MULARONI v. SAN-MARINO

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 51827/08, de către Teodoro MULARONI împotriva San Marino Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 14 decembrie 2010 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Kristina Pardalos, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 22 octombrie 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Cererea a fost depusă de dl Teodoro Mularoni, un național din San Marinese născut în 1930 și locuiește în Murata. El a fost reprezentat în fața Curții de dna S. Gasperoni, un avocat care practică în Fiorina. Guvernul San Marinese (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Lucio Leopoldo Daniele, și de co-agentul lor dl Guido Bellatti Ceccoli. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii sale civile. La 7 septembrie 2010 și 7 octombrie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Guvernului din San Marino în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-i plăti 20.000 de euro pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costuri și cheltuieli, care ar fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile și plătibile în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos Dragoljub Popović Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 51827/08

by Teodoro MULARONI

against San Marino

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 14

December 2010 as a Committee composed of:

Dragoljub Popović,

President,

András Sajó,

Kristina Pardalos,

judges

,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 22 October 2008,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The application was lodged by Mr Teodoro Mularoni, a San Marinese national who was born in 1930 and lives in Murata. He was represented before the Court by Ms S. Gasperoni, a lawyer practising in Fiorina. The San Marinese Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Lucio Leopoldo Daniele, and their Co-Agent Mr Guido Bellatti Ceccoli.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of his civil proceedings.

On 7 September 2010 and 7 October 2010 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against the San Marino Government in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 20,000 euros to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be free of any taxes that may be applicable and payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Dragoljub Popović

Deputy Registrar

President