CAJKO v. SLOVENIA

Decizia nr. 15539/06, 15821/06, 18273/06, 18278/06 și 21101/06, de către Marija ČAJKO și 4 alții împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care stă la 7 aprilie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefierul secțiunii având în vedere cererile depuse la 22 februarie 2006, martie 2006, 3 aprilie 2006, 6 aprilie 2006 și 24 aprilie 2006, având în vedere observațiile scrise ale părților, având în vedere ofertele de soluționare prietenoase și acceptațiile prezentate de părți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamanții sunt resortisanți sloveni care locuiesc în Slovenia. Dna Čajko, dl Ilič și dl Kodela au fost reprezentați în fața Curții de către dna Mateja Končan - Verstovšek, un avocat practicant în Celje. Dl Goričan, dl și dl Merkša au fost reprezentați de dl Boštjan Verstovšek, un avocat practicant în Celje. Guvernul sloven („ Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl Lucijan Bembič, Procuror General de Stat. Circumstanțele cazului Reclamanții au fost părți la proceduri civile care s-au încheiat înainte de 1 ianuarie 2007. Detaliile relevante privind fiecare caz particular sunt indicate în tabelul atașat. Legea internă relevantă Legea privind protecția dreptului la judecată fără întârziere nejustificată (Zakon o varstvu pravice do sojenja brez nepotrebnega odlašanja , Gazette Oficiale, nr. 49/2006 – „Actul de 2006”) a devenit operațional la 1 ianuarie 2007. Secțiunea 25 stabilește următoarele norme tranzitorii în ceea ce privește cererile deja întârziate în fața Curții: secțiunea 25 - Satisfacție echitabilă pentru daune susținute înainte de punerea în aplicare a prezentei acte. „(1) În cazurile în care încălcarea dreptului la un proces fără întârziere nejustificată a încetat deja și partea a depus o cerere de justă satisfacție față de instanța internațională înainte de data punerii în aplicare a prezentei acte, Biroul Procurorului de Stat oferă părții o soluție cu privire la valoarea satisfăcării juste în termen de patru luni de la data primirii cazului menționat de instanța internațională pentru procedura de decontare. Partea prezintă o propunere de decontare Biroului Procurorului de Stat în termen de două luni de la data primirii propunerii Biroului Procurorului de Stat. Biroul Procurorului de Stat decide asupra propunerii cât mai curând posibil și în termen de patru luni cel târziu.... (2) În cazul în care propunerea de soluționare menționată la alineatul (1) din prezenta secțiune nu este aderată la Biroul Procurorului de Stat și partea nu a negociat un acord în termen de patru luni de la data la care partea a depus propunerea, partea poate aduce o acțiune în fața instanței competente în temeiul prezentei Acte. Părțile pot iniția o acțiune în termen de șase luni de la primirea Biroului Procurorului de Stat pentru a răspunde că propunerea părții menționate în paragraful anterior nu a fost aderată la, sau după expirarea termenului stabilit în paragraful anterior pentru ca Biroul Procuror de Stat să decidă să procedeze la soluționare. Indiferent de tipul sau valoarea cererii, dispozițiile Legii de procedură civilă privind cererile mici se aplică în fața unei instanțe.” COMPLAINTE Reclamanții se plângeau în temeiul art. 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurii civile. De asemenea, în temeiul articolului 13 din Convenție, acestea se plângeau că nu aveau un remediu intern eficace în acest sens. HOTĂRÂREA La 10 și 15 iulie 2008, guvernul contestat a primit notificarea cererilor. Ulterior, la datele indicate în tabelul atașat, Procuratura de Stat a trimis reclamanților propuneri de decontare în temeiul articolului 25 din Legea 2006 (a se vedea „Legea internă relevantă” de mai sus). În propunerile sale, Procurorul de Stat a recunoscut încălcarea dreptului la un proces într-un timp rezonabil și s-a oferit să plătească compensații monetare în ceea ce privește prejudiciile morale și rambursarea costurilor și cheltuielilor legate de caz pentru fiecare solicitant. Sumele oferite reclamanților de către Procuratura de Stat depind de circumstanțele individuale ale fiecărui caz (a se vedea tabelul atașat). În urma primirii răspunsurilor reclamanților, Guvernul a informat Curtea că reclamanții au acceptat propunerile de soluționare. La 1 octombrie, 7 octombrie, 13 octombrie, 11 noiembrie și 9 decembrie 2008 fiecare dintre reclamanții a informat, în scris, Curtea că cauzele au fost reglementate la nivel intern și că doresc să își retragă cererile. Curtea reamintește art. 37 din Convenție care, în partea relevantă, citește după cum urmează: „1. Curtea poate, în orice etapă a procedurii, să decidă să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își continue cererea; sau (b) chestiunea a fost rezolvată; ... Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în protocolele lor, este necesar.” Curtea ia act de faptul că, după soluționarea atinsă între părți, problema a fost rezolvată la nivel intern și că reclamanții nu doresc să își continue cererile (art. 37 alineatul (1) literele (a) și (b) din convenție). Se constată că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în Protocolurile sale, nu necesită continuarea examinării cererilor (art. 37 § 1 în amenzi a Convenției). În aceste circumstanțe, cazurile ar trebui eliminate din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; pentru a elimina cererile din lista cazurilor sale. Santiago Quesada Josep Casadevall Președintele grefierului nr. App. nr. Denumire Data depunerii cererii Data introducerii procedurilor interne Data deciziei finale Perioada relevantă Data propunerii de decontare a procurorului de stat Costuri și cheltuieli de decontare morale Costuri și cheltuieli Total decontare Figura 15539/06 Marija ČAJKO 22 februarie 2006 30 iunie 2000 12 octombrie 2005 cinci ani și trei luni la un nivel de jurisdicție 26 septembrie 2008 1.800 424.45 2.224.45 15821/06 Stjepan GORIČAN 9 martie 2006 4 ianuarie 2001 16 octombrie 2006 cinci ani și nouă luni la un nivel de jurisdicție 5 decembrie 2008 1.800 423,63 2.223,63 18273/06 Nedeljko ILIČ 6 aprilie 2006 9 septembrie 2002 22 noiembrie 2005 (serviți la 23 ianuarie 2006) trei ani și două luni la un nivel de competență 29 octombrie 2008 1.080 285.83 1.365.83 18278/06 Stanislav & Marija MERKŠA 3 aprilie 2006 27 martie 1998 14 martie 2006 opt ani la un nivel de competență 25 septembrie 2008 2.880 562.07 3.442.07 21101/06 Jožef KODELA 24 aprilie 2006 27 ianuarie 2003 3 iulie 2006, decontare judiciară trei ani și cinci luni la un nivel de competență 30 octombrie 2008 1.080 285.08 1.365.08

