3ra-742/24 — Contestarea actului administrativ

La 22 noiembrie 2023 Maievschi Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Primăria mun.Bălți cu privire la anularea dispoziției primarului mun. Bălți nr.1107/C din 13.10.2023.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că activează la Primăria mun.Bălți în calitate de specialist principal în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, iar prin dispoziția primarului mun.Bălți nr.1107/C din 13.10.2023 a fost sancționat cu mustrare pe perioada de un an pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, nerespectarea Regulamentului intern al Primăriei mun.Bălți, precum și prevederilor Regulamentului privind ținerea lucrărilor de secretariat, circulația și evidența documentelor în Primăria mun.Bălți, aprobat prin dispoziția primarului mun.Bălți nr.143 din 16.05.2022, în temeiul procesului-verbal nr.8 din 13.10.2023 al Comisiei disciplinare a Primăriei mun.Bălți și dispoziția primarului nr.133/P din 10.10.2023.

Nefiind de acord cu sancțiunea aplicată, reclamantul a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea dispoziției primarului mun.Bălți nr.1107/C din 13.10.2023. Prin răspunsul Primăriei mun.Bălți nr.M1625/23 din 30.10.2023 și nr.M- 1635/23 din 02.11.2023 a fost respins cererea prealabilă.

Reclamantul susține că sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată neîntemeiat, întrucât a acționat în calitate de reprezentant al autorității publice responsabile. În acest sens, a arătat că, prin dispoziția primarului municipiului Bălți nr. 300 din 11.10.2022 a fost desemnat reprezentant al autorității publice responsabile. Potrivit reclamantului, această desemnare îi conferea împuternicirea de a semna și transmite rapoarte, demersuri și alte acte către autoritățile centrale, în numele autorității publice, în legătură cu executarea titlurilor executorii, precum și pentru solicitarea clarificărilor privind aspectele apărute în procesul executării acestora.

A menționat că, în cauza civilă intentată de Serghei Similidi împotriva Ministerului Justiției, cu participarea Primăriei municipiului Bălți în calitate de intervenient accesoriu, având ca obiect constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil sau a dreptului la executarea hotărârii judecătorești într- un termen rezonabil, precum și repararea prejudiciului cauzat, Sergiu Maievschi a reprezentat interesele Primăriei municipiului Bălți în baza procurii nr. 03-19/842 din 20.06.2023. Potrivit procurii menționate, dânsul era împuternicit să exercite, în numele primarului și al Primăriei municipiului Bălți, toate actele procedurale prevăzute de art. 2 81 din Codul de procedură civilă, inclusiv dreptul de a semna și depune cereri în instanța de judecată.

În temeiul demersului Ministerului Justiției către autoritatea publică atrasă în acțiunea civilă menționată, a fost elaborat raportul pe blancul Primăriei mun.Bălți și semnat digital de către reprezentantul autorității publice responsabile - Maievschi Sergiu și expediat reprezentantului Ministerului Justiției pe 20.09.2023 ora 09.37, termenul limită de prezentare a raportului fiind 22.09.2023. La fel, indică că, al doilea raport înregistrat și semnat de către Primarul mun.Bălți a fost expediat în aceiași zi 20.09.2023 ora 15.05, fiind identic cu primul raport expediat la 09.37.

Susține că, în calitate de reprezentant al Primăriei mun.Bălți în baza procurii nr.03-19/842 din 20.06.2023 și ca reprezentant al autorității publice responsabile în temeiul dispoziției nr.300 din 11.10.2022, a fost împuternicit de Grigorișin Nicolai de a semna rapoarte, demersuri legate de executarea titlurilor executorii. Astfel, consideră că, raportul elaborat și inserat pe blancul Primăriei mun.Bălți are tangență directă cu executarea titlului executoriu în privința lui Smercinschi Aurel, iar partea vătămată este Similidi Serghei, care de fapt a înaintat acțiunea civilă Ministerului Justiției, iar intervenient accesoriu Primăria mun.Bălți. La fel, în sensul celor menționate, reclamantul face referire la prevederile art.121 alin.(1) Cod administrativ.

Solicită anularea dispoziției Primarului mun.Bălți nr.1107/C din 13.10.2023, prin care a fost sancționat cu mustrare pe perioada de un an pentru depășirea atribuțiilor de serviciu

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii. Instanța de apel a reținut că prin scrisoarea Ministerului Justiției adresată Primăriei mun.Bălți la 14.09.2023 s-a solicitat ca în termen până la 22.09.2023 să fie prezentat raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil de executare a hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central din 22.12.2020, ținând cont că pe 3 rolul Judecătoriei Chișinău, sediul centru se află în examinare cauza civilă intentată de către Similidi Sergiu împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central, nr.4-440/20 din 22.12.2020.

Conform materialelor cauzei, Maievschi Sergiu a perfectat raportul solicitat pe blancul Primăriei mun.Bălți, aplicând pe acesta semnătura sa electronică și expediindu-l în adresa Ministerului Justiției, fapt pentru care a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea disciplinară „mustrare” pe un termen de un an.

Instanța de apel a indicat că reieșind din conținutul scrisorii menționate, aceasta a fost adresată Primăriei mun.Bălți, respectiv instanța inferioară corect a conchis că, în urma realizării raportului, acesta urma a fi semnat de către conducătorul Primăriei mun.Bălți și nu de către Maievschi Sergiu, care în cadrul autorității publice respective deține funcția de specialist principal al Direcției arhitectură și urbanism în cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare.

Totodată, instanța de apel a constatat că, în cadrul ședinței Comisiei de disciplină a Primăriei municipiului Bălți din 13.10.2023, reclamantul a recunoscut că pe antetul Primăriei municipiului Bălți se aplică semnătura Primarului municipiului Bălți, fapt consemnat în procesul-verbal nr. 8 din 13.10.2023 (f.d. 23). Această circumstanță confirmă concluzia privind depășirea de către reclamant a atribuțiilor de serviciu.

Argumentul apelantului, precum că a semnat și a expediat raportul la 20.09.2023, încadrându-se în termenul acordat de Ministerul Justiției până la 22.09.2023, a fost respins, deoarece nu au fost dovedite circumstanțele care au creat impedimente la semnarea raportului inițial de către primarul mun.Bălți, luând în considerație că faptul dat a fost realizat în aceiași zi în care raportul a fost semnat și expediat de către Maievschi Sergiu, adică la 20.09.2023.

Instanța de apel a respins și argumentele reclamantului întemeiate pe dispoziția Primarului municipiului Bălți nr. 300 din 11.10.2022. Astfel, deși prin actul respectiv Sergiu Maievschi a fost desemnat reprezentant al autorității publice responsabile, atribuțiile delegate vizau exclusiv evidența și respectarea condițiilor procedurale privind demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor, fără a-i conferi dreptul de a semna acte sau corespondență oficială în locul conducătorului autorității publice. În mod corect, instanța de fond a reținut că limitele mandatului conferit reclamantului nu includeau asemenea competențe. Totodată, potrivit pct. 3.18 din Regulamentul aprobat prin dispoziția nr. 143 din 16.05.2022, răspunsurile la documentele din corespondența de intrare a Primăriei se semnează de persoana care a aplicat prima rezoluție, cu excepția cazurilor de interimat.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului potrivit căruia procura nr. 03-19/842 din 20.06.2023 îi conferea dreptul de a semna și expedia raportul în cauză. Procura respectivă a fost eliberată exclusiv pentru reprezentarea Primarului și a Primăriei municipiului Bălți în instanțele judecătorești și pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute de art. 81 CPC, fără a-i atribui competența de a exercita atribuțiile conducătorului autorității publice sau de a reprezenta autoritatea în raporturile cu alte instituții, inclusiv cu Ministerul Justiției. De asemenea, instanța a reținut că prevederile art. 121 alin. (1) din Codul administrativ nu sunt de natură să susțină poziția apelantului, 4 în lipsa unei împuterniciri exprese de a semna acte în numele conducătorului autorității publice.

Recurentul a invocat că motivarea instanței urma să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii, susținând că aplicarea sancțiunii disciplinare specialistului principal care a acționat în calitate de reprezentant al autorității publice responsabile contravine dispoziției Primarului municipiului Bălți nr. 300 din 11.10.2022 „Cu privire la delegarea întreprinderilor municipale în calitate de executanţi privind procedura de executare silită a lucrărilor de demolare/defrişare şi desemnarea reprezentantului autorităţii publice responsabile de procedura de executare silită a lucrărilor de demolare/defrişare”, unde în calitate de reprezentant al autorităţii publice responsabile a fost desemnat specialistul principal al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Maievschi Sergiu.

Recurentul mai invocă încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 130 alin. (1) CPC, susținându-se că instanțele nu au apreciat în mod corespunzător probele administrate. Indică că a fost ignorată circumstanța că Sergiu Maievschi a întocmit raportul pe blancheta Primăriei municipiului Bălți și l-a expediat către Judecătoria Chișinău și Ministerul Justiției în calitate de reprezentant al autorității publice responsabile de executarea titlului executoriu privind cauza lui Aurel Smercinschi, în temeiul dispoziției nr. 300 din 11.10.2022 și al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 582 din 03.08.2022. Totodată, acesta susține că raportul a fost transmis în format electronic și semnat cu semnătură electronică, în calitate de funcționar public al Primăriei municipiului Bălți, pentru confirmarea autenticității documentului.

Recurentul consideră că este neîntemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia dispoziția Primarului municipiului Bălți nr. 300 din 11.10.2022 nu îi conferea dreptul de a semna acte în locul conducătorului autorității publice. Recurentul invocă că instanța a făcut concluzii, bazându-se presupuneri, reieşind din faptul că în textul dispoziţiei vizate nu este un imperativ de interzicere a semnării actelor, documentelor ce ţin de activitatea exclusivă a reprezentantului autorităţii publice responsabile ori la caz sunt anexate prescripţiile de executarea a titlurilor executorii ale primăriei mun. Bălţi fiind semnate atît de autoritatea publică responsabilă, cît şi de reprezentantul său.

La 29 august 2024 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului Primăria mun. Bălți copia recursului cu mențiunea posibilității depunerii unei referințe.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă, încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

In această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. în consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le 6 întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bălți şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că recursul depus, conţine obiecţii de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate Curţii de Apel Bălți şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului şi funcţiei legale atribuite instanţei judecătoreşti supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării şi interpretării unitare a legii în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanţă cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru 7 un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ţine cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ,