Sekulovski împotriva Macedoniei de Nord

A cincea secțiune decizia nr. 29778/07, de către Vane SEKULOVSKI, împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care stă la 2 martie 2010 în calitate de Cameră compusă din: Peer Lorenzen, Președinte, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători și Claudia Westerdiek, Secțiunea Grefier Având în vedere cererea depusă la 22 iunie 2007, având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat la 10 septembrie 2009 cere Curții să atace reclamația de lungă durată din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Vane Sekulovski, este un cetățean macedonean născut în 1952 și locuiește în Bitola.

El este reprezentat în fața Curții de către dl N. Temelkovski, un avocat care practică în Bitola. Guvernul macedonean (“Guvernul”) este reprezentat de agentul lor, R. Lazareska Gerovska. Cazul se referă în principal la durata procedurii civile în care reclamantul a solicitat compensarea pentru detenție ilegală. Procedura a început în/sau aproximativ decembrie 1997 și s-a încheiat la 13 decembrie 2006 atunci când Curtea de Apel Bitola a susținut parțial cererea reclamantului. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că cazul său nu a fost auzit într-un timp rezonabil.

De asemenea, în conformitate cu art. 3 din Convenție, el a fost supus unei brutalități de poliție în timpul arestării sale în decembrie 1995 și în timp ce este în custodie de poliție și în conformitate cu art. 5 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ § și § 5 că a fost ilegal privat de libertate de la 11 decembrie 1995 până la 28 decembrie 1995. 1. Reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii civile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Prin scrisoarea din 10 septembrie 2009, Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunii formulate de această parte a cererii și a solicitat în continuare Curții să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție.

Declarația prevăzută, printre altele, după cum urmează: „... Guvernul ar dori să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, durata procedurii interne nu a îndeplinit cerința de „tempo rațional” menționată la art. 6 § 1 din Convenție. În consecință, Guvernul este pregătit să plătească reclamantului suma globală de 2.730 euro (doi mii șapte sute treizeci și treizeci de euro). În opinia sa, această sumă ar constitui o redresare adecvată și o compensare suficientă pentru lungimea impugnată a acestei proceduri și, prin urmare, o sumă rezonabilă în ceea ce privește cuantitatea în acest caz, în lumina jurisprudenței Curții.

Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care pot fi aplicabile. Această sumă va fi plătită conturilor numite de reclamant în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze faptul că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, Guvernul invită Curtea să pună în aplicare cererea din lista de cazuri” el nu a formulat niciun comentariu în termenul specificat de Registru.

Având în vedere practica Curții în acest domeniu (a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 27314/04 , 13 noiembrie 2008 și Ajvazi c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05 , 13 Noiembrie 2008) și în ceea ce privește caracterul admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propus, care este compatibil cu sumele atribuite în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă ). Prin urmare, aceaceasta ar trebui eliminată din listă.

(2) Reclamantul s-a mai plângut în conformitate cu art. 3; art. 5 § 1 lit. (c), 3 și 5 din Convenție. Curtea a examinat restul plângerilor prezentate de reclamant. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesia sa, Curtea constată că aceste plângeri sunt incompatibile ratione temporis cu dispozițiile Convenției în sensul art. 35 3. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarației guvernului contestat în ceea ce privește plângerea de lungime a procedurilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție; în ceea ce privește plângerea de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție; declara restul cererii inadmisibil.

Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar Președintele

FIFTH SECTION

DECISION Application no. 29778/07 by Vane SEKULOVSKI against the former Yugoslav Republic of Macedonia The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 2 March 2010 as a Chamber composed of: Peer Lorenzen, President, Renate Jaeger, Karel Jungwiert, Rait Maruste, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefèvre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judges and Claudia Westerdiek, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 22 June 2007, Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 10 September 2009 requesting the Court to strike the length complaint out of the list of cases, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Vane Sekulovski, is a Macedonian national who was born in 1952 and lives in Bitola.

He is represented before the Court by Mr N. Temelkovski, a lawyer practising in Bitola. The Macedonian Government (“the Government”) are represented by their Agent, R. Lazareska Gerovska. The case mainly concerns the length of civil proceedings in which the applicant claimed compensation for unlawful detention. The proceedings started in/or about December 1997 and ended on 13 December 2006 when the Bitola Court of Appeal partly upheld the applicant's claim. COMPLAINTS The applicant complained under Article 6 of the Convention that his case had not been heard within a reasonable time.

He also complained under Article 3 of the Convention that he had been subjected to a police brutality during his arrest in December 1995 and while in police custody and under Article 5 §§ 1 (c), 3 and 5 that he had been unlawfully deprived of his liberty from 11 December 1995 until 28 December 1995. THE LAW 1. The applicant complained about the length of the civil proceedings under Article 6 § 1 of the Convention. This provision provides as follows: “In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...” By letter dated 10 September 2009, the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by this part of the application.

They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention. The declaration provided, inter alia , as follows: “... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, the length of the domestic proceedings did not fulfil the requirement of ”reasonable time” referred to in Article 6 § 1 of the Convention. Consequently, the Government is prepared to pay to the applicant the global sum of 2,730 euros (two thousand seven hundred and thirty euros). In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the impugned length of the said proceedings, and thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court's case law.

This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable to accounts named by the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention ... In the light of the above and in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention the Government would like to suggest that the circumstances of the present case allow the Court to reach the conclusion that for “any other reason” it is no longer justified to continue the examination of the application. Moreover, there are no reasons of a general character, as defined in Article 37 § 1 in fine , which would require the further examination of the case by virtue of that provision.

Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases” T he applicant did not provide any comment within the time-limit specified by the Registry.

Having regard to the Court's practice in this field (see Petkovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia , no. 27314/04, 13 November 2008 and Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia , no. 30956/05, 13 November 2008) and to the nature of the admissions contained in the Government's declaration, as well as the amount of compensation proposed, which is compatible with the amounts awarded in similar cases, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article 37 § 1(c)). Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1 in fine ). Accordingly, it should be struck out of the list.

2. The applicant further complained under Articles 3; 5 §§ 1 (c), 3 and 5 of the Convention. The Court has examined the remainder of the complaints as submitted by the applicant. However, having regard to all the material in its possession, the Court finds that those complaints are incompatible ratione temporis with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Takes note of the terms of the respondent Government's declaration in respect of the length-of-proceedings complaint under Article 6 § 1 of the Convention; Decides to strike the application out of its list of cases in so far as it relates to the above complaint in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention; Declares the remainder of the application inadmissible.

Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar President