CASE OF METROPOLITAN CHURCH OF BESSARABIA AND OTHERS AGAINST MOLDOVA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASE OF METROPOLITAN CHURCH OF BESSARABIA AND OTHERS AGAINST MOLDOVA (CtEDO, 2010)
Rezoluția CM/ResDH(2010)8 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Biserica Metropolitană de Bessarabia și alții și Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și alții împotriva Moldovei (Aplicații nr. 45701/99 și 952/03, hotărâri ale 13/12/01 și 27/02/2007, finală la 27/03/02 și 27/05/2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la refuzul autorităților de a recunoaște Bisericile solicitante, la consecințele acestei nerecunoscute, la lipsa unui remediu eficace în acest sens (violații articolului 9 și la art. 13 luate coroborat cu art. 9), precum și la aplicarea întârziere a unei hotărâri care ordonă plata compensației acordate pentru refuzul înregistrării (violația articolului 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta hotărârile; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile, inclusiv, dacă este necesar, orice dobânzi privind plățile întârziate (a se vedea detaliile din apendicele), Amintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfacției echitabile acordate în hotărârile, adoptarea, dacă este cazul, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să ajungă cât mai mult posibil la restabilirea integrului; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; reamintind cele șase recomandări [2] adoptate de Comitetul de miniștri pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a Convenției la nivel național și a executării hotărârilor Curții; reamintind rezoluția sa provizorie ResDH(2006)12, precum și celelalte decizii adoptate în aceste cazuri; constatând cu satisfacție înregistrarea și recunoașterea rapidă a Bisericilor solicitante care le-au permis să obțină personalitate juridică, să introducă proceduri juridice în vederea protejării intereselor lor și a inițierii procedurilor de înregistrare a componentelor acestora; regretând timpul necesar pentru a face schimbările necesare în cadrul legislativ și pentru a adapta practicile relevante, și pentru a rezolva problemele întâlnite pentru înregistrarea efectivă a componentelor Biserica Metropolitană de Bessarabia, precum și timpul necesar pentru soluționarea celorlalte probleme ridicate în aceste cazuri; salutând totuși eforturile importante realizate de autoritățile, în special după adoptarea noului lege privind denumirile religioase în 2007, în vederea asigurării coerenței sistemului instituit și a conformității sale cu Convenția și jurisprudența Curții; observând în special modificările practicilor și a modificărilor Codului de contravenții (2008-2009); Remarcand, de asemenea, că problemele întâlnite inițial de noul Serviciu de înregistrare a confesiunii religioase par să fie depășite și că înregistrarea părților componente ale confesiunii religioase în cauză, în special a Bisericii Metropolitane de Bessarabia, ar putea continua astfel, astfel cum prevede legea și cerințele Convenției, cu acces, dacă este necesar, la remedii eficace; salutând, în general, măsurile luate pentru a consolida efectul direct al Convenției și al jurisprudenței Curții, precum și decizia guvernului, pe de o parte, de a continua activitățile de publicare și formare necesare în acest scop și, pe de altă parte, de a întreprinde orice altă măsură necesară pentru buna funcționare a noului sistem; DECLARA, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE pentru a închide examinarea acestor cazuri. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)8 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Bisericii Metropolitane de Bessarabia și alții și Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și alții împotriva Moldovei Raporturi preliminare ale cazurilor Cazul Bisericii Metropolitane din Bessarabia și alții se referă la o ingerință disproporționată și inutilă cu dreptul reclamanților la libertatea religiei, din cauza refuzului guvernului moldovenesc, confirmat de decizia Curții Supreme de Justiție din 9/12/1997, de a recunoaște și de a înregistra Biserica solicitantă, astfel încât aceasta din urmă nu ar putea să se organizeze și să nu opereze, și fără personalitate juridică, nu ar putea iniția proceduri juridice de protecție a intereselor sale. În plus, nerecunoscuta Bisericii solicitante a condus la imposibilitatea ca membrii săi să se întâlnească și să desfășoare activități religioase sau să se apere împotriva actelor de intimidare (violație la art. 9). Cazul se referă, de asemenea, la lipsa unui remediu eficace pentru remedierea consecințelor încălcării articolului 9, în calitate de Biserica solicitantă, în timp ce nu a fost recunoscută de guvern, nu a putut beneficia de niciun drept pe care ar putea afirma în fața instanțelor. În plus, în momentul evenimentelor, legea aplicabilă nu conține nicio dispoziție specifică care reglementează procedura de recunoaștere a denominațiilor religioase sau pune la dispoziție de remedii în caz de litigiu (violație la art. 13). Cazul Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și altele se referă la o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea religiei din cauza refuzului persistent al guvernului de a înregistra Biserica solicitantă, în ciuda unei hotărâri finale din 30/08/2001 a Curții de Apel și a cererilor repetate de la Departamentul de Execuție pentru înregistrarea Biserica solicitantă (violație la art. 9). Neexecuția hotărârii Curții de Apel a constituit, de asemenea, o încălcare a dreptului la o soluție eficace (violația articolului 13 luată coroborat cu art. 9). Cazul se referă, de asemenea, la o încălcare a dreptului reclamanților la bucuria pașnică a bunurilor lor din cauza executării întârziere a hotărârii din 30/08/2001 în partea de atribuire a compensației bisericii solicitante în ceea ce privește prejudiciile morale suferite din cauza refuzului autorităților de a-l înregistra (violația articolului 1 din Protocolul nr. 1). Având în vedere importanța chestiunilor ridicate de hotărârea Curții în cazul Bisericii Metropolitane de Bessarabia și alții, problema libertății religiei a fost integrată nu numai rapid, în supravegherea Comitetului miniștri a executării hotărârii Curții în temeiul articolului 46 din Convenție, ci și în dialogul politic al Consiliului Europei cu Moldova. În contextul acestui dialog, o serie de rapoarte privind diferitele proiecte de legi prezentate de guvernul moldovenesc au fost efectuate de experți independenți desemnați de Consiliul Europei. Rapoartele au fost de a evalua conformitatea proiectelor cu standardele Consiliului Europei în general și cu cerințele Convenției, în special. Acestea au fost desfășurate în strânsă cooperare cu Secretariatul, în special Departamentul de Execuție a hotărârilor Curții. Pentru o examinare aprofundată a diverselor chestiuni abordate în temeiul articolului 46 din Convenție (atât cele referitoare la diferitele proiecte de legi prezentate, cât și cele referitoare la măsuri individuale), de către Departamentul de Execuție au fost efectuate raporturi suplimentare de experți și au fost organizate vizite la Chișinău în 2004-2006, în special în cooperare cu experți independenți. Soluția aleasă în cele din urmă de autoritățile moldove, în special menținerea ideei – care nu era în conformitate cu sfatul experților și Secretariatului – a unui drept de înregistrare numai pentru comunitățile religioase cu un minim de 100 de membri (chiar dacă acestea ar putea crea componente cu cel puțin 10 Membrii), au susținut o serie de chestiuni suplimentare în temeiul Convenției, iar Comitetul de Miniștri a exprimat, de asemenea, anumite preocupări – a se vedea mai jos măsurile generale. Nu a fost organizată nici o procedură specială pentru supravegherea executării cazului Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și alții, care s-a alăturat, în scopul execuției, la cazul Bisericii Metropolitane de Bessarabia și alții. II. Plăți ale justei satisfacții și măsuri individuale Detalii privind satisfacție echitabilă Nume și numărul de aplicare