TIMOVI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
TIMOVI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2009)
A cincea secțiune DECIZIE Nr. 8233/07, de către Vasilija TIMOVA și alții împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care așezează la 1 septembrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători, și Claudia Westerdiek, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 februarie 2007, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții, dl Aleksandar Timov („primul reclamant”), dl Slavco Timov („al doilea reclamant”) și doamna Vasilija Timova („al treilea reclamant”) sunt cetățeni macedoneni născuți în 1960, 1962 și, respectiv, 1936 și trăiesc în Strumica. Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl M. Pertemov, un avocat practicant în Strumica. Guvernul macedonean (“ Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dna R. Lazareska Gerovska. La 1 decembrie 2008, Curtea a hotărât să comunice plângerea reclamanților cu privire la durata procedurii de divizare a proprietăților care a început în octombrie 1997 și s-a încheiat la 4 septembrie 2006. La 12 martie 2009 și, respectiv, 5 iunie 2009, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângeri împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a plăti primul reclamant 3.700 euro (EUR), precum și o atribuire comună de 2,400 EUR pentru al doilea și pentru al treilea reclamant, pentru a acoperi orice daune, costuri și cheltuieli morale, care ar fi convertite în denari macedoneni la rata aplicabilă la data plății, și fără impozite aplicabile. Această sumă ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Grefier Președintele