PAVLESKA v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

A cincea secțiune DECIZIE nr. 50666/06 de Mirjana PAVLESKA împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care a stat la 2 noiembrie 2010 în calitate de comitet compus din: Rait Maruste, președinte, Mirjana Lazareva Trajkovska, Zdravka Kalaydjieva, judecători și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 30 noiembrie 2006, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat la 26 mai 2010, care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dna Mirjana Pavleska, este un cetățean macedonean născut în 1951 și locuiește în Skopje. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna Dangova, un avocat practicant în Skopje. Guvernul macedonean (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, R. Lazareska Gerovska. Cazul se referă la durata procedurii civile în care reclamantul a solicitat o compensare. Procedura a început la 15 noiembrie 1988 și s-a încheiat la 25 aprilie 2007 când Tribunalul de Primă Instanță a încheiat procedura. COMPLAINTA Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că cazul ei nu a fost auzit într-un timp rezonabil. Reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii civile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Prin scrisoarea din 26 mai 2010, Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunii formulate de cerere. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. „Declararea prevăzută, printre altele, după cum urmează: „... Guvernul ar dori să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, durata procedurii interne nu a îndeplinit cerința de „tempo rațional” menționată la art. 6 § 1 din Convenție. În consecință, Guvernul este pregătit să plătească reclamantului suma globală de 2.730 euro (doi mii, șapte sute treizeci și treizeci de euro). În opinia sa, această sumă ar constitui un recurs adecvat și o compensare suficientă pentru lungimea impugnată a acestei proceduri și, prin urmare, o sumă rezonabilă în ceea ce privește cuantitatea în acest caz, în lumina jurisprudenței Curții. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită contului personal al reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze faptul că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, Guvernul invită Curtea să excludă cererea din lista sa de cazuri” Într-o scrisoare primită de Curte la 27 iulie 2010, reclamantul a contestat declarația guvernului. Având în vedere practica Curții în acest domeniu (a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) , nr. 27314/04 , 13 noiembrie 2008 și Ajvazi c. fosta republică iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05 , 13 Noiembrie 2008) și în ceea ce privește caracterul admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propus, care este compatibil cu sumele atribuite în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă ). Prin urmare, aceaceasta ar trebui să fie eliminată din listă. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarației guvernului contestat în ceea ce privește plângerea de lungime a procedurilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; decide să excludă aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenția. Stephen Phillips Rait Maruste Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 50666/06

by Mirjana PAVLESKA

against the former Yugoslav Republic of Macedonia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 2

November 2010 as a Committee composed of:

Rait Maruste,

President,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Zdravka Kalaydjieva,

judges,

and Stephen Phillips,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 30 November 2006,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 26 May 2010 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicant’s reply to that declaration,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ms Mirjana Pavleska, is a Macedonian national who was born in 1951 and lives in Skopje. She was represented before the Court by Ms В. Dangova, a lawyer practising in Skopje. The Macedonian Government (“the Government”) were represented by their Agent, R.

Lazareska Gerovska. The case concerned the length of civil proceedings in which the applicant claimed compensation. The proceedings started on 15

November 1988 and ended on 25 April 2007 when the Skopje Court of First Instance terminated the proceedings.

COMPLAINT

The applicant complained under Article 6 of the Convention that her case had not been heard within a reasonable time.

THE LAW

The applicant complained about the length of the civil proceedings under Article 6 § 1 of the Convention. This provision provides as follows:

“In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...”

By letter dated 26 May 2010 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.

“The declaration provided,

inter alia

, as follows:

“... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, the length of the domestic proceedings did not fulfil the requirement of ”reasonable time” referred to in Article 6 § 1 of the Convention.

Consequently, the Government is prepared to pay to the applicant the global sum of 2,730 euros (two thousand, seven hundred and thirty euros). In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the impugned length of the said proceedings, and thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court’s case law.

This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable to personal account of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37

in fine

, which would require the further examination of the case by virtue of that provision. Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases”

In a letter received by the Court on 27 July 2010 the applicant contested the Government’s declaration.

Having regard to the Court’s practice in this field (see

Petkovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

27314/04, 13

November 2008 and

Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

30956/05, 13

November 2008) and to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed, which is compatible with the amounts awarded in similar cases, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article 37 § 1(c)).

Moreover, in the light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1

in fine

). Accordingly, it should be struck out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration in respect of the length-of-proceedings complaint under Article 6 § 1 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention.

Stephen Phillips

Rait Maruste

Deputy Registrar

President