Prejudicii materiale Prejudicii morale Costuri și cheltuieli Bisericii Metropolitane Totale de Bessarabia și altele, nr. 5701/99 20.000 € 7.025 € 27.025 € Plătit pe 2/07/2002 Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și alții, nr. 952/03 10.000 € 2.000 € Plătit pe 8/08/2007 b) Măsuri individuale Cazul Bisericii Metropolitane de Bessarabia și altele 1.1 Recunoașterea Bisericii solicitante și a entităților sale și protecția activităților sale religioase În urma hotărârii Curții Europene, autoritățile moldovenești au recunoscut și au înregistrat Biserica solicitantă la 30/07/2002 în conformitate cu Legea moldovenească privind denumirile religioase, astfel cum a fost modificată la 12/07/2002 (a se vedea mai jos măsurile generale). Biserica a dobândit astfel personalitate juridică, permițându-i, și membrii săi, să-și protejeze interesele util, inclusiv urmărirea creanțelor sale în ceea ce privește drepturile de proprietate. Această înregistrare a permis, de asemenea, începutul procesului de înregistrare a diferitelor componente ale Bisericii solicitante. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile moldovenești în martie 2006, au fost înregistrate mai multe componente ale Bisericii candidate, dintre care 86 parohii, 9 mănăstiri, 2 misiuni sociale cu 73 Subdiviziuni, 2 seminari (unul teologic și un monastic) și o școală de arte ecclesiale. Biserica solicitantă a dispus, de asemenea, la momentul a peste 120 de recturi cu aproape 160 preoți. Începând cu 01/03/2007, 293 entități ale Biserica solicitantă au fost înregistrate. Cu toate acestea, în perioada 2004-2006, Biserica solicitantă a informat Comitetul că, în mai multe ocazii, a întâlnit obstacole pentru înregistrarea unora dintre parohiile sale. În special, a susținut în mai multe cazuri că autoritățile locale au refuzat să elibereze certificatul de prezență pe teritoriile lor necesare pentru obținerea înregistrării. Acest obstacol pentru înregistrare a fost în cele din urmă eliminat după intrarea în vigoare a noului lege privind denumirile religioase la 17/08/2007 (a se vedea mai jos măsuri generale). Între noiembrie 2006 și mai 2007, Biserica solicitantă a prezentat, de asemenea, plângeri în fața instanțelor interne, cu privire la refuzul de către Serviciul pentru confesiuni religioase de a înregistra anumite parohii sale. Aceste proceduri au fost însoțite prin decizia Curții de Apel din 31/10/2007, care a desemnat, de asemenea, Ministerul Justiției ca parte acuzată în acest caz. Prin decizia din 25/02/2008, Curtea de Apel a ordonat Ministerului Justiției să înregistreze parohiile Bisericii solicitante, dar Ministerul a prezentat un recurs în fața Curții Supreme de Justiție, care l-a acceptat. La 23/07/2008 Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia Curții de Apel, în principal pe motive procedurale și a ordonat reexaminarea cauzei de către Curtea de Apel. Cu toate acestea, reprezentantul Bisericii reclamante nu a apărut la audierea și cazul a fost anulat de pe lista sa la 9/12/2008. În pofida adoptării noului lege privind denumirile religioase în august 2008, în iunie și octombrie 2009, Biserica solicitantă a denunțat problemele persistente de înregistrare a parohiilor sale, în special în ceea ce privește introducerea unor cerințe neprevăzute în lege, sau interferarea cu relațiile dintre Biserica "mamă" și componentele locale, sau prin alte măsuri cum ar fi implicarea ex officio grafologist al testelor de autenticitate a semnăturilor prezentate. De asemenea, s-a plâns de continuarea unei campanii ostile mai generale împotriva acesteia lansate de autoritățile de stat. În răspunsul autorităților moldovenești au arătat că, cu intrarea în vigoare a noului lege privind denumirile religioase, noul sistem de înregistrare în cadrul Ministerului Justiției a început să funcționeze numai la începutul anului 2008 (a se vedea măsurile generale) și că sistemul a avut în mod admis anumite probleme inițiale în ceea ce privește gestionarea rapidă a cererilor de înregistrare. Cu toate acestea, aceste probleme au fost discutate cu reprezentanții comunităților religioase într-o masă rotundă organizată de Ministerul Justiției în iulie 2008 la Chișinău. Aceste discuții au avut ca rezultat publicarea în februarie 2009 a unui set de orientări cu exemple care să contribuie la formularea cererilor de înregistrare, astfel încât să respecte noua legislație. O serie de înregistrări suplimentare au avut loc, de asemenea, din moment ce, atât bisericile “mamă” cât și componentele lor locale, inclusiv două componente locale ale Bisericii solicitante. În plus, guvernul a subliniat că niciuna dintre problemele ridicate de către reclamanții în temeiul noului Lege privind denumirile religioase înaintea Comitetului de Miniștri au fost ridicate anterior în fața instanțelor interne. Singura procedură judiciară a avut legătură cu legea veche și a fost în cele din urmă încheiată deoarece Biserica solicitantă nu a apărut la audiere (a se vedea mai sus). Guvernul a comunicat totuși plângerile, astfel cum au fost formulate înaintea Comitetului miniștrilor, noul Serviciu pentru înregistrarea denominațiilor religioase, astfel încât să poată investiga posibila asistență suplimentară la Biserica solicitantă. Guvernul a dat, de asemenea, niște explicații cu privire la acuzațiile referitoare la presupusa campanie oficială negativă pe care ar fi dus-o împotriva Bisericii candidate și a membrilor săi. În ceea ce privește trimiterea Bisericii solicitante la anumite incidente individuale, în special în ceea ce privește dreptul cetățenilor străini asociați cu Bisericii solicitante de a intra în Moldova sau de a lucra acolo pentru Biserică, guvernul a subliniat că aceste incidente au fost bazate pe nerespectarea legislației moldovei referitoare la dreptul de a intra și de a lucra în Moldova. În ciuda acestor incidente, toate persoanele în cauză au primit ulterior permise de ședere și amenzi administrative au fost anulate. Guvernul a subliniat că, în temeiul noului Lege privind denumirile religioase (art. 8), acte care împiedică exercitarea liberă a unui cult religios sau care răspândesc ura religioasa ar trebui să fie pedepsite. De asemenea, noul Cod Penal, adoptat în 2002, interzice în mod expres interferența cu libertatea religiei, inclusiv discriminarea pe motive religioase de către persoanele aflate în poziții de responsabilitate. În plus, acte care încălcă drepturile consemnate în noua Lege a denumirilor religioase pot fi contestate în fața instanțelor (art. 9). Guvernul consideră că această protecție ar trebui să împiedice în mod eficient orice campanii de intimidare împotriva Bisericii solicitante. 1.2 Protecția altor interese, în special interesele de proprietate Deoarece a fost acordată personalitate juridică, în iulie 2002, Biserica solicitantă este capabilă să-și protejeze propriile interese, în special patrimoniul său. Deja în februarie 2002, Biserica solicitantă ar putea contesta o decizie guvernamentală (din 26/09/2001 – a se vedea Hotărârea Curții, §42) aprobând un amendament la statutul Bisericii Metropolitane din Moldova prin care s-a proclamat succesorul legal al fostei Biserici Metropolitane de Bessarabia (care a încetat activitatea sa în 1944). Biserica reclamantă a afirmat că această aprobare a încălcat proprietatea sa. La 14/04/2004, Collegiul extins al Curții Supreme, care stă în calitate de instanță de casă, a confirmat decizia anterioară a 02/02/2004 prin care a anulat decizia guvernului din 26/09/2001. Cu toate acestea, această decizie nu a recunoscut astfel drepturile de succesiune ale Bisericii recurente. Decizia de înregistrare atacată a fost anulată doar pe motiv că, având în vedere legislația actuală, fosta Biserica Metropolitană de Bessarabia nu a avut succesor legal în momentul încetării activității sale în 1944. Guvernul subliniază faptul că această decizie a fost luată doar ca răspuns la o cerere de înregistrare a statutelor unei confesiuni religioase și nu aduce atingere posibilităților Bisericii solicitante de a-și proteja interesele de proprietate în alte proceduri care se ocupă direct de drepturile de proprietate, cum ar putea pretinde Bisericii Biserica solicitantă s-a plâns, de asemenea, că guvernul moldovenesc a refuzat să restaureze arhivele bisericii confiscate ilegal și nationalizate. În răspuns, guvernul a indicat că toate documentele au fost depuse în Arhivele Naționale și fac parte din Fondul de Stat pentru Arhive, care este proprietatea de stat, constituie patrimoniu național și, prin urmare, beneficiază de protecția statului, astfel încât documentele istorice importante să nu fie distruse sau eliminate și să poată fi consultate de oricine. Documentele arhivate sunt deschise publicului, persoanelor fizice sau morale, inclusiv bisericii Metropolitane din Bessarabia, care pot obține copii certificate fără restricții 2. Cazul Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova și altele Biserica solicitantă a fost înregistrată în conformitate cu ordonanța din 16/08/2007 și nu a prezentat nicio nouă cerere în ceea ce privește măsurile individuale. Având în vedere diferitele evoluții menționate mai sus, precum și măsurile generale întreprinse și explicate mai jos, autoritățile moldovenești consideră că au luat măsuri suficiente pentru a îndeplini obligațiile care le revin în temeiul articolului 46 în ceea ce privește măsurile individuale. 1. Reforma Legii privind denumirile religioase: recunoașterea libertății religioase și instituirea unor remedii eficace Primele amendamente la Legea privind denumirile religioase au fost introduse prin Legea nr. 1220-XV, care a intrat în vigoare la 12/07/2002. Aceste amendamente au fost, totuși, insuficiente pentru a preveni încălcări similare, în măsura în care acestea nu integrau suficient dreptul la un remediu eficace în fiecare situație, nici obligația de proporționalitate. Între martie 2003 și februarie 2006, șase proiecte de lege au fost prezentate Comitetului de Miniștri și examinate de experți independenți desemnați de Consiliul Europei și de Departamentul pentru execuția hotărârilor Curții (a se vedea mai sus, „Procedură”). Acestea au subliniat în special importanța de a nu rezerva înregistrarea și recunoașterea numai pentru grupuri mai mari, precum și de a oferi remedii eficace. În martie 2006, Comitetul de miniștri a adoptat o rezoluție provizorie (ResDH(2006)12), cere autorităților moldovenești să adopte rapid legislația necesară și să adopte fără întârziere măsurile de punere în aplicare necesare. În iunie 2007, Comitetul miniștrilor și-a exprimat regretul în ceea ce privește faptul că proiectul final de lege privind denumirile religioase nu a fost comunicat Comitetului miniștrilor și a declarat că se așteaptă ca concluziile Curții să fi fost luate în considerare în noua Lege privind denumirile religioase, precum și experții diferite efectuate de experții Consiliului Europei. Comitetul de Miniștri a remarcat, de asemenea, garanțiile acordate de autoritățile moldovenești în această chestiune. Noua Lege privind denumirile religioase a fost adoptată de Parlament la 11/05/2007 și a intrat în vigoare la 17/08/2007. După examinarea textului, Comitetul de miniștri a remarcat că, deși noua Lege privind denominațiile religioase a prezentat multe îmbunătățiri în comparație cu proiectele anterioare, unele dintre recomandările experților Consiliului Europei și anumite preocupări ale Comitetului de miniștri nu au fost luate în considerare (în special, legea a menținut cerința unui minim de 100 de membri pentru înregistrarea unei denominații religioase și procedura de înregistrare a continuat să conțină o serie de dispoziții confuzătoare). În consecință, Comitetul a subliniat importanța de a concepe propunerile privind legislația și reglementările de punere în aplicare pentru a se asigura că noul cadru de reglementare globală respectă pe deplin cerințele convenției și a subliniat, de asemenea, importanța de a se asigura că măsurile judiciare furnizate sunt pe deplin eficiente. 2. Activitățile suplimentare de reformă și formare specială în urma adoptării noului Lege privind denumirile religioase, prin decizia guvernului nr. 1130 din 26/10/2007, fostul Serviciu de Stat pentru denominații religioase a fost dizolvat și toate dosarele de înregistrare au fost transferate către Ministerul Justiției, care și-a început activitatea la 10/01/2008. În același timp, guvernul și-a abolit ordinul din 1994 care a făcut înregistrarea componentelor sectelor recunoscute dependenți de un certificat de prezență din partea autorităților locale. Guvernul a furnizat rapid informații suplimentare cu primele exemple de înregistrare conform noului sistem. Comitetul de miniștri a remarcat aceste evoluții, dar a reamintit necesitatea de a clarifica o serie de aspecte, în special cele legate de drepturile grupurilor sau confesiunilor religioase care nu îndeplinesc cerințele stabilite de noua lege pentru a obține înregistrarea lor. În acest sens, acesta a încurajat organizarea rapidă a reuniunilor între Secretariatul și autoritățile moldovenești pentru a clarifica chestiunile actuale. Prima întâlnire a avut loc la 8 și 9/09/2008 la Chișinău între Secretariatul și autoritățile relevante din Moldova, inclusiv Ministerul Justiției, Serviciul de înregistrare a denominațiilor religioase, Ministerul Internului, Procurorul, judecătorii Curții Supreme, Institutul Național de Justiție etc. Secretariatul și-a prezentat concluziile acestor reuniuni în memorandumul CM/Inf/DH(2008)47rev (Decembrie 2008). Asigurarea a fost acordată de Ministerul Justiției, de Ministerul Internului și de Procuror-șef că, de asemenea, grupurile religioase neregistrate au beneficiat de libertatea de protecție a religiei și a statului; astfel de grupuri ar putea utiliza alte forme de asociații decât cele prevăzute în noua Lege privind denumirile religioase pentru a proteja interesele lor. Cu toate acestea, s-au constatat că există o serie de întrebări în suspensie, în special în ceea ce privește procedura de înregistrare (allegarea cerințelor de înregistrare nejustificate), recunoașterea grupurilor neregistrate (a se vedea de exemplu: din hotărârea Curții în cauza Talgat Masaev, care critică sancțiunile impuse în 2004 unui grup neregistrat care deținea servicii religioase în sedii private, precum și domeniul de aplicare și justificarea anumitor drepturi și sarcini obținute prin înregistrare. Se pare, de asemenea, că este necesar să se armonizeze noua lege cu o serie de alte legi, inclusiv Codul Contravențiilor, pentru a proteja pe deplin libertatea religiei. Guvernul a informat Comitetul de Miniștri că procedura de înregistrare a fost clarificată prin emisiunea din februarie 2009 a unui set de orientări (a se vedea măsurile individuale de mai sus). Guvernul a indicat, de asemenea, că acuzațiile privind cerințele de înregistrare nejustificate ar trebui examinate în primul rând în contextul revizuirii judiciare a procesului de înregistrare (care ar asigura în mod clar respectarea cerințelor Curții). În ceea ce privește libertatea religiei grupurilor neregistrate, guvernul a reînnoit în fața Comitetului miniștrilor angajamentele sale realizate în timpul vizitelor secretariatului și a indicat, de asemenea, intenția sa de a modifica codul de contravenții în consecință. Așteptând adoptarea de către Parlament a amendamentelor elaborate de guvern în 2009, un grup special de coordonare interministerală compus din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Internului și Biroul Procurorului General a fost creat și întâlnit de două ori în 2009. În cadrul acestui grup au fost furnizate instrucțiuni clare poliției și procurorilor de aplicare a codului existent în conformitate cu modificările propuse. Noile proiecte de legi (eliminarea sancțiunii de expulzare în caz de nerespectare a cerinței de autorizare prealabilă a anumitor activități religioase în public de către străini și limitarea activităților pedepsite la activitățile exercitate în încălcarea noului lege privind denumirile religioase) au fost adoptate prea târziu pentru a fi incluse în noul cod de contravenții, adoptat de Parlament în ianuarie 2009, în vigoare începând cu 31/05/2009. Aceste noi texte (art. 54 § § § 2 și 3) au fost totuși aprobate de Parlament în noiembrie 2009. 3. Eficacitatea remediilor înființate Guvernul a subliniat că, în prezent, noua Lege privind denumirile religioase asigură revizuirea judiciară a procedurii de înregistrare a denominațiilor religioase și a componentelor acestora, inclusiv în cazurile de refuz de înregistrare, a suspendării activităților lor sau a lichidării lor. În cursul diferitelor contacte luate cu autoritățile relevante, a apărut, de asemenea, un consens clar că legea, citită împreună cu Legea privind procedura administrativă, oferă, de asemenea, acces la revizuire judiciară în caz de absență de răspuns sau întârziere necorespunzătoare în furnizarea unui răspuns. De asemenea, a reamintit că noua lege oferă o protecție judiciară clară a altor aspecte ale libertății religiei (a se vedea mai sus, în temeiul măsurilor individuale de mai sus). Având în vedere încălcarea cazului Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova, guvernul a subliniat, de asemenea, faptul că acest caz a fost un incident izolat care nu va fi repetat. Întrebarile speciale legate de aplicarea întârziere a deciziilor judiciare de atribuire a daunelor care au apărut, de asemenea, în acest caz sunt tratate în contextul Examinarea grupului de cazuri Luntre și altele (depunerea nr. 2916/02, a 1086-a ședință, iunie 2010). 4. Publicarea și alte măsuri de îmbunătățire a efectului direct al hotărârilor Curții În plus față de măsurile legislative și de alte măsuri menționate mai sus, guvernul a subliniat de asemenea eforturile importante pe care le-a făcut pentru a îmbunătăți efectul direct al Curții și al jurisprudenței Curții din Moldova la nivel național, inclusiv recenta declarație a 30/10/2009 făcută de Parlamentul moldovenesc în ceea ce privește starea justiției în Republica Moldova și măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației. Din acest punct de vedere, hotărârile au fost publicate rapid în Jurnalul Oficial și publicate pe site-ul Ministerului Justiției (www.justice.gov.md În plus, au fost prezentate eforturi speciale pentru îmbunătățirea formării judecătorilor și procurorilor cu privire la cerințele Convenției privind libertatea religiei, în special cu ajutorul Institutului Național de Justiție (o sesiune specială de formare a fost organizată cu participarea Departamentului pentru executarea hotărârilor în iunie 2009). Sunt prevăzute alte activități. Guvernul consideră că aceste activități vor contribui la aplicarea noului lege privind denumirile religioase, precum și a drepturilor și obligațiilor achiziționate prin înregistrare, în conformitate cu cerințele Convenției interpretate în funcție de jurisprudența Curții și, în special, cu principiul proporționalității. Guvernul este conștient de importanța atașată continuării acestor activități și se angajează să sprijine și să realizeze orice altă măsură necesară pentru buna funcționare a sistemului. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate vor preveni încălcări similare cu cele constatate în aceste cazuri și că Republica Moldova a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 4 martie 2010 la a 1078-a ședință a Deputaților miniștri. [2] Recomandare Rec(2000)2 privind reexaminarea sau redeschiderea reintervenției anumite cazuri la nivel intern în urma hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; Recomandarea Rec(2002)13 privind publicarea și diseminarea în statele membre a textului Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului; Recomandarea Rec(2004)4 privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului în domeniul educației universitare și al formării profesionale; Recomandarea Rec(2004)5 privind verificarea compatibilității proiectelor de legi, a legislațiilor existente și a practicilor administrative cu standardele prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Recomandarea Rec(2004)6 privind îmbunătățirea remediilor interne; Recomandarea Rec(2008)2 privind capacitatea internă eficientă de executare rapidă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.