ȘENTÜRK v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
ȘENTÜRK v. TURKEY (CtEDO, 2010)
DECIZIE A SEGUNDEI DECIZIE Nr. 48668/06 de Șener ȘENTÜRK împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 28 septembrie 2010 în calitate de comitet compus din: Danutė Jočienė, președinte, Nona Tsotsoria, Guido Raimondi, judecători, și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct, având în vedere cererea depusă la 5 decembrie 2006, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dl Șener Șentürk, un național turc, care s-a născut în 1965 și locuiește în Adana. El a fost reprezentat în fața Curții de dl A. Aktay, un avocat practicant în Mersin. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. La 4 septembrie 2009, Curtea a hotărât să comunice reclamațiile reclamantei cu privire la durata procedurii civile care a început la 26 iunie 2001 și s-a încheiat la 20 martie 2006. La 27 mai 2010 și 1 iulie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti EUR 2.500 (doi mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cauze. Françoise Elens-Pasos Danutė Jočienė Președintele adjunct al grefierului