AKAR ET AUTRES c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE FINALĂ Cererea nr. 33722/05 prezentată de dl Zeki AKAR și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 13 septembrie 2011 într-un comitet compus din Dragoljub Popović, președinte, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière adjunct de secțiune; Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 2 septembrie 2005, având în vedere decizia parțială privind admisibilitatea din 5 octombrie 2010, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, După ce a luat act de acest lucru, ia decizia următoare. Cererea a fost depusă de dnii Mehmet Zeki Akar, Mehmet Sebih Akar, Feyzullah Akar, Masum Akar și Mehmet Hanifi Akar, resortisanți turci, născuți în 1951, 1966, 1971, 1973 și 1974, și care își au reședința în Silvan. Ei au fost reprezentați în fața Curții de către domnul A. Pamukçu Yördem, avocată la Diyarbakr. Guvernul TIN (atlul) a fost reprezentat de agentul său. În afară de obiecțiunile declarate inadmisibile la 5