CASE OF SOBOTA-GAJIC AGAINST BOSNIA AND HERZEGOVINA

Rezoluția CM/ResDH(2011)45 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Šobota-Gajić împotriva Bosniei și Herțegovinei (domanda nr. 27966/06, hotărârea nr. 06/11/2007, finală la 06/02/2008) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte Comitetului odată ce a devenit finală; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la dreptul reclamantului de a respecta viața sa de familie din cauza eșecului autorităților de a lua toate măsurile rezonabile pentru a facilita reuniunea cu fiul ei, în ciuda anumitor decizii interne în favoarea ei (violația articolului 8) (a se vedea detaliile din apendice); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - de măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)45 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Šobota-Gajić împotriva Bosniei și Herțegovinei Cazul se referă la încălcarea dreptului reclamantului de a respecta viața ei de familie în ceea ce privește timp de șase ani, autoritățile nu au luat toate măsurile rezonabile pentru a facilita reunirea ei cu fiul ei, în ciuda anumitor decizii interne în favoarea ei (violația articolului 8). Centrul de Asistență Socială a acordat reclamantului custodia provizorie a doi copiii ei, în temeiul unei ordine administrative de 12/02/2003, în timp ce procedurile de divorț și de custodie erau în așteptare în fața instanței. Centrul de Asistență Socială a dat acest ordin în conformitate cu Legea privind familia din 1979, care nu mai era în vigoare la momentul material. Reclamantul și-a luat fiica chiar înainte de a fi dat ordinul, dar nu a reușit să-și ia fiul. Ordinul administrativ a fost executat nouă luni mai târziu și fiul reclamantului a fost în cele din urmă predat la ea. Cu toate acestea, fiul reclamantului a fost răpit de tatăl său în ziua de la executarea ordinului administrativ. Nu ar fi putut fi luate măsuri suplimentare pentru aplicarea ordinului administrativ, deoarece dreptul intern cu condiția ca aceste ordine să poată fi executate doar o singură dată. La 19/02/2003 Tribunalul de Primă Instanță a acordat reclamantului un divorț și o custodie asupra fiului său. Această hotărâre a devenit finală numai la 07/09/2004 și a rămas neexecutată. Între timp, procedurile penale inițiate împotriva tatălui copilului pentru răpire au rămas la etapă preliminară până la moartea sa la 14/01/2006. La 31/03/2006, Curtea de Infracții Minore a Gradiška a ordonat Centrului de Asistență Socială să se asigure prompt, dacă este necesar, întoarcerea fiului reclamantului de la bunica sa paterna, cu care a continuat să trăiască după moartea tatălui său. Acest ordin a fost executat numai la 22/01/2007. De asemenea, poliția locală a refuzat să ofere asistență în ciuda instrucțiunilor clare furnizate de Curtea de Infracții Minoare Gradiška în acest sens. Curtea a constatat, în circumstanțele prezentului caz, că autoritățile naționale nu au luat măsurile necesare pentru a facilita reunirea reclamantului cu fiul ei. Detalii privind doar satisfacția Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 8800 EUR 4700 EUR 13500 EUR Plătit la 05/05/2008 b) Măsuri individuale Hotărârea de atribuire a custodiei reclamantului a fost executată și a fost reunită cu fiul său la 22/01/2007. În plus, Curtea a acordat reclamantului satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale. II. Măsuri generale Autoritățile statului contestat au luat o serie de măsuri care vizează prevenirea încălcărilor similare. 1) Măsuri legislative: Actul de familie din 2002 al Republika Srpska (entitatea statului contestat în care a avut loc evenimentele în cauză) autorizează acum instanțele să acorde ordine interioare în cursul procedurilor legate de custodie și întreținere. Prin urmare, centrele de asistență socială nu mai sunt autorizate să acorde astfel de ordine. Actul de procedură de aplicare din 2003 al Republika Srpska prevede că un copil ar trebui să fie returnat voluntar de către persoana obligată să respecte o procedură de executare în termen de trei zile de la primirea unei astfel de decizii. Instanțele interne vor impune amenzi în cazul în care aceste decizii nu sunt respectate. Dacă este necesar, instanțele vor solicita, de asemenea, asistență de la autoritățile de custodie. În orice caz, instanțele au obligația de a proteja interesele copilului în timpul executării unei ordine de custodie. Ca o ultimă soluție, copilul va fi luat forțat dacă amenzile impuse nu își asigură întoarcerea. În cazurile în care un copil este răpit în urma executării unei decizii de custodie, Legea de procedură de aplicare a Republicii Srpska din 2003 prevede aplicarea repetată a unui singur ordin și a acelașiui ordin, în cazul în care au trecut mai puțin de 60 de zile înainte de răpire a copilului. Răpirea unui copil intră, de asemenea, în cadrul Actului de violență domestică din Republicii Srpska din 2005. Când se confruntă cu o situație similară cu faptele prezentului caz, poliția, procurorii publici, autoritățile de custodie și instanțele sunt acum obligate să ofere protecție victimelor și să examineze aceste cazuri ca o chestiune de prioritate. Ofițerii de poliție sunt obligați să elaboreze un raport care prezintă faptele cazului și să-l trimită în termen de 24 de ore procurorului public competent și Centrul de Asistență Socială. În plus, procurorii publici sunt obligați să ia măsurile necesare fără întârziere și să notifice instanța competentă în acest sens. Curtea competentă este obligată să ia o decizie fără întârziere, în orice caz cel târziu de trei zile. 2) Publicarea și diseminarea Hotărârea Curții a fost publicată în Jurnalul Oficial al Bosniei și Herțegovina și postată pe site-ul Oficiului Agentului Guvernului (www.mhr.gov.ba/UredZastupnika Oficiul Agentului Guvernamental a scris organelor administrative și instanțelor implicate în acest caz și le-a informat de încălcarea constatată. Aceste informații au fost transmise și celorlalte autorități, inclusiv Ministrul Sănătății și Securității Sociale, Biroul Reprezentantului Legal, Primul Ministru din Republica Srpska, Primul Ministru din Federația Bosniei și Herțegovina și Curtea Constituțională și Președintele Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina. III. Concluzii ale statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că Bosnia și Herțegovina și-a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 8 iunie 2011 la a 1115-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)45

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Šobota-Gajić against Bosnia and Herzegovina

(Application No. 27966/06, judgment of 06/11/2007, final on 06/02/2008)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the applicant’s right to respect for her family life due to the failure of the authorities to take all reasonable measures to facilitate her reunion with her son despite several domestic decisions in her favour (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)45

Information on the measures to comply with the judgment in the case of

Šobota-Gajić against Bosnia and Herzegovina

Introductory case summary

The case concerns the violation of the applicant’s right to respect for her family life in that for six years the authorities failed to take all reasonable measures to facilitate her reunion with her son despite several domestic decisions in her favour (violation of Article 8).

The Social Care Centre granted the applicant provisional custody of her two children by virtue of an administrative order of 12/02/2003 while the divorce and custody proceedings were pending before court. The Social Care Centre gave this order in accordance with the 1979 Family Act, which was no longer in force at the material time. The applicant had taken her daughter with her even before the order was given but did not succeed in taking her son. The administrative order was executed nine months later and the applicant’s son was eventually handed over to her.

However, the applicant’s son was abducted by his father the day after the execution of the administrative order. No further steps could have been taken to enforce the administrative order because domestic law provided that such orders could only be executed once.

On 19/02/2003 the Gradiška Court of First Instance granted the applicant a divorce and custody over her son. That judgment became final only on 07/09/2004 and remained unexecuted. In the meantime, the criminal proceedings initiated against the child’s father for abduction remained at preliminary stage until his death on 14/01/2006.

On 31/03/2006, the Gradiška Minor Offences Court ordered the Social Care Centre to secure promptly, with police assistance if necessary, the return of the applicant’s son from his paternal grandmother, with whom he continued to live after the death of his father. This order was enforced only on 22/01/2007. The local police also refused to provide assistance despite the clear instruction given by the Gradiška Minor Offences Court to this effect.

The Court found in the circumstances of the present case that the national authorities had failed to take the necessary measures to facilitate the applicant’s reunion with her son.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

8800 EUR

4700 EUR

13500 EUR

Paid on 05/05/2008

b) Individual measures

The judgment awarding custody to the applicant was executed and she was reunited with her son on 22/01/2007. In addition, the Court awarded the applicant just satisfaction in respect of non-pecuniary damage.

II.

General measures

The authorities of the respondent state have taken a number of measures aimed at preventing similar violations.

1) Legislative measures:

The 2002 Family Act of Republika Srpska (the entity of the respondent state in which the events at issue took place) now authorises courts to give interim orders during the course of proceedings related to custody and maintenance. Consequently, social care centres are no longer authorised to give such orders.

The 2003 Enforcement Procedure Act of Republika Srpska provides that a child should be returned voluntarily by the person obliged to comply with an enforcement order within three days after the receipt of such decision. The domestic courts will impose fines if such decisions are not complied with. If necessary, the courts will also request assistance from the custody authorities. In any event, the courts have an obligation to protect the child’s interests during the enforcement of a custody order. As a last resort, the child will be taken forcibly if the fines imposed do not secure his or her return.

In cases where a child is abducted following the enforcement of a custody decision, the 2003 Enforcement Procedure Act of Republika Srpska provides for repeated enforcement of one and the same order, if less than 60 days have elapsed before the child has been abducted.

The abduction of a child also falls within the ambit of the 2005 Domestic Violence Act of Republika Srpska. When confronted with a situation similar to the facts of the present case, the police, public prosecutors, custody authorities and courts are now obliged to provide protection for the victims and to examine these cases as a matter of priority. Police officers are under an obligation to draw up a report presenting the facts of the case and send it within 24 hours to the competent public prosecutor and the Social Care Centre. In addition, public prosecutors are under an obligation to take the required steps without any delay and notify the competent court thereon. The competent court is obliged to make a decision without any delay, in any event not later than 3 days.

2) Publication and dissemination

:

The Court’s judgment was published in the

Official Gazette of Bosnia and Herzegovina

and posted on the website of the Office of the Government Agent (

www.mhrr.gov.ba/UredZastupnika

). The Office of the Government Agent wrote to administrative bodies and courts involved in the present case and informed them of the violation found. This information was also sent to other authorities, including the Minister of Health and Social Security, the Office of the Legal Representative, the Prime Minister in Republika Srpska, the Prime Minister in the Federation of Bosnia and Herzegovina and the Constitutional Court and the Chairman of the Council of Ministers in Bosnia and Herzegovina.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Bosnia and Herzegovina has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 8 June 2011 at the 1115th Meeting of the Ministers’ Deputies