CASE OF ANDERSON AND THIRTEEN OTHER CASES AGAINST THE UNITED KINGDOM
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF ANDERSON AND THIRTEEN OTHER CASES AGAINST THE UNITED KINGDOM (CtEDO, 2009)
Rezoluția CM/ResDH(2009)152 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în 14 cazuri privind discriminarea dintre văduvi și văduvi din motive de gen în ceea ce privește prestațiile de securitate socială și/sau o alocație fiscală a veniturilor împotriva Regatului Unit (a se vedea detaliile în apendicele) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la discriminarea de sex între văduvi și văduvi în ceea ce privește prestațiile de securitate socială și/sau o indemnitate de impozit pe venit (violații la art. 14 din Convenție, luate coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că în cazurile în care a fost acordată satisfacție echitabilă, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), Amintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata unei simple satisfacții acordate în hotărârile, adoptarea, dacă este cazul, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să ajungă cât mai mult posibil la restabilirea integrului; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARA, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE pentru a închide examinarea acestor cazuri. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2009)152 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor din 14 cazuri privind discriminarea dintre văduvi și văduvi din motive de gen în ceea ce privește prestațiile de securitate socială și/sau o alocație fiscală a veniturilor împotriva Regatului Unit Cazurile Hobbs, Richard, Walsh și Geen, precum și cele ale lui Anderson, Crilly, Cross, Goodwin, Higham, Smith și Szulc se referă la discriminarea bazată pe gen suferită de reclamanții din cauza refuzului de a le acorda „Alocarea impozitului de lichidare din Widow” sau beneficii echivalente. Curtea Europeană a considerat că în momentul în care reclamanții au fost refuzate alocația fiscală, diferența de tratament între bărbați și femei nu este justificată în mod rezonabil și obiectiv (violația articolului 14 din convenție coroborat cu art. 1 din Protocolul nr.1). Cazurile Hobbs, Richard, Walsh și Geen se referă, de asemenea, la acuzațiile de discriminare bazată pe gen din cauza refuzului autorităților de a plăti beneficiile reclamanților de văduvă. În acest sens, Curtea Europeană a luat act de o soluție prietenoasă achiziționată cu reclamanții Walsh, Geen și Richard în ceea ce privește cererile pentru alocarea mamei văduvă și/sau plata văduvă. În ceea ce privește diferența de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește prestațiile de securitate socială, adică, alocația mamei văduvă sau a plății văduvăi, Curtea Europeană a examinat cazurile Cummins, Fallon, McNamee, Runkee și White, Szulc, Williams și Woods și nu a văzut niciun motiv pentru a distinge aceste cazuri de cele ale lui Willis (decizia nr. 36042/97), în care a examinat anterior chestiunile. Curtea Europeană a considerat că diferența de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește dreptul la alocarea mamei văduvă sau plata văduvă nu se bazează pe nici o „justificație obiectivă și justificabilă”. Prin urmare, a fost luată o încălcare a articolului 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1. În ceea ce privește plângerile privind plata pensiei de văduvă în cazurile Walsh, Richard și Geen, precum și cele ale lui Cummins și Runkee, Curtea Europeană a concluzionat că Pensiunea de văduvă a fost menită să corecteze „inegalități reale” între văduvele în vârstă, ca grup, și restul populației și ca urmare, această diferență în tratament a fost justificată în mod rezonabil și obiectiv. Prin urmare, Curtea a constatat că nu a existat nicio încălcare a articolului 14 luată în conjuncție cu art. 1 din Protocolul nr. 1 privind nedisponibilitatea pentru bărbații din pensiunea de văduvă sau echivalent. Plăți de satisfacție echitabilă și măsuri individuale a) Detalii privind satisfacție echitabilă Denumirea și numărul de aplicare Data hotărârii Prejudiciu material Costuri și cheltuieli Total Anderson, nr. 73652/01 20/11/2007, finală la 20/02/2008 Nu se acordă satisfacție echitabilă Crilly, nr. 12895/02 20/11/2007, finală la 20/02/2008 600 EUR Pagate la 08/05/2008 Cruce, nr. 62776/00 09/10/2007, finală la 09/01/2008 12 EUR 12 EUR Pagate la 14/03/2008 Cummins, nr. 14549/02 01/04/2008, finală la 01/07/2008 -Nu se acordă satisfacție echitabilă Fallon, nr. 61392/00 20/11/2007, final la 20/02/2008 030 EUR 000 EUR 030 EUR Plătit la 26/03/2008 Goodwin, nr. 65723/01 22/01/2008, final la 22/04/2008 Nu se acordă satisfacție echitabilă Higham, nr. 64735/01 22/01/2008, final la 07/07/2008 Nu se acordă satisfacție echitabilă Hobbs, Richard, Walsh și Geen, nr. 63684/00, nr. 63475/00, nr. 63484/00 și nr. 63468/00 14/11/2006, final la 26/03/2007 1 600 EUR 1 600 EUR plătit în termen de timp McNamee, nr. 61949/00 27/03/2008, final la 27/06/2008 Nu numai satisfacție acordată Runkee și White, nr. 42949/98 și nr. 53134/99 10/05/2007, finală la 25/07/2007 895 EUR 2 000 EUR 895 EUR plătit în termenul limită Smith, nr. 64729/01 20/05/2008, finală la 29/09/2008 Numai satisfacție acordată Szulc, nr. 63679/00 08/04/2008, final la 08/07/2008 Nu numai satisfacție acordată Williams, nr. 63478/00 08/01/2008, final la 08/04/2008 040 EUR 500 EUR 540 EUR plătite la 19/06/2008 Woods, nr. 60274/00 20/11/2007, final la 20/02/2008 000 EUR 500 EUR 500 EUR plătite la 01/08/2006 b) Măsuri individuale Curtea Europeană nu a pronunțat nicio atribuire în ceea ce privește prejudiciu material în ceea ce privește încălcarea constatată în ceea ce privește alocarea fiscală de la văduvă nu a constatat niciun motiv de remediere a inegalității tratamentului prin acordarea reclamanților de valoarea prestațiilor fiscale care „era o caracter anomalie a regimului fiscal” care a favorizat îndeajuns văduvele față de alți contribuabili și s-a constatat că nu sunt justificate (a se vedea Hobbs, Richard, Walsh și Geen, §§ 68-69). În unele cazuri, nu a fost acordată satisfacție echitabilă deoarece cererile au fost respinse de Curtea Europeană sau nu au fost formulate sau urmărite de solicitanți. Prin urmare, nu sunt necesare alte măsuri individuale. II. Măsuri generale 1) Decontarea prietenului în cazul Walsh, Geen și Richard în ceea ce privește cererile pentru alocarea mamei văduvă și/sau pentru a plăti văduvă, nu conține întreprinderi specifice. 2) În ceea ce privește încălcările constatate în ceea ce privește diferența de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește prestațiile de securitate socială, care înseamnă alocarea mamei văduvă sau a plății văduvă, chestiunile ridicate în aceste cazuri sunt similare cu cele ridicate în cazul Cornwell (depunerea nr. 36578/97, soluționare prietenoasă, hotărârea din 25 aprilie 2000, finală în 25 iulie 2000). Comitetul de miniștri a examinat acest caz a fost încheiat prin Rezoluția ResDH(2002)95), în care s-a convins că reclamantul a fost plătit sumele prevăzute în soluționarea prietenoasă și că modificările legislative au fost introduse în Legea privind Reforma de bunăstare și pensiile din 1999, în special secțiunea 54 și secțiunea 55, acordând egalității de tratament văduvelor și văduvilor în ceea ce privește prestațiile de securitate socială începând cu 9 aprilie 2001 (a se vedea, de asemenea, Rezoluția ResDH(2003)130 în cazul Willis și Rezoluția ResDH(2002)96 în cazul Leary). În ceea ce privește încălcările constatate în ceea ce privește diferența de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește alocația fiscală de depășire a vieții văduvei , chestiunile ridicate în prezent sunt similare cu cele ridicate în cazul Crossland ( nr. 36120/97, decontare prietenoasă, hotărâre din 9 noiembrie 1999, finală la 9 februarie 2000). Comisia de Miniștri a examinat acest caz a fost închisă prin Rezoluția ResDH(2000)81, în care s-a convins că reclamantul a fost plătit sumele prevăzute în decontarea prietenoasă și că art. 34 din Legea de finanțare din 1999 a abolit autorizația de impozitare a lichidei a văduvei în ceea ce privește decesurile care au avut loc la 6 aprilie 2000 sau după 6 aprilie 2000. III. Concluziile statului contestat. Guvernul consideră că măsurile adoptate vor preveni încălcări similare și că Regatul Unit a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 decembrie 2009 la a 1072-a ședință a Deputaților Miniștrilor