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 15539/06, 15821/06, 18273/06, 18278/06 and 21101/06 by Marija ČAJKO and 4 Others

against Slovenia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 7 April 2009 as a Chamber composed of:

Josep Casadevall,

President,

Elisabet Fura-Sandström,

Boštjan M. Zupančič,

Alvina Gyulumyan,

Ineta Ziemele,

Luis López Guerra,

Ann Power,

judges,

and Santiago Quesada,

Section Registrar

,

Having regard to the above applications lodged on 22

February

2006,

9

March

2006, 3

April

2006, 6

April

2006 and 24

April

2006,

Having regard to the written submissions of the parties,

Having regard to the friendly settlement offers and acceptances submitted by the parties,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants are Slovenian nationals who live in Slovenia.

Ms Čajko, Mr Ilič and Mr Kodela were represented before the Court by Ms Mateja Končan - Verstovšek, a lawyer practising in Celje.

Mr Goričan, Mr and Ms Merkša were represented by Mr Boštjan Verstovšek, a lawyer practising in Celje.

The Slovenian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

Lucijan Bembič, State Attorney-General.

A.

The circumstances of the case

The applicants were parties to civil proceedings which terminated before 1 January 2007. The relevant details concerning each particular case are indicated in the attached table.

B.

Relevant domestic law

The Act on the Protection of the Right to a Trial without Undue Delay

(Zakon o varstvu pravice do sojenja brez nepotrebnega odlašanja

, Official Gazette, No. 49/2006 – “the 2006 Act”)

became operational on 1

January

2007.

Section 25 lays down the following transitional rules in relation to the applications already pending before the Court:

Section 25 - Just satisfaction for damage sustained prior to implementation of this Act

“(1) In cases where a violation of the right to a trial without undue delay has already ceased and the party had filed a claim for just satisfaction with the international court before the date of implementation of this Act, the State Attorney’s Office shall offer the party a settlement on the amount of just satisfaction within four months after the date of receipt of the case referred by the international court for the settlement procedure. The party shall submit a settlement proposal to the State Attorney’s Office within two months of the date of receipt of the proposal of the State Attorney’s Office. The State Attorney’s Office shall decide on the proposal as soon as possible and within a period of four months at the latest.....

(2) If the proposal for settlement referred to in paragraph 1 of this section is not acceded to or the State Attorney’s Office and the party fail to negotiate an agreement within four months after the date on which the party filed its proposal, the party may bring an action before the competent court under this Act. The party may bring an action within six months after receiving the State Attorney’s Office reply that the party’s proposal referred to in the previous paragraph was not acceded to, or after the expiry of the period fixed in the previous paragraph for the State Attorney’s Office to decide to proceed with settlement. Irrespective of the type or amount of the claim, the provisions of the Civil Procedure Act concerning small claims shall apply in proceedings before a court.”

COMPLAINTS

1.

The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of civil proceedings.

2.

They also complained under Article 13 of the Convention that they did not have an effective domestic remedy in this regard.

THE LAW

On 10 and 15 July 2008 the respondent Government were given notice of the applications.

Subsequently, on the dates indicated in the attached table, the State Attorney’s Office sent settlement proposals to the applicants under section 25 of the 2006 Act (see “Relevant domestic law” above). In its proposals, the State Attorney’s Office acknowledged the violation of the right to a trial within a reasonable time and offered to pay monetary compensation in respect of non-pecuniary damage and reimbursement of costs and expenses connected with the case to each applicant. The amount offered to the applicants by the State Attorney’s Office depended on the individual circumstances of each case (see attached table).

Further to the receipt of the applicants’ replies, the Government informed the Court that the applicants had accepted the settlement proposals.

On 1 October, 7 October, 13 October, 11 November and 9

December

2008 each of the applicants informed the Court, in writing, that the cases had been settled at the domestic level and that they wished to withdraw their applications.

The Court recalls Article

37 of the Convention which, in the relevant part, reads as follows:

“1.

The Court may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that

(a)

the applicant does not intend to pursue his application; or

(b)

the matter has been resolved;

...

However, the Court shall continue the examination of the application if respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto so requires.”

The Court takes note that following the settlements reached between the parties the matter has been resolved at the domestic level and that the applicants do not wish to pursue their applications (Article 37 § 1 (a) and (b) of the Convention). It is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols does not require the examination of the applications to be continued (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In these circumstances, the cases should be struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications;

Decides

to strike the applications out of its list of cases.

Santiago Quesada

Josep Casadevall

Registrar

President

No.

App. No.

Name

Date of lodging

of the application

Date of introduction of domestic proceedings

Date of final decision

Relevant period

Date of the State Attorney’s settlement proposal

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total Settlement Figure

1.

15539/06

Marija ČAJKO

22 February 2006

30 June 2000

12 October 2005

five years and three months at

one level of jurisdiction

26 September 2008

1,800

€

424.45

€

2,224.45

€

2.

15821/06

Stjepan GORIČAN

9 March 2006

4 January 2001

16 October 2006

five years and nine months at

one level of jurisdiction

5 December 2008

1,800

€

423.63

€

2,223.63

€

3.

18273/06

Nedeljko ILIČ

6 April 2006

9 September 2002

22 November 2005

(served on 23

January

2006)

three years and two months at

one level of jurisdiction

29 October 2008

1,080

€

285.83

€

1,365.83

€

4.

18278/06

Stanislav & Marija MERKŠA

3 April 2006

27 March 1998

14 March 2006

eight years at

one level of jurisdiction

25 September 2008

2,880

€

562.07

€

3,442.07

€

5

21101/06

Jožef KODELA

24 April 2006

27 January 2003

3 July 2006,

court settlement

three years and five months at

one level of jurisdiction

30 October 2008

1,080

€

285.08

€

1,365.08

€