3r-139/26 — Cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 9 februarie 2026, Shvab Roman a depus acțiune de contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație privind anularea deciziei nr. 097/25/DAA din 28 ianuarie 2025 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 6 martie 2026, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Shvab Roman împotriva Inspectoratului General pentru Migrație.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 9 martie 2026 s-a corectat eroarea evidentă admisă în hotărârea din 6 martie 2026. S-a înlocuit în hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 6 martie 2026, sintagma „în termen de 30 zile” cu sintagma „în termen de 5 zile”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 martie 2026, Shvab Roman, prin intermediul avocatului Gâlcă Adrian, a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, în sensul declarat.

Prin încheierea din data de 28 aprilie 2026 a Curţii de Apel Centru s- a acordat apelantului un termen de 3 zile de la data notificării încheierii pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 07 mai 2026 a declarat inadmisibil apelul depus de Shvab Roman împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 6 martie 2026, deoarece a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal.

La 13 mai 2026 Shvab Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, repunerea în termenul de declarare a apelului motivat, trimiterea cauzei la Curtea de Apel Centru pentru judecarea apelului.

În motivarea recursului Shvab Roman, reprezentat de avocatul Adrian Gâlcă, a susținut că hotărârea motivată comunicată avocatului Adrian Gâlcă indică în mod clar şi neechivoc un termen de apel de 30 de zile. Încheierea de corectare a erorii materiale din 09 martie 2026, care reduce termenul de apel de la 30 de zile la 5 zile nu i-a fost comunicată nici pe suport de hârtie nici electronic. 1

Recurentul a subliniat că eroarea de a indica un termen greșit în hotărârea motivată precum şi omisiunea de a comunica încheierea de corectare aparţine în exclusivitate instanţei de fond. Deci, culpa procesuală nu poate fi reținută în sarcina recurentului, iar sancționarea părţii pentru o greșeală a instanţei ar însemna răsturnarea principiului încrederii în actele de justiție şi a transforma dreptul la apărare într-o iluzie.

La 15 iunie 2026 Inspectoratul General pentru Migrație a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea încheierii instanţei de apel.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ reglementează că: „(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ stabilește că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art.232 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „(1) Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236 alin. (1) şi (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 24 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ statuează că: „(1) Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună- credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi. (2) Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi îndeplineşte obligaţiile procesuale cu bună- credinţă răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate”. 2

Art. 65 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acţiunile omise”.

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ stabilește că: „(1) Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) şi (3) lit. d) din Codul administrativ prevede că: „(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art. 195 din Codul administrativ prevede că: „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 65 alin. (4) din Legea nr.270-XVI din 18.12.2008 privind azilul în Republica Moldova stabilește că: „ (4) Prin derogare de la prevederile art.232 din Codul administrativ nr.116/2018, hotărârea instanţei de judecată privind menţinerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil care face obiectul procedurii rapide poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data pronunţării dispozitivului hotărârii. Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării hotărârii motivate. ”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit. c) şi alin. (5) din Codul civil statuează: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. 3 (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar. (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi.”

Cercetând starea de fapt în baza materialelor şi lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărârea din 6 martie 2026, a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Shvab Roman împotriva Inspectoratului General pentru Migrație. Ulterior prin încheierea din 9 martie 2026 a corectat eroarea evidentă admisă în hotărârea din 6 martie 2026. Astfel, s-a înlocuit în hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîșcani din 6 martie 2026, sintagma „în termen de 30 zile” cu sintagma „în termen de 5 zile”.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 martie 2026, Shvab Roman, prin intermediul avocatului Gâlcă Adrian, a depus apel nemotivat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, în sensul declarat.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 07 mai 2026 a declarat inadmisibil apelul depus de Shvab Roman, deoarece motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului.

Shvab Roman, reprezentat de avocatul Gâlcă Adrian, a criticat soluția instanţei de apel, susținând că eroarea de a indica un termen greșit în hotărârea motivată precum şi omisiunea de a comunica încheierea de corectare aparţine în exclusivitate instanţei de fond, iar culpa procesuală a instanţei de judecată poate fii reținută în sarcina recurentului.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 07 mai 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu 65 alin. (4) din Legea nr. nr. 270/2008, care prevede că motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării hotărârii motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că la caz, termenul de prezentare a motivării apelului de 5 zile lucrătoare de la data notificării hotărârii motivate este prevăzut de Legea specială nr. 270-XVI din 4 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Acest termen este unul expres, imperativ și este stabilit direct de legea specială, neputând fi modificat, extins sau înlăturat prin mențiunile cuprinse în hotărârea judecătorească.

Prin urmare, indicarea eronată în hotărâre a unui termen de 30 de zile nu produce efecte juridice de natură să deroge de la dispozițiile legale aplicabile. Termenele procedurale sunt instituite prin lege, iar instanța nu este în drept să le modifice printr-o eroare materială sau printr-o mențiune contrară normei legale. Astfel, nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac. Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are drept ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice.

Din materialele dosarului rezultă că instanţa de fond, a ales metoda cea mai eficientă şi rapidă şi la 19 martie 2026 a notificat hotărârea motivată lui Shvab Roman, prin intermediul avocatul Gâlcă Adrian la adresa electronică ady10100@gmail.com, care este gestionată de către avocatul Gâlcă Adrian, or, prin intermediul aceste adrese electronice a fost depus apelul nemotivat şi recursul.

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil, se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de prezentare a motivării apelului este ziua imediat următoare datei notificării hotărârii motivate, adică ziua de 20 martie 2026, iar ultima zi fiind data de 26 martie 2026, ora 24:00.

Totodată, hotărârea motivată a instanţei de fond a fost publicată pe Portalul Naţional al Instanţelor de Judecată, la data de 20 mai 2026, deci recurentul urma să se conformeze prevederilor legale prin prezentarea motivării apelului în termen.

Argumentul recurentului, precum că în cazul acestuia termenul de contestare este de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate, odată ce instanța de fond a indicat acest termen în hotărâre, este considerat neîntemeiat de către instanţa de recurs, or, prin prisma art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270/2008, motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării hotărârii motivate. Deci, termenul fiind stabilit printr-o normă legală imperativă, acest termen nu poate fi extins printr-o mențiune eronată inserată în hotărârea instanței și nici nu poate lua naștere un alt termen procedural în temeiul unui act judecătoresc. A admite contrariul ar însemna ca instanța, printr-o simplă eroare materială, să modifice voința legiuitorului și să instituie un regim juridic diferit de cel prevăzut de norma legală, ceea ce este inadmisibil într- un stat de drept.

Mai mult ca atât instanţa de fond prin încheierea din data de 09 martie 2026 a corectat această eroare evidentă şi a înlocuit sintagma „în termen de 30 zile” cu sintagma „în termen de 5 zile”. 5

Prin încheierea respectivă instanţa de fond nu a instituit un termen nou și nici nu a redus termenul prevăzut de lege, așa cum pretinde recurentul, dar a înlăturat o eroare materială strecurată în cuprinsul hotărârii, fără a afecta regimul juridic al termenului de exercitare a căii de atac, care este determinat exclusiv de art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270/2008.

Argumentul precum că încheierea de corectare a erorii materiale din 09 martie 2026, nu i-a fost comunicată recurentului nici pe suport de hârtie nici electronic, nu ere relevanță asupra termenului de contestare odată ce acest termen decurge din lege. Cu atât mai mult că aceasta a fost notificată prin intermediul adresei electronice a avocatului, care a reprezentat interesele lui Shvab Roman în instanţa de fond, la 09 martie 2026.

De asemenea se atestă că, la 12 martie 2026, înainte de notificarea hotărârii motivate avocatul Gâlcă Adrian a luat cunoștință cu materialele dosarului, inclusiv cu încheierea instanţei de fond privind corectarea erorii.

Prin urmare, susținerea privind pretinsa necomunicare a încheierii din 9 martie 2026 este lipsită de suport factual și juridic și nu poate constitui un temei pentru înlăturarea consecințelor procesuale prevăzute de lege.

Totodată, instanţa de judecată menționează că participanții la proces și reprezentanții lor profesionali au obligația de a cunoaște și respecta normele procedurale incidente cauzei. În exercitarea profesiei, avocatului îi revine obligația de a manifesta diligența necesară pentru identificarea normelor speciale care reglementează căile de atac și termenele aferente acestora, în special în materia azilului, unde legiuitorul a instituit termene procedurale derogatorii și accelerate.

Astfel, principiul încrederii legitime în actele judecătorești, invocat de către avocatul Gâlcă Adrian nu poate fi interpretat în sensul înlăturării aplicării unei norme legale imperative și nici nu poate genera drepturi procesuale contrare legii. Acest principiu protejează așteptările legitime ale justițiabilului numai în măsura în care acestea sunt compatibile cu cadrul normativ aplicabil și nu poate constitui temei pentru prelungirea unui termen de decădere stabilit expres de legiuitor.

În consecință, împrejurarea că hotărârea motivată a instanţei de fond a conținut o mențiune eronată privind termenul de apel nu exonerează partea de obligația respectării termenului prevăzut de lege și nu înlătură sancțiunile procesuale ale depunerii motivării apelului peste termenul legal. Prin urmare, instanța de apel a aplicat corect dispozițiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 270/2008 și, constatând depunerea tardivă a motivării apelului, în mod legal a declarat apelul inadmisibil.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Shvab Roman, prin intermediul avocatul Gâlcă Adrian, urma să depună diligență şi să se conformeze întocmai prevederilor legale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind 6 protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Referitor la solicitarea privind repunerea în termenul de declarare a apelului motivat, completul de judecată reține că în procedura de recurs, instanța verifică exclusiv legalitatea încheierii pronunțate de instanța de apel, în limitele aspectelor supuse examinării și soluționate de aceasta.

Prin urmare, în lipsa unei cereri de repunere în termen adresate instanței de apel și a unei soluții pronunțate asupra acesteia, instanța de recurs nu poate examina o astfel de cerere, întrucât ar exceda limitele controlului judiciar exercitat în recurs și ar echivala cu substituirea instanței de apel în exercitarea atribuțiilor sale procesuale.

În aceste circumstanţe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal şi în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale şi lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse şi în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Shvab Roman, reprezentat de avocatul Gâlcă Adrian, împotriva încheierii din 07 mai 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 7