Secțiunea a treia Cerere nr. 45059/04 prezentată de Ion POSTU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 17 martie 2009 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Biersan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemel, Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 29 noiembrie 2004, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, dl Ion Postu, este un resortisant român, născut în 1948 și rezident în Sibiu. Guvernul nal ( În conformitate cu art. 31 din lege, reclamantul este numit în rezervă la data de 25 mai 2000. 138 din 20 iulie 1999 privind salariile și alte drepturi ale armatei, i s-a acordat o alocație corespunzătoare mai multor solduri brute. Alocația în cauză era neimpozabilă în temeiul Legii 139/99. Din această alocație, 122 de milioane de lei vechi (ROL) au fost totuși deduse din impozitul pe venit. Considerând această impozitare ilegală, cu atât mai mult cu cât alți militari alocați rezervei, cum ar fi acesta, nu au făcut obiectul unei astfel de impuneri, reclamantul a solicitat în justiție restituirea impozitului perceput pe această alocare, precum și ajustarea sumei ținând seama de inflație. Curtea de Apel din Alba Iulia a acceptat cererea reclamantului printr-o decizie definitivă din 21 octombrie 2002. În urma unei acțiuni în anulare, Curtea de Casație a clasat decizia definitivă care îi conferă recurentului câștig de cauză și-a respins cererea printr-o decizie definitivă din 26 mai 2004. Ea a considerat că alocarea acordată era impozabilă, deoarece, în pofida formulării explicite a articolului 31 din lege 138/99 de declarare a acestei alocații fără impozit, intenția legiuitorului de a impune această alocație rezultă din modificarea articolului menționat la 14 septembrie 2000, care prevede că calculul acestei alocații se face în funcție de soldul net. Dreptul și practica internă relevantă Dispozițiile legale și jurisprudența internă relevantă sunt descrise în hotărâre Driha c. România 57001/00, CEDO 2005-VII, §§ 26). GRIFS În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge de impozitarea ilegală a alocațiilor primite în cadrul rezervei. Invocând art. 6 din Convenție, se plânge de încălcarea procedurii interne care a dus la impunerea alocației sale. În plus, se plânge de decizia Curții de Casație prin care a fost anulată hotărârea definitivă de justiție în favoarea sa în urma unei acțiuni în anulare. 12 la Convenție, consideră că respingerea acțiunii sale de recuperare a impozitului perceput ilegal constituie o discriminare nejustificată în dreptul său la respectarea proprietății sale. ÎN DREPT La 3 februarie 2009, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului, declar că guvernul român oferă domnului Ion Postu, cu titlu gratuit, suma de 5 000 de euro în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului; această sumă, care va acoperi orice prejudiciu, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în monedă națională la rata aplicabilă la data plății și va fi scutită de orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. La 17 noiembrie 2008, Curtea primise următoarea declarație, semnată de reclamantă, subsemnatul Ion Postu ia notă de faptul că guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 000 de euro în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în monedă națională la rata aplicabilă la data plății și fără orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțată în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Accept această propunere și, de asemenea, renunț la orice altă pretenție împotriva României cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri și declar că acest caz este definitiv soluționat. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] Prin urmare, cauza rolului trebuie eliminată. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Modulul Președinte
Requête n
o
45059/04
présentée par Ion POSTU
contre la Roumanie
La Cour européenne des droits de l'homme (troisième section), siégeant le 17 mars 2009 en une chambre composée de
:
Josep Casadevall,
président,
Elisabet Fura-Sandström,
Corneliu Bîrsan,
Alvina Gyulumyan,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Ann Power,
juges,
et de Santiago Quesada,
greffier de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 29 novembre 2004,
Vu les déclarations formelles d'acceptation d'un règlement amiable de l'affaire,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Ion Postu, est un ressortissant roumain, né en 1948 et résidant à Sibiu. Le gouvernement roumain («
le Gouvernement
») est représenté par son agent, Răzvan-Horațiu Radu, sous-secrétaire d'État au Ministère des Affaires Étrangères.
A.
Les circonstances de l'espèce
Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant est militaire affecté à la réserve le 25 mai 2000.
Lors de son affectation à la réserve, en application de l'article 31 de la loi
n
o
138 du 20 juillet 1999 sur les salaires et les autres droits des militaires, il se vit accorder une allocation correspondant à plusieurs soldes brutes. L'allocation en question était non-imposable selon les termes de la loi
n
o
139/1999.
De cette allocation, 122 millions de lei anciens (ROL) furent néanmoins déduits au titre de l'impôt sur le revenu.
Jugeant cette imposition illégale, d'autant plus que d'autres militaires affectés à la réserve, comme lui, n'avaient pas fait l'objet d'une telle imposition, le requérant demanda en justice la restitution de l'impôt perçu sur cette allocation, ainsi que l'ajustement de la somme en tenant compte de l'inflation.
La cour d'appel de Alba Iulia fit droit à la demande du requérant par une décision définitive du 21 octobre 2002.
A la suite d'un recours en annulation, la Cour de cassation cassa la décision définitive donnant gain de cause au requérant et rejeta sa demande par une décision définitive du 26 mai 2004. Elle jugea que l'allocation octroyée était imposable, car, en dépit de la rédaction explicite de l'article
31 de la loi
n
o
138/1999 déclarant cette allocation exempte d'impôt, l'intention du législateur d'imposer ladite allocation résultait de la modification dudit article le 14 septembre 2000, prescrivant que le calcul de cette allocation se faisait en fonction de la solde nette.
B.
Le droit et la pratique internes pertinents
Les dispositions légales et la jurisprudence interne pertinentes sont décrites dans l'arrêt
Driha c. Roumanie
(n
o
19
‑
26).
1.
Sous l'angle de l'article 1 du Protocole n
o
1, le requérant se plaint de l'imposition illégale des allocations reçues à son affectation à la réserve.
2.
Invoquant l'article 6 de la Convention, il se plaint de l'iniquité de la procédure interne ayant abouti à l'imposition de son allocation. Il se plaint en outre de la décision de la Cour de Cassation par laquelle la décision de justice définitive en sa faveur a été annulée à la suite d'un recours en annulation.
3.
Invoquant l'article 1 du Protocole n
o
12 à la Convention, il estime que le rejet de son action en récupération de l'impôt illégalement perçu constitue une discrimination injustifiée dans son droit au respect de son bien.
Le 3 février 2009, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je soussigné déclare que le gouvernement roumain offre de verser à M.
Ion
Postu, à
titre gracieux, la somme de 5
000 euros en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l'homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice ainsi que les frais et dépens, sera convertie en monnaie nationale au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l'homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l'affaire.
»
Le 17 novembre 2008, la Cour avait reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante
:
«
Je soussigné Ion Postu note que le gouvernement roumain est prêt à me verser, à titre gracieux, la somme de
5
000
euros en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l'homme.
Cette somme, qui couvrira tout préjudice ainsi que les frais et dépens, sera convertie en monnaie nationale au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l'homme. A compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
J'accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de la Roumanie à propos des faits à l'origine de ladite requête. Je déclare l'affaire définitivement réglée.
»
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n'aperçoit par ailleurs aucun motif d'ordre public justifiant de poursuivre l'examen de la requête (article 37 § 1
in fine
de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l'affaire du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Greffier
Président