TASEV AND MADZOVSKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
TASEV AND MADZOVSKI v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2009)
CINTIMEA DECIZIE A SECȚIUNII DECIZIE nr. 4592/06 de către Kiril TASEV și Zoran MADŽOVSKI împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cincă Secțiunea), care așeză la 20 octombrie 2009 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președintele Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători și Stephen Phillips, grefierul adjunct al secțiunii având în vedere cererea depusă la 23 ianuarie 2006, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamanții, dl Kiril Tasev și Zoran Madzovski, sunt cetățeni macedoneni care s-au născut în 1940 și, respectiv, în 1959, și trăiesc în Skopje. Ele au fost reprezentate în fața Curții de dl D. Kadiev, un avocat care practică în Skopje. Guvernul macedonean (“Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dna R. Lazareska Gerovska. La 10 iunie 2009, Curtea a hotărât să comunice plângerea reclamanților cu privire la lungul neexecuție a hotărârii finale în favoarea lor. Procedura a început la 7 noiembrie 1996 și s-a încheiat la 24 mai 2006. La 27 iulie 2009 și 15 septembrie 2009, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă plângeri împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a plăti 2,600 euro fiecăruia dintre cele două solicitanți pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în denari macedoneni la rata aplicabilă la data plății, și fără impozite aplicabile. Această sumă ar fi plătită conturilor personale ale reclamanților în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Stephen Phillips Peer Lorenzen Președintele adjunct al grefierului