MOSCALEV v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 844/06

depusă de Vladimir Moscalev

contra Moldovei

Curtea

Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 16 martie 2010 în Cameră compusă din:

Nicolas Bratza,

Președinte

,

Lech Garlicki,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Mihai Poalelungi,

judecători

,

și Lawrence Early,

Grefierul Secției

Examinînd cererea nominalizată depusă la 8 decembrie 2005,

Tinînd cont de declarațiile prezentate de Guvernul reclamat la 8 septembrie 2009 și 2 decembrie 2009 și de acceptarea lor din partea reclamantului,

Deliberînd, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Vladimir Moscalev, este cetățean al Republicii Moldova, s-a născut în 1959 și locuiește în Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl V. Grosu.

La 31 mai 2005 reclamantul a fost acuzat pentru participare activă la un miting neautorizat.

La 2 iunie 2005 Judecătoria Buiucani l-a recunoscut vinovat de acuzațiile înaintate și a impus reclamantului o amendă administrativă. Printr-o hotărîre definitivă din 15 iunie 2005 Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a reclamantului fără a motiva decizia.

La 12 ianuarie 2009 Președintele Secțiunii a patra a Curții a decis să comunice Guvernului plîngerile în temeiul articolelor 6 § 1 și 11 din Convenție.

Prin scrisoarea din 8 septembrie 2009 Guvernul a informat Curtea despre întocmirea declarației unilaterale în vederea soluționării cauzei. El a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului garantate de prevederile art. 6 din Convenție bazîndu-se pe omisiunea Curții de Apel Chișinău să motiveze respingerea cererii de apel împotriva hotărîrii prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea unei contraveniții administrative. De asemenea, Guvernul s-a obligat să achite reclamantului 1500 EUR în calitate de prejudiciu material, moral, precum și pentru costuri și cheltuieli. Această sumă va fi achitată în trei luni din data notificării deciziei luate de Curte conform articolul 37 § 1 a Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neachitării acestei sume în perioada de trei luni menționată, Guvernul se angajează să achite o dobîndă de întîrziere din momentul expirării perioadei respective, la o rată echivalentă cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene pe durata perioadei de întîrziere, plus trei procente. În continuare el a solicitat Curții radierea cererii în conformitate cu art. 37 din Convenție.

Prin scrisoarea din 2 decembrie 2009 Guvernul a prezentat încă o declarație. El a recunoscut că a existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de întrunire, deoarece a fost recunoscut vinovat de participarea la o întrunire neautorizată.

La 18 decembrie 2009 reclamantul a informat Curtea că a acceptat termenii declarațiilor Guvernului și a invitat Curtea să examineze cererea Guvernului și să radieze cererea de pe rolul său.

ÎN DREPT

Curtea consideră că acceptarea expresă de către reclamant a termenilor declarațiilor Guvernului poate fi considerată ca o reglementare amiabilă tacită între părți.

Prin urmare, Curtea ia act de reglementarea amiabilă încheiată între părți. Curtea este convinsă că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și de Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție).

În legătură cu cele menționate, este oportună radierea cererii de pe rol.

Din aceste motive, Curtea în unanimitate

Decide

să radieze cererea de pe rol.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte