STEFANOSKI AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

CINTIMEA DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 28635/05 de către Branislav STEFANOSKI și alții împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Cincimea Secțiunea), care așezează la 31 ianuarie 2011 în calitate de comitet compus din: Zdravka Kalaydjieva, Președintele Mirjana Lazarova Trajkovska, Julia Laffranque, judecători și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 12 iulie 2005, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat la 26 mai 2010, care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamanților la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Branislav Stefanoski („primul reclamant”), dl Miroslav Stefanoski („al doilea reclamant”), dna Nadezda Stefanoska („al treilea reclamant”), dna Svetlana Hristova Ristoska („al patrulea reclamant”), dl Gorge Hristov („al cincilea solicitant”) și dna Kocana Stefanoska („al șaselea solicitant”) care s-au născut în 1951, 1949, 1927, 1965, 1956 și 1938. Locuiesc în Tetovo cu excepția celui de-al șaselea reclamant care locuiește în Skopje. Al treilea și al doilea reclamant a murit la 13 octombrie 2008 și, respectiv, 19 februarie 2009,. Nu există dovezi că orice moștenitor sau rudă apropiată a exprimat dorința de a continua cererea. Acestea au fost reprezentate în fața Curții de către dl S. Hadzi-Lega, un avocat care practică în Skopje. Guvernul macedonean (“Guvernul”) sunt reprezentate de agentul lor, R. Lazareska Gerovska. Cazul se referă în principal la durata procedurii civile în care reclamanții au solicitat anularea unui contract. Procedura a început la 5 Iulie 1994 și s-a încheiat cu o decizie finală a Curții de Apel Skopje din 24 martie 2005. În ceea ce privește procedurile de mai sus, reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că cazul lor nu a fost auzit într-un timp rezonabil. În baza aceleiași dispoziții, au susținut în continuare că judecătorii naționali au fost prejudecați și corupți și cu privire la rezultatul procedurii. În plus, au invocat art. 1 din Protocolul nr. 1. În sfârșit, reclamanții au formulat plângeri în legătură cu alte proceduri conexe. HOTĂRÂREA 1. Reclamanții au plâns în legătură cu durata procedurii civile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal...” Prin scrisoarea din 25 octombrie 2010, Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunii formulate de cererea, ce a solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută, printre altele, după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acestuia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, durata procedurii interne nu a îndeplinit cerința de „tempo rațional” menționată la art. 6 § 1 din Convenție. Prin urmare, Guvernul este pregătit să plătească dlui reclamant Branislav Stefanoski suma globală de 2.193 euro (doi mii, o sută nouăzeci și nouăzeci de euro); să plătească în comun reclamanților doamnei Svetlana Hristova Ristoska și dlui Djordje Hristov suma globală de 2.193 euro (doi mii, o sută nouăzeci și nouăzeci de trei euro) și să plătească ex-grația doamnei Kocana Stefanoska suma de 2.193 euro (doi mii, o sută nouăzeci trei euro). În opinia sa, această sumă ar constitui o redresare adecvată și o compensare suficientă pentru durata impușită a acestei proceduri și, prin urmare, o sumă rezonabilă în ceea ce privește cuantitatea în cazul în cauză, având în vedere jurisprudența Curții. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită conturilor personale ale reclamanților în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze faptul că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă Prin urmare, Guvernul invită Curtea să excludă cererea din lista de cazuri”. Într-o scrisoare primită de Curte la 24 noiembrie 2010, reclamanții au declarat că nu acceptă suma menționată în declarația Guvernului. Având în vedere practica Curții în acest domeniu (a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 27314/04 , 13 noiembrie 2008 și Ajvazi c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05 , 13 Noiembrie 2008) și în ceea ce privește caracterul admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propuse, care este compatibil cu sumele atribuite în cazuri similare, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestei părți a cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă ). Prin urmare, aceaceasta ar trebui eliminată din listă. (2) Într-o scrisoare din 18 martie 2010, reclamanții au informat Curtea că cel de-al treilea reclamant a murit la 13 octombrie 2008, iar cel de-al doilea reclamant a murit la 19 Februarie 2009. Aceasta remarcă, de asemenea, că nu a fost depusă nici o cerere de către reclamanții respectivi de a continua cazul. În aceste circumstanțe, Curtea concluzionează că nu mai este justificat continuarea examinării cererii în măsura în care a fost introdusă de reclamanții al doilea și al treilea în sensul articolului 37 § (c) din Convenție. În plus, Curtea nu constată niciun motiv de caracter general, astfel cum este definit la art. 37 § 1 în amendă , care ar necesita examinarea acestei părți a cererii în temeiul articolului respectiv . Prin urmare, decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în măsura în care a fost introdusă de reclamanții al doilea și al treilea (a se vedea Petkoski și alții c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr. 27736/03, § 28, 8 ianuarie 2009; Erol Direkçi și Ergül Direkçi c. Turcia (dec.), nr. 47826/99, 31 martie 2005). 3. În ceea ce privește procedurile în care reclamanții au solicitat anularea unui contract, ei se plângeau în continuare în temeiul articolului 6 din Convenție că judecătorii naționali au fost prejudecați și corupți și cu privire la rezultatul procedurii. În plus, au invocat art. 1 din Protocolul nr. 1. Reclamanții au formulat, de asemenea, plângeri privind alte proceduri conexe. Curtea a examinat restul plângerilor, astfel cum au fost depuse de reclamanții. Cu toate acestea, având în vedere tot materialul în posesie și, în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că reclamanții nu au justificat plângerile lor. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia notă în unanimitate în ceea ce privește termenii declarației guvernului contestat în ceea ce privește plângerea de lungime a procedurilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; să atace partea cererii care se referă la procedurile lungi la care primii, al patrulea, al cincilea și al șaselea solicitanți au fost părți din lista cazurilor sale în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din convenție.Decide să atace cererea referitoare la reclamanții al doilea și al treilea din lista cazurilor sale în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din convenție; restul cererii este inadmisibil. Stephen Phillips Zdravka Kalaydjieva Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 28635/05

