DOMISZEWSKI v. POLAND

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 34387/02 de Dariusz DOMISZEWSKI împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), care așezează la 8 februarie 2011 ca Cameră compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, Sverre Erik Jebens, Päivi Hirvelä, Ledi Bianku, Vincent A. de Gaetano, judecători și Lawrence Early, grefier de secțiune, având în vedere cererea depusă la 5 septembrie 2002, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Dariusz Domiszewski, un național polonez născut în 1968. După decesul reclamantului la 20 iulie 2006, cererea a fost urmărită de mama sa dna Weronika Domiszewska. Guvernul polonez (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. La 3 octombrie 2006, Președintele Secțiunii a Patra a hotărât să comunică plângerea reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește condițiile de detenție în Centrul Remandă Gliwice de la 15 ianuarie 2002 până la o dată neespecificată în ianuarie 2004. HOTĂRÂREA La 6 decembrie 2010, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declară că Guvernul de Polonia oferă să plătească, doamnei Weronika Domiszewska – mama reclamantului care urmărește cererea în locul reclamantului – în vederea asigurării unei soluții prietenoase a celor de mai sus cauzele menționate pe termen scurt în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 10,700 (o sută șapte sute de zloti polonezi), plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. Plățile sunt destinate să furnizeze reclamantului recurs pentru încălcarea sistemică a art. 3 din Convenție din cauza Condițiile de detenție, în special suprapopularea, astfel cum au fost identificate de Curte în hotărârea pilotă dată în cazul Orchowski c. Polonia (n. 17885/04) la 22 octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în perioada implicită plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 10 decembrie 2010, Curtea a primit următoarea declarație semnată de mama reclamantului decedat: „Eu, Weronika Domiszewska, în urmărirea cazului reclamantului în locul său, observă că guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 10,700 (o sută șapte sute de zloți polonezi), plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. Am remarcat, de asemenea, că plata constituie o soluție pentru încălcarea sistemică a art. 3 din Convenție din cauza condițiilor de detenției mele, în special suprapopularea, identificată de Curte în hotărârea pilot dată în cazul Orchowski v. Polonia (nr. 17885/04) cu privire la Octombrie 2009 (a se vedea punctele 135 și 147 și următoarele). Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei neîndeplinite plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 34387/02

by Dariusz DOMISZEWSKI

against Poland

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 8

February 2011 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Ljiljana Mijović,

Sverre Erik Jebens,

Päivi Hirvelä,

Ledi Bianku,

Vincent A. de Gaetano,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 5 September 2002,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

PROCEDURE

The application was lodged by Mr Dariusz Domiszewski, a Polish national who was born in 1968. After the applicant’s death on 20 July 2006, the application has been pursued by his mother Ms Weronika Domiszewska.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

J.

Wołąsiewicz of

the Ministry of Foreign Affairs.

On 3 October 2006 the President of the Fourth Section decided to

communicate the applicant’s complaint

under Article 3 of the Convention, in so far as it concerned the conditions of his detention

in Gliwice Remand Centre from 15 January 2002 until an unspecified date in January 2004.

THE LAW

On 6 December 2010 the Court received the following declaration from the Government:

“I, Jakub Wołąsiewicz, Agent of the Government, declare that the Government of

Poland offer to pay, to Mrs Weronika Domiszewska – the applicant’s mother pursuing the application in the applicant’s stead – with a view to securing a friendly settlement of the above

‑

mentioned case pending before the European Court of Human Rights, PLN 10,700 (ten thousand seven hundred Polish zlotys), plus any tax that may be chargeable to the applicant. The payment is intended to provide the applicant with redress for the systemic violation of Article 3 of the Convention on account of

the conditions of his detention, in particular overcrowding, as identified by the Court in the pilot judgment given in the case of

Orchowski v. Poland

(no. 17885/04) on 22

October 2009 (see paragraphs 135 and 147 et seq.).

This sum will be payable within three months from the date of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on

Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 10 December 2010 the Court received the following declaration signed by the deceased applicant’s mother:

“I, Weronika Domiszewska, pursuing the applicant’s case in his stead, note that the Government of Poland are prepared to pay me, with a view to securing a friendly settlement of the above

‑

mentioned case pending before the European Court of Human Rights, PLN

10,700 (ten thousand seven hundred Polish zlotys), plus any tax that may be

chargeable to the applicant. I further note that the payment constitutes redress for the systemic violation of Article 3 of the Convention on account of the conditions of my detention, in particular overcrowding, as identified by the Court in the pilot judgment given in the case of

Orchowski v. Poland

(no.

17885/04) on

22

October

2009 (see paragraphs 135 and 147 et seq.).

This sum will be payable within three months from the date of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on

Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to

justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President