitatea operațională de investigație a încălcat drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice, autoritatea sau procurorul ierarhic superior ia măsuri de restabilire a acestor drepturi și interese legitime și oferă compensații pentru daunele cauzate, în conformitate cu legea. (1) Măsurile operaționale de investigație se efectuează numai în conformitate cu legea și numai atunci când este imposibil să se realizeze obiectivele prevăzute la secțiunea 2. (2) În scopul realizării obiectivelor declarate, autoritățile care efectuează măsuri operaționale de investigație au dreptul, cu respectarea în mod corespunzător a normelor de secret, să: ... (c) intercepta telefonul și alte conversații; ... Măsurile operaționale de investigație prevăzute în ..., (l), ... poate fi efectuată numai de Ministerul Afacerilor Interne și de Serviciul de Informare și Securitate în condițiile legale și numai atunci când aceste măsuri sunt necesare în interesul securității naționale, al ordinului public, al situației economice ale țării, al menținerii ordinului juridic și al prevenirii infracțiunilor, precum și al protecției sănătății, morale și al drepturilor și intereselor altora. ...” În 2003 această secțiune a fost modificată după cum urmează (modificarea în îndrăzneț): (1) Măsurile operaționale de investigație se efectuează numai în conformitate cu legea privind procedura penală și numai atunci când este imposibilă îndeplinirea obiectivelor prevăzute în secțiunea 2. (2) În scopul realizării obiectivelor declarate, autoritățile care efectuează măsuri operaționale de investigație au dreptul, cu respectarea în mod corespunzător a normelor de secret, să: ... (c) intercepteze telefonul și alte conversații; ... Măsurile operaționale de investigație prevăzute în ..., (l), ... poate fi efectuată numai de Ministerul Afacerilor Interne și de Serviciul de Informare și Securitate în condițiile legale și numai atunci când aceste măsuri sunt necesare în interesul securității naționale, al ordinului public, al situației economice ale țării, al menținerii ordinului juridic și al prevenirii infracțiunilor foarte grave și al protecției sănătății, morale și al drepturilor și intereselor altor persoane. ...” Secțiunea a fost modificată în continuare în 2007 și se citește în prezent după cum urmează (modificarea în îndrăzneț): (1) Măsurile operaționale de investigație se efectuează numai în conformitate cu legea privind procedura penală și numai atunci când este imposibilă îndeplinirea obiectivelor prevăzute în secțiunea 2. (2) În scopul realizării obiectivelor declarate, autoritățile care efectuează măsuri operaționale de investigație au dreptul, cu respectarea în mod corespunzător a normelor de secret, să: ... (c) intercepteze telefonul și alte conversații; ... Măsurile operaționale de investigație prevăzute în ..., (l), ... poate fi efectuată numai de Ministerul Afacerilor Interne și de Serviciul de Informare și Securitate în condițiile legale și numai atunci când aceste măsuri sunt necesare în interesul securității naționale, al ordinului public, al situației economice ale țării, al menținerii ordinului juridic și al prevenirii infracțiunilor grave, foarte grave și excepțional grave, precum și al protecției sănătății, moralității și drepturilor și intereselor altor persoane. ...” În temeiul articolului 16 din Codul penal, infracțiunile grave sunt considerate infracțiuni care sunt pedepsite cu închisoarea de până la 15 ani; infracțiunile foarte grave sunt infracțiunile intenționale pedepsite cu închisoarea de peste 15 ani; și infracțiunile excepțional grave sunt infracțiunile intenționale pedepsite cu închisoare pe viață. Aproximativ 59% din toate infracțiunile prevăzute în Codul penal moldovenesc intră în categoria infracțiunilor grave, foarte grave și excepțional grave. „(1) Motivele de desfășurare a activităților operaționale de investigație sunt: (a) circumstanțele neclare referitoare la instituția procedurii penale; (b) informații ale căror autoritatea care desfășoară o activitate operațională de investigare a fost conștientă în legătură cu: - un act ilegal care este pregătit, comis sau a fost deja comis, sau persoane care pregătesc, comite sau au comis deja un astfel de act, în cazul în care baza pentru instituirea procedurii penale este insuficientă; - persoanele care fug dintr-o anchetă penală sau instanțelor sau care evită o sancțiune penală; ... (c) instrucțiuni furnizate de către un investigator criminal, organism de investigație, procuror sau instanță în cadrul cazurilor penale; (d) cereri de către organismele care desfășoară o activitate operațională de investigație pe baza motivelor prevăzute în prezenta secțiune. ...” În 2003, această secțiune a fost modificată după cum urmează (amendament în îndrăzneț): (1) Motivele pentru desfășurarea activităților operaționale de investigație sunt: (a) circumstanțele neclare referitoare la instituția procedurilor penale; (b) informații ale căror autoritate care desfășoară o activitate operațională de investigație a devenit conștientă în legătură cu: - un act ilegal care este pregătit, comis sau a fost deja comis, sau persoane care pregătesc, comite sau au comis deja un astfel de act, în cazul în care baza pentru instituirea procedurilor penale este insuficientă; - persoane care fug dintr-o anchetă penală sau instanțe, sau care evită o sancțiune penală; ... (c) instrucțiuni furnizate de un ofițer de anchetă penală, organism de investigație, procuror sau instanță în timpul cazurilor penale; (d) cereri de către organismele care desfășoară o activitate operațională de investigație pe baza motivelor prevăzute în prezenta secțiune. ... (1) Măsurile operaționale de investigație care încălcă drepturile legale - secretul corespondenței, telefonului și al altor conversații, comunicațiile telegrafice și inviolabilitatea domiciliului - sunt permise numai în scopul colectării informațiilor despre persoanele care pregătesc sau încearcă să comită infracțiuni grave sau comite sau au comis deja infracțiuni grave, și numai cu autorizarea procurorului în temeiul unei decizii motivate ale unuia dintre șefii autorității competente. ... (2) În cazurile urgente în care altfel ar exista riscul de comisie a infracțiunilor grave, se permite, pe baza unei concluzii motivate a unuia dintre șefii autorității care desfășoară activitatea operațională de investigație, să desfășoare măsuri operaționale de investigare. Procurorul trebuie notificat în termen de 24 de ore. (3) În cazul în care riscul pentru viața, sănătatea sau proprietatea anumitor persoane devine iminentă, interceptarea conversațiilor telefonice sau a altor mijloace de comunicare este permisă, în urma cererii sau a consimțământului scris al acestor persoane pe baza unei decizii aprobate de șeful autorității care desfășoară activitatea de investigație, iar procurorul este notificat.” În 2003, această secțiune a fost modificată după cum urmează (amendament în îndrăzneț): (1) Măsurile operaționale de investigație care încălcă drepturile legale - secretul corespondenței, telefonului și al altor conversații, comunicațiile telegrafice și inviolabilitatea domiciliului - sunt permise numai pentru a colecta informații despre persoanele care pregătează sau încearcă să comită infracțiuni grave sau comite sau au comis deja infracțiuni foarte grave, și numai cu autorizarea judecătorului investigator în temeiul unei decizii motivate a unuia șef al autorității competente. ... (2) În cazurile urgente în care altfel ar exista un risc de comisioane de infracțiuni grave, se permite, pe baza unei concluzii motivate a unuia dintre șefii autorității care desfășoară activitatea operațională de investigare, să desfășoare măsuri operaționale de investigare. Judecătorul de investigare este informat în termen de 24 de ore. Acesta este prezentat motivele și verifică legalitatea măsurilor luate. (3) În cazul în care riscul pentru viața, sănătatea sau proprietatea anumitor persoane devine iminentă, interceptarea conversațiilor telefonice sau a altor mijloace de comunicare este permisă, în urma cererii sau a consimțământului scris al acestor persoane pe baza unei decizii aprobate de șeful autorității care desfășoară activitatea de investigație și judecătorul de investigare își va da autoritatea.” Secțiunea a primit alte modificări în 2007 și citește în prezent după cum urmează (amendament în îndrăzneț): (1) Măsurile operaționale de investigație care încălcă drepturile legale - secretul corespondenței, telefonului și al altor conversații, comunicațiile telegrafice și inviolabilitatea domiciliului - sunt permise numai în scopul colectării informațiilor despre persoanele care pregătesc sau încearcă să comite infracțiuni grave, foarte grave și excepționale sau care au comis deja astfel de infracții, și numai cu autorizarea judecătorului de investigare în temeiul unei decizii motivate ale unuiaș al șef al autorității competente. ... (2) În cazul în care riscul pentru viața, sănătatea sau proprietatea anumitor persoane devine iminentă, se permite interceptarea conversațiilor telefonice sau a altor mijloace de comunicare, după cererea sau consimțământul scris al acestor persoane pe baza unei decizii aprobate de șeful autorității care desfășoară activitatea de investigare, iar judecătorul de investigare își acordă autoritatea. ... (1) În cazurile prevăzute la secțiunea 7, organismele care exercită activitățile operaționale de investigație au dreptul să desfășoare controlul operațional. Trebuie păstrat un dosar de orice măsură de control operațional. (2) Controlul operațional se efectuează cu autorizația și sub supravegherea șefului organismului care îl conduce. Rezultatele măsurilor operaționale de investigație aplicate se reflectă în documentele operaționale oficiale depuse în mod corespunzător. ... (3) Documentele operaționale oficiale se prezintă procurorului pentru a obține aprobarea pentru punerea în aplicare a măsurilor operaționale de investigație. (4) Controlul operațional se suspendă atunci când obiectivele specifice ale activității operaționale de investigație prevăzute în secțiunea 2 sunt îndeplinite sau atunci când se stabilesc circumstanțe care dovedesc că este obiectiv imposibil să se realizeze obiectivul.” În 2003 a fost abrogat alineatul (3) din această secțiune. (1) Rezultatele activității operaționale de investigație pot fi utilizate pentru pregătirea și desfășurarea activităților de investigație penală și pentru punerea în aplicare a măsurilor operaționale de investigație pentru prevenirea, oprirea sau descoperirea infracțiunilor penale, precum și ca dovezi în cazurile penale. (2) Datele obținute în timpul controlului operațional nu constituie un motiv pentru limitarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice. (3) Informațiile privind persoanele, mijloacele, sursele (cu excepția persoanelor care pot acorda asistență autorităților care efectuează astfel de măsuri), metodele, planurile și rezultatele activității de investigație operațională, precum și despre organizația și tactica de punere în aplicare a măsurilor operaționale de investigație care constituie secrete de stat, pot fi divulgate numai în conformitate cu condițiile prevăzute de lege. (1) Activitatea operațională de investigație este exercitată de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informare și Securitate, Serviciul de Protecție și Securitate de Stat, Departamentul de Control vamal atașat Ministerului Finanțelor și Departamentul de Incarcerare atașat Ministerului Justiției. ... Exercitarea, în numele Parlamentului, a activității operaționale de investigație este exercitată de comisioanele parlamentare permanente relevante. Autoritățile care exercită activitățile operaționale de investigație transmit informații acestor comisioane în conformitate cu legea. (1) Execuția legilor de către autoritățile care desfășoară activități operaționale de investigație și legalitatea deciziilor adoptate de aceste autorități sunt supravegheate de procurorul general, de adjunctul său și de procurorii municipali și de județ...” 15. La 29 iunie 2007, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciilor Secrete și Centrul de Combatere a Crimei Organizate și Corupției a adoptat instrucțiuni speciale în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Legea de mai sus. Instructiunile au reglementat cooperarea dintre organismele interceptătoare și operatorii telefonici. În special, acesta a obligat operatorii să coopereze cu organismele interceptătoare pentru a facilita intercepția conversațiilor telefonice și să le furnizeze toate informațiile necesare și accesul nelimitat la rețelele lor. 16. Codul de procedură penală în vigoare până la 12 iunie 2003 a citit următoarele: Intercepția conversațiilor telefonice sau a altor mijloace de comunicare utilizate de un suspect, acuzat sau altor persoane implicate într-o infracțiune penală poate fi efectuată în legătură cu procedurile penale instituite în conformitate cu decizia autorității care desfășoară ancheta preliminară sau a investigatorului criminal cu autorizarea procurorului, sau în conformitate cu o decizie a Curții, în cazul în care o astfel de măsură este considerată necesară într-o societate democratică în interesul securității naționale, al ordinului public, al bunăstării economice a țării, al menținerii ordinului și al prevenirii crimelor sau al protecției sănătății, morale, drepturilor și libertăților altor. Intercepția telefonului sau a altor conversații nu poate dura mai mult de șase luni. ... Conversațiile deținute la telefon sau alte mijloace de comunicare pot fi înregistrate. Intercepția și înregistrarea conversațiilor telefonice sau a altor mijloace de comunicare sunt efectuate de către investigatorul criminal, cu excepția cazului în care sarcina este încredințată autorității responsabile cu investigația preliminară. În acest caz, investigatorul penal elaborează un mandat și o decizie privind interceptarea, care se trimite autorității responsabile de anchetă preliminară. În același timp, investigatorul penal se însoțește cu autoritatea responsabilă cu investigația preliminară sau specifică în mandat circumstanțele și modul de interceptare a conversațiilor și înregistrarea, modificarea și eliminarea informațiilor obținute. ... În urma interceptării și înregistrării, se întocmește un dosar care să prezinte un rezumat al conținutului conversațiilor înregistrate relevante pentru caz. Banda este atașată la înregistrare și partea care nu se referă la caz se distruge odată ce hotărârea devine finală.” 17. Codul de procedură penală, în vigoare după 12 iunie 2003, se citește după cum urmează: judecătorul de instruire asigură supravegherea judiciară în timpul urmăririi penale prin: ... autorizarea interceptării comunicațiilor, confiscarea corespondenței, înregistrările video;...” (1) Intercepția comunicațiilor (conversații telefonice sau comunicații prin radio sau prin alte mijloace tehnice) este efectuată de către organismul de procuror pe baza unei autorizații emise de judecătorul de investigare, pe baza unui mandat motivat al procurorului acuzat de examinarea crimelor foarte grave și excepțional de grave. (2) În caz de urgență, în cazul în care o întârziere în obținerea unei autorizații conform prevederilor alin. (1) ar putea provoca prejudicii grave la procedura de colectare a probelor, procurorul poate emite un mandat motivat de intercepție și înregistrare a comunicărilor. Ea sau el este obligat să informeze judecătorul de investigare despre acest lucru imediat și cel târziu 24 de ore după eliberarea mandatului. Aceasta din urmă este obligată să ia o decizie în termen de 24 de ore cu privire la mandatul eliberat de procuror. Atunci când o confirmă, autorizează intercepția suplimentară dacă este necesar. Când nu o confirmă, ea își ordonă suspendarea imediată și distrugerea dosarelor făcute deja. (3) Intercepția comunicărilor poate fi efectuată la cererea victimei unei infracțiuni, a unui martor și a membrilor familiei sale, în cazul amenințărilor de violență, extorcare sau comision de alte infracțiuni care afectează astfel de părți, pe baza unui mandat motivat al procurorului. (4) Intercepția comunicărilor în timpul unei anchete penale este autorizată timp de maximum 30 de zile. Intercepția poate fi prelungită în aceleași condiții dacă este justificată. Fiecare prelungire nu poate, totuși, să depășească 30 de zile. Durata totală nu poate depăși 6 luni. În orice caz, nu poate dura mai mult decât urmărirea penală. (5) Intercepția comunicațiilor poate fi oprită înainte de sfârșitul perioadei pentru care a fost autorizată, dacă motivele inițial justificate nu mai există. (6) În timpul unei urmăriri penale, după încheierea unei interceptări autorizate, și după ce a solicitat opinia procurorului care supraveghează și execută procesul penal, judecătorul de investigare informează în scris persoanele ale căror conversații au fost interceptate și înregistrate. Acest lucru se efectuează într-un timp rezonabil și trebuie făcut înainte de încheierea urmăririi penale. (1) Intercepția comunicărilor este efectuată de organismul penal. Persoanele a căror responsabilitate tehnică este de a facilita intercepția și înregistrarea comunicațiilor sunt obligate să păstreze secretul procedurii și confidențialitatea corespondenței, în caz de încălcare a obligațiilor în temeiul art. 178 și 315 din Codul Penal. Trebuie menționat faptul că au fost informați cu privire la aceste obligații. (2) Înregistrarea interceptărilor și înregistrării efectuate de organismul de urmărire penală trebuie elaborată în conformitate cu dispozițiile art. 260 și 261. Trebuie să înregistreze informații cu privire la autorizația acordată de judecătorul investigator, numărul sau numărul de telefon interceptat și adresele acestora, precum și detaliile radioului sau altor echipamente tehnice utilizate pentru conversații. Înregistrarea trebuie, de asemenea, să indice numele (în cazul în care este cunoscut) al părților și data și ora fiecărei conversații separate și numărul atribuit casetei utilizate pentru înregistrare. (3) Comunicațiile înregistrate trebuie transcrise pe deplin și anexate la dosar, alături de autorizarea organismului de urmărire penală, după verificarea și semnarea sale de către procuror care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Comunicarea în alte limbi decât cea în care se efectuează urmărirea penală este tradusă cu ajutorul unui interpret. Banda care conține comunicațiile înregistrate originale este, de asemenea, anexată la înregistrarea după ce a fost sigilat și după aplicarea timbrei organismului de anchetă penală. (4) Înregistrarea comunicațiilor înregistrate, transcripția și înregistrarea interceptării și înregistrării comunicărilor se transmite procurorului în termen de 24 de ore. Procurorul evaluează ce parte din informațiile colectate sunt importante pentru cazul în cauză și elaborează un înregistrare în acest sens. (5) Exemplarele originale ale casetelor împreună cu transcriptiona scrisă completă și exemplare ale înregistrărilor sunt transmise judecătorului investigator care a autorizat intercepția comunicațiilor pentru depozitarea suplimentară într-un loc special într-un plic sigilat. (6) Instanța adoptă o decizie privind distrugerea înregistrărilor care nu sunt importante pentru cazul penal. Toate celelalte înregistrări sunt păstrate până la momentul în care dosarul este depus în arhivă. Dovezile colectate în conformitate cu dispozițiile articolelor 135 și 137 pot fi verificate prin examinarea tehnică de către instanță la cererea părților sau ex officio.” 18. În conformitate cu art. 15 alineatul (5) din Legea privind avocatul din 13 mai 1999, corespondența profesională a unui avocat poate fi interceptată numai în condițiile prevăzute de lege. Secțiunea 15 (13) prevede că confidențialitatea corespondenței unui avocat cu clientul său este garantată și că această corespondență nu poate fi interceptată.
7.The applicants were born in 1972, 1965, 1980, 1961 and 1980 respectively and live in Chișinău. They are members of “Lawyers for Human Rights”, a Chișinău-based non-governmental organisation specialised in the representation of applicants before the Court. 8. According to the applicants, after the coming to power of the Communist Party the number of violations of human rights increased considerably. In that context their organisation was created, whose sole purpose was the protection of human rights by assisting persons who sought to introduce applications with the European Court of Human Rights. 9. As a result, the applicants considered that they had caused the Government serious harm in terms of damage to their image and financial loss as a result of the findings of violation in cases they had helped to bring before this Court. 10. The applicants maintained that they ran a serious risk of having their telephones tapped as a result of their activity, due to the state of the legislation in force. They did not claim to have been victims of any specific interception of their communications, whether by telephone or post, and they had not instituted any domestic proceedings in that respect. 11. The Government disputed the allegation concerning the increase of the number of violations of human rights after the Communist Party had won the elections. 12. On 17 January 2008 one of the applicants wrote to the President of the Supreme Court of Justice and asked for statistical information concerning, inter alia, the number of applications lodged by the investigating bodies with courts for interception of telephone conversations and the number of successful and unsuccessful applications. 13. In a letter of 6 February 2008 the Head of the President's Office of the Supreme Court of Justice replied that in 2005 of a total of 2,609 applications for interception lodged, 98.81% had been successful; in 2006 of the 1,931 applications lodged, 97.93% had been successful; and in 2007 of the 2,372 applications lodged, 99.24% had been successful. 14. The Operational Investigative Activities Act of 12 April 1994 reads as follows: a) revealing attempts to commit crime; preventing, suppressing or discovering criminal offences and the persons who organise, commit or have already committed offences; and ensuring compensation for damage caused by a criminal offence; b) searching for persons who are evading the preliminary investigative authorities, the preliminary investigation or the court, or who are fleeing from a criminal sanction, or for persons who have disappeared; c) collecting information on events or actions which endanger the State or the military, economic or environmental security of the Republic of Moldova. ... (1) The Constitution, the present Law and other regulations enacted in accordance with them constitute the legal basis for operational investigative activities. (2) The authorities which are entitled to conduct operational investigative activities may issue, within the limits of their competence, in accordance with the law and with the consent of the Supreme Court of Justice and the General Prosecutor's Office, regulations governing the organisation, methods and tactics of carrying out operational investigative measures. ... (2) Anyone who considers that the actions of the authority which has carried out investigative measures have infringed his or her rights and liberties may lodge a complaint with the hierarchically superior authority, the General Prosecutor's Office or the courts. (3) In order to ensure a full and thorough examination of the complaint lodged by a person against whom operational investigative measures have been applied without due grounds, the authorities which have applied such measures shall, at the request of the prosecutor, present the latter with a record of every operational action taken on duty. Data concerning persons who have confidentially contributed to the conduct of operational investigative measures shall be presented only at the request of the General Prosecutor. (4) Should the authority (the official) exercising the operational investigative activity have infringed the legitimate rights and interests of natural and legal persons, the hierarchically superior authority or prosecutor shall take measures restoring such legitimate rights and interests, and afford compensation for the damage caused, in accordance with the law. (1) Operational investigative measures shall be carried out only in accordance with the law and only when it is otherwise impossible to achieve the aims provided for in section 2. (2) For the purpose of accomplishing the stated aims, the authorities carrying out operational investigative measures are entitled, with due observance of the rules of secrecy, to: ... (c) intercept telephone and other conversations; ... The operational investigative measures provided for under ..., (l), ... may be carried out only by the Ministry of Internal Affairs and the Information and Security Service under the statutory conditions and only when such measures are necessary in the interests of national security, public order, the economic situation of the country, the maintenance of legal order and the prevention of offences, and the protection of health, morals, and the rights and interests of others. ...” In 2003 this section was amended as follows (amendment in bold): (1) Operational investigative measures shall be carried out only in accordance with the law on criminal procedure and only when it is otherwise impossible to achieve the aims provided for in section 2. (2) For the purpose of accomplishing the stated aims, the authorities carrying out operational investigative measures are entitled, with due observance of the rules of secrecy, to: ... (c) intercept telephone and other conversations; ... The operational investigative measures provided for under ..., (l), ... may be carried out only by the Ministry of Internal Affairs and the Information and Security Service under the statutory conditions and only when such measures are necessary in the interests of national security, public order, the economic situation of the country, the maintenance of legal order and the prevention of very serious offences and the protection of health, morals, and the rights and interests of others. ...” The section was further amended in 2007 and currently reads as follows (amendment in bold): (1) Operational investigative measures shall be carried out only in accordance with the law on criminal procedure and only when it is otherwise impossible to achieve the aims provided for in section 2. (2) For the purpose of accomplishing the stated aims, the authorities carrying out operational investigative measures are entitled, with due observance of the rules of secrecy, to: ... (c) intercept telephone and other conversations; ... The operational investigative measures provided for under ..., (l), ... may be carried out only by the Ministry of Internal Affairs and the Information and Security Service under the statutory conditions and only when such measures are necessary in the interests of national security, public order, the economic situation of the country, the maintenance of legal order and the prevention of serious, very serious and exceptionally serious offences, and the protection of health, morals, and the rights and interests of others. ...” Under Article 16 of the Criminal Code the serious offences are considered to be those offences which are punishable with imprisonment of up to fifteen years; very serious offences are intentional offences punishable with imprisonment of over fifteen years; and exceptionally serious offences are those intentional offences punishable with life imprisonment. Approximately 59% of all offences provided for in the Moldovan Criminal Code fall into the category of serious, very serious and exceptionally serious offences. “(1) The grounds for carrying out operational investigative activities are: (a) unclear circumstances concerning the institution of criminal proceedings; (b) information of which the authority carrying out an operational investigative activity has become aware in connection with: - an illegal act that is being prepared, committed or has already been committed, or persons who are preparing, committing or have already committed such an act, where the basis for instituting criminal proceedings is insufficient; - persons who are fleeing from a criminal investigation or the courts, or who are avoiding a criminal sanction; ... (c) instructions given by a criminal investigator, investigative body, prosecutor or court in pending criminal cases; (d) requests from the bodies carrying out an operational investigative activity based on the grounds provided for in the present section. ...” In 2003 this section was amended as follows (amendment in bold): (1) The grounds for carrying out operational investigative activities are: (a) unclear circumstances concerning the institution of criminal proceedings; (b) information of which the authority carrying out an operational investigative activity has become aware in connection with: - an illegal act that is being prepared, committed or has already been committed, or persons who are preparing, committing or have already committed such an act, where the basis for instituting criminal proceedings is insufficient; - persons who are fleeing from a criminal investigation or the courts, or who are avoiding a criminal sanction; ... (c) instructions given by an officer of criminal investigation, investigative body, prosecutor or court in pending criminal cases; (d) requests from the bodies carrying out an operational investigative activity based on the grounds provided for in the present section. ... (1) Operational investigative measures which infringe lawful rights - the secrecy of correspondence, telephone and other conversations, telegraphic communications, and the inviolability of the home - shall be permitted only for the purpose of collecting information about persons who are preparing or attempting to commit serious offences or are committing or have already committed serious offences, and only with the authorisation of the prosecutor pursuant to a reasoned decision of one of the heads of the relevant authority. ... (2) In urgent cases where otherwise there would be a risk of commission of serious criminal offences, it shall be permitted, on the basis of a reasoned conclusion of one of the heads of the authority carrying out the operational investigative activity, to carry out operational investigative measures. The prosecutor must be notified within 24 hours. (3) Should danger to the life, health or property of certain persons become imminent, interception of their telephone conversations or other means of communication shall be permitted, following the request or written consent of such persons on the basis of a decision approved by the head of the authority carrying out the investigative activity, and the prosecutor shall be notified.” In 2003 this section was amended as follows (amendment in bold): (1) Operational investigative measures which infringe lawful rights - the secrecy of correspondence, telephone and other conversations, telegraphic communications, and the inviolability of the home - shall be permitted only for the purpose of collecting information about persons who are preparing or attempting to commit very serious offences or are committing or have already committed very serious offences, and only with the authorisation of the investigating judge pursuant to a reasoned decision of one of the heads of the relevant authority. ... (2) In urgent cases where otherwise there would be a risk of commission of serious criminal offences, it shall be permitted, on the basis of a reasoned conclusion of one of the heads of the authority carrying out the operational investigative activity, to carry out operational investigative measures. The investigating judge shall be informed within 24 hours. He shall be presented with the reasons and shall verify the legality of the measures taken. (3) Should danger to the life, health or property of certain persons become imminent, interception of their telephone conversations or other means of communication shall be permitted, following the request or written consent of such persons on the basis of a decision approved by the head of the authority carrying out the investigative activity, and the investigating judge shall give his authority.” The section received further amendments in 2007 and currently reads as follows (amendment in bold): (1) Operational investigative measures which infringe lawful rights - the secrecy of correspondence, telephone and other conversations, telegraphic communications, and the inviolability of the home - shall be permitted only for the purpose of collecting information about persons who are preparing or attempting to commit serious, very serious and exceptionally serious offences or are committing or have already committed such offences, and only with the authorisation of the investigating judge pursuant to a reasoned decision of one of the heads of the relevant authority. ... (2) Should danger to the life, health or property of certain persons become imminent, interception of their telephone conversations or other means of communication shall be permitted, following the request or written consent of such persons on the basis of a decision approved by the head of the authority carrying out the investigative activity, and the investigating judge shall give his authority. ... (1) In cases envisaged under section 7, bodies exercising operational investigative activities are entitled to carry out operational control. A record must be kept of any measure of operational control. (2) Operational control shall be carried out with the authorisation and under the supervision of the head of the body conducting it. The results of operational investigative measures applied shall be reflected in duly filed official operational documents. ... (3) Official operational documents shall be submitted to the prosecutor in order to obtain approval for carrying out operational investigative measures. (4) The operational control shall be suspended when the specific aims of the operational investigative activity set out in section 2 are accomplished or when circumstances are established proving that it is objectively impossible to accomplish the aim.” In 2003 paragraph 3 of this section was repealed. (1) The results of operational investigative activity may be used for preparing and carrying out criminal investigative activities and for carrying out operational investigative measures in order to prevent, stop or discover criminal offences, and as evidence in criminal cases. (2) Data obtained during operational control shall not constitute a reason for limiting the rights, liberties and legitimate interests of natural and legal persons. (3) Information about the persons, means, sources (with the exception of the persons who may provide assistance to the authorities carrying out such measures), methods, plans and results of the operational investigative activity, and about the organisation and the tactics of carrying out the operational investigative measures which constitute State secrets, may be disclosed only in accordance with the conditions provided by law. (1) Operational investigative activity shall be exercised by the Ministry of Internal Affairs, the Ministry of Defence, the Information and Security Service, the Protection and State Security Service, the Department of Customs Control attached to the Ministry of Finance and the Prison Department attached to the Ministry of Justice. ... ... Scrutiny, on behalf of Parliament, of operational investigative activity shall be exercised by the relevant permanent parliamentary commissions. The authorities which exercise operational investigative activities shall submit information to these commissions in accordance with the law. (1) Enforcement of the laws by the authorities carrying out operational investigative activities and the lawfulness of the decisions adopted by these authorities shall be supervised by the General Prosecutor, his or her deputy, and the municipal and county prosecutors...” 15. On 29 June 2007 the Ministry of Internal Affairs, the Secret Services and the Centre for Combating Organised Crime and Corruption enacted special instructions in accordance with section 4 (2) of the above Law. The instructions regulated the co-operation between the intercepting bodies and the telephone operators. In particular it obliged the operators to co-operate with the intercepting bodies in order to facilitate the interception of telephone conversations and to provide them with all the necessary information and with unlimited access to their networks. 16. The Code of Criminal Procedure in force until 12 June 2003 read as follows: The interception of telephone conversations or other means of communication used by a suspect, defendant or other person involved in a criminal offence may be carried out in connection with criminal proceedings instituted in accordance with a decision of the authority conducting the preliminary investigation or the criminal investigator with the authorisation of the prosecutor, or in accordance with a court decision, where such a measure is deemed necessary in a democratic society in the interests of national security, public order, the economic welfare of the country, the maintenance of order and the prevention of crimes, or the protection of the health, morals, rights and liberties of others. The interception of telephone or other conversations may not last more than six months. ... Conversations held over the telephone or other means of communication may be recorded. The interception and recording of telephone conversations or other means of communication shall be carried out by the criminal investigator unless the task is entrusted to the authority in charge of the preliminary investigation. In this case, the criminal investigator shall draw up a warrant and a decision concerning the interception, which shall be sent to the authority in charge of the preliminary investigation. At the same time the criminal investigator shall liaise with the authority in charge of the preliminary investigation or specify in the warrant the circumstances and manner of interception of the conversations and recording, modification and disposal of the information obtained. ... Following the interception and recording, a record shall be drawn up giving a summary of the content of the taped conversations relevant to the case. The tape shall be attached to the record and the part which does not relate to the case shall be destroyed once the judgment becomes final.” 17. The Code of Criminal Procedure, in force after 12 June 2003, in so far as relevant, reads as follows: The investigating judge ensures judicial supervision during the criminal prosecution by: ... 5. authorising the interception of communications, seizure of correspondence, video recordings;...” ... (1) The interception of communications (telephone conversations, or communications by radio or using other technical means) is carried out by the prosecution body on the basis of an authorisation issued by the investigating judge issued on the basis of a reasoned warrant of a prosecutor charged with the examination of very serious and exceptionally serious crimes. (2) In case of urgency, when a delay in obtaining an authorisation as stipulated in paragraph (1) could cause serious harm to the evidence-gathering procedure, the prosecutor may issue a reasoned warrant for the interception and recording of communications. She or he is obliged to inform the investigating judge about this immediately and no later than 24 hours after issuing the warrant. The latter is required to take a decision within 24 hours regarding the warrant issued by the prosecutor. When she or he confirms it, she or he authorises the further interception if necessary. When he or she does not confirm it, she or he orders its immediate suspension and the destruction of records already made. (3) The interception of communications may be carried out at the request of the victim of a crime, a witness and members of his/her family, in case of threats of violence, extortion or commission of other crimes affecting such parties, based on a reasoned warrant of the prosecutor. (4) The interception of communications during a criminal investigation is authorised for a maximum of 30 days. The interception may be extended on the same conditions if justified. Each extension cannot however exceed 30 days. The total duration cannot exceed 6 months. In any case, it cannot last longer than the criminal prosecution. (5) The interception of communications may be stopped before the end of the period for which it has been authorised, if the grounds initially justifying it no longer exist. (6) During a criminal prosecution, after the end of an authorised interception, and after having asked the opinion of the prosecutor who supervises and carries out the criminal prosecution, the investigating judge shall inform in writing the persons whose conversations were intercepted and recorded. This shall be done within a reasonable time, and must be done before the termination of the criminal prosecution. (1) The interception of communications is carried out by the criminal prosecution body. Persons whose responsibility is technically to facilitate the interception and recording of communications are obliged to preserve the secrecy of the procedure and the confidentiality of correspondence. They are liable in the event of a violation of their obligations under the provisions of articles 178 and 315 of the Criminal Code. A note must be made to the effect that they have been informed of these obligations. (2) A record of the interceptions and recording carried out by the prosecution body must be drawn up in conformity with the provisions of articles 260 and 261. It must record information about the authorisation given by the investigating judge, the intercepted telephone number or numbers and their addresses, together with details of the radio or other technical equipment used for conversations. The record must also indicate the name (where known) of the parties and the date and time of each separate conversation and the number assigned to the tape used for the recording. (3) Recorded communications must be fully transcribed and annexed to the record along with the authorisation of the criminal prosecution body, after its verification and signature by the prosecutor carrying out or supervising the criminal prosecution. Communications in languages other than the one in which the criminal prosecution is carried out shall be translated with the assistance of an interpreter. The tape containing the original recorded communications shall also be annexed to the record after having been sealed and after the stamp of the criminal investigation body has been applied. (4) The tape of the recorded communications, the transcript and the records of the interception and recording of communications shall be handed over to the prosecutor within 24 hours. The prosecutor shall assess which parts of the collected information are important for the case in question and draw up a record in this regard. (5) Original copies of the tapes along with the complete written transcript and copies of the records shall be handed over to the investigating judge who authorised interception of the communications for further storage in a special place in a sealed envelope. (6) The court shall adopt a decision regarding the destruction of records which are not important for the criminal case. All the other records shall be kept up to the moment when the file is deposited in the archive. Evidence collected under the provisions of articles 135 and 137 may be verified through technical expert examination by the court at the request of the parties or ex officio.” 18. Under section 15(5) of the Advocacy Act of 13 May 1999, a lawyer's professional correspondence can be intercepted only under the conditions provided for by law. Section 15 (13) provides that the confidentiality of a lawyer's correspondence with his client is guaranteed and that such correspondence cannot be intercepted.