by Branislav STEFANOSKI and Others

against the former Yugoslav Republic of Macedonia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 31

January 2011 as a Committee composed of:

Zdravka Kalaydjieva,

President

,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Julia Laffranque,

judges

,

and Stephen Phillips,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 12 July 2005,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 26 May 2010 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicants’ reply to that declaration,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The application was lodged by Mr Branislav Stefanoski (“the first applicant”), Mr Miroslav Stefanoski (“the second applicant”), Ms Nadezda Stefanoska (“the third applicant”), Ms Svetlana Hristova Ristoska (“the fourth applicant”), Mr Gorge Hristov (“the fifth applicant”) and Mrs Kocana Stefanoska (“the sixth applicant”) who were born in 1951, 1949, 1927, 1965, 1956 and 1938. They live in Tetovo except for the sixth applicant who lives in Skopje. The third and second applicants died on 13 October 2008 and 19 February 2009, respectively. There is no evidence that any heir or close relative has expressed the wish to pursue the application.

They were represented before the Court by Mr S. Hadzi-Lega, a lawyer practising in Skopje. The Macedonian Government (“the Government”) are represented by their Agent, R. Lazareska Gerovska.

The case mainly concerns the length of civil proceedings in which the applicants claimed annulment of a contract. The proceedings started on 5

July 1994 and ended by a final decision of the Skopje Court of Appeal of 24 March 2005.

COMPLAINTS

As to the proceedings above, the applicants complained under Article 6 of the Convention that their case had not been heard within a reasonable time. Relying on the same provision they further alleged that domestic judges had been biased and corrupted and about the outcome of the proceedings. Moreover, they invoked Article 1 of Protocol No.1.

Finally, the applicants raised complaints concerning other related proceedings.

THE LAW

“In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal...”

By letter dated 25 October 2010 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue raised by the application. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.

The declaration provided,

inter alia

, as follows:

“... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, the length of the domestic proceedings did not fulfil the requirement of ”reasonable time” referred to in Article 6 § 1 of the Convention.

Consequently, the Government is prepared to pay to the applicant Mr

Branislav Stefanoski the global sum of 2,193 euros (two thousand, one hundred and ninety three euros); to pay jointly to the applicants Ms Svetlana Hristova Ristoska and Mr Djordje Hristov the global sum of 2,193 euros (two thousand, one hundred and ninety three euros) and to pay ex gratia to the applicant Ms Kocana Stefanoska the sum of 2,193 euros (two thousand, one hundred and ninety three euros).

In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the impugned length of the said proceedings, and thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court’s case law.

This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable to personal accounts of the applicants within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37

in fine

, which would require the further examination of the case by virtue of that provision. Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases”.

In a letter received by the Court on 24 November 2010 the applicants stated that they do not accept the sum mentioned in the Government’s declaration.

Having regard to the Court’s practice in this field (see

Petkovski v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

27314/04, 13

November 2008 and

Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

, no.

30956/05, 13

November 2008) and to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed, which is compatible with the amounts awarded in similar cases, the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1(c)).

Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1

in fine

). Accordingly, it should be struck out of the list.

February 2009. It further notes that no request has been submitted by those applicants’ next-of-kin to pursue the case. In these circumstances, the Court concludes that it is no longer justified to continue the examination of the application in so far as it was brought by the second and third applicants within the meaning of Article

37 §

1

(c) of the Convention. Furthermore, the Court finds no reasons of a general nature, as defined in Article 37 § 1

in fine

, which would require the examination of this part of the application by virtue of that Article. It therefore decides to strike the application out of its list of cases in so far as it was brought by the second and third applicants (see

Petkoski and Others v. the former Yugoslav Republic of Macedonia,

no. 27736/03, § 28, 8 January 2009;

Erol Direkçi and Ergül Direkçi

v. Turkey

(dec.), no. 47826/99, 31

March 2005).

The Court has examined the remainder of the complaints as submitted by the applicants. However, having regard to all the material in its possession, and in so far as the matters complained of are within its competence, the Court finds that the applicants have failed to substantiate their complaints. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration in respect of the length-of-proceedings complaint under Article 6 § 1 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the part of the application referring to the lengthy proceedings to which the first, fourth, fifth and sixth applicants were party out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention.

Decides

to strike the application concerning the second and third applicants out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention;

Declares

the remainder of the application inadmissible.

Stephen Phillips

Zdravka Kalaydjieva

Deputy Registrar

President