Karli și Ozcan împotriva Turciei

SEGUNDA DECIZIE PRIVIND DECIZIE Nr. 36194/06 de Halil KARLI și Ali Haydar Özcan împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 28 iunie 2011 ca Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Danutė Jočienė, David Thór Björgvinsson, Giorgio Malinverni, András Sajó, Ișıl Karakaș, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Passos, Registrul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 6 septembrie 2006, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamanții, dl Halil Karlı și dl Ali Haydar Özcan, sunt resortisanți turci născuți în 1942 și, respectiv, 1933, locuiesc la Istanbul. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl S. Canpolat, avocat care practică la Istanbul.

Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la hotărârile contradictorii ale Curții de Casație privind un litigiu de proprietate. În baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție, ei au susținut că bucuria lor pașnică de bunuri a fost încălcată în faptul că administrația își ocupase proprietatea fără expropiare. În temeiul articolului 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamațiile reclamanților au fost comunicate Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. La 13 iulie 2010, observațiile au fost transmise reclamanților, care au fost invitați să își prezinte propriile observații.

Nu s-a primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 15 martie 2011, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamanților a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor a expirat la 27 august 2010 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Atenția sa a fost atrasă la art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns și scrisoarea Registrului a fost returnată deoarece reprezentantul reclamanților nu a putut fi găsit la adresa de care a notificat instanța.

Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION Application no. 36194/06 by Halil KARLI and Ali Haydar Özcan against Turkey The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 28 June 2011 as a Chamber composed of: Françoise Tulkens, President, Danutė Jočienė, David Thór Björgvinsson, Giorgio Malinverni, András Sajó, Ișıl Karakaș, Paulo Pinto de Albuquerque, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 6 September 2006, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicants, Mr Halil Karlı and Mr Ali Haydar Özcan, are Turkish nationals who were born in 1942 and 1933 respectively and live in Istanbul. They are represented before the Court by Mr S. Canpolat, a lawyer practising in Istanbul.

The applicants complained under Article 6 of the Convention about the contradictory judgments of the Court of Cassation concerning a property dispute. Relying upon Article 1 of Protocol No. 1 of the Convention, they maintained that their peaceful enjoyment of property was violated in that the administration had occupied their property without expropriation. The applicants’ complaints under Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention were communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. On 13 July 2010 the observations were forwarded to the applicants, who were invited to submit their own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By a letter dated 15 March 2011, sent by registered post, the applicants’ representative was notified that the period allowed for submission of the observations had expired on 27 August 2010 and that no extension of time had been requested. His attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. However, no response has been received and the Registry’s letter was returned as the applicants’ representative could not be found at the address he had notified the court of. THE LAW The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention.

Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Deputy Registrar President