KARLI AND OZCAN v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
KARLI AND OZCAN v. TURKEY (CtEDO, 2011)
SEGUNDA DECIZIE PRIVIND DECIZIE Nr. 36194/06 de Halil KARLI și Ali Haydar Özcan împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 28 iunie 2011 ca Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Danutė Jočienė, David Thór Björgvinsson, Giorgio Malinverni, András Sajó, Ișıl Karakaș, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Passos, Registrul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 6 septembrie 2006, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamanții, dl Halil Karlı și dl Ali Haydar Özcan, sunt resortisanți turci născuți în 1942 și, respectiv, 1933, locuiesc la Istanbul. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl S. Canpolat, avocat care practică la Istanbul. Reclamanții se plângeau în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la hotărârile contradictorii ale Curții de Casație privind un litigiu de proprietate. În baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție, ei au susținut că bucuria lor pașnică de bunuri a fost încălcată în faptul că administrația își ocupase proprietatea fără expropiare. În temeiul articolului 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamațiile reclamanților au fost comunicate Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. La 13 iulie 2010, observațiile au fost transmise reclamanților, care au fost invitați să își prezinte propriile observații. Nu s-a primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 15 martie 2011, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamanților a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor a expirat la 27 august 2010 și că nu a fost solicitată prelungirea termenului. Atenția sa a fost atrasă la art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns și scrisoarea Registrului a fost returnată deoarece reprezentantul reclamanților nu a putut fi găsit la adresa de care a notificat instanța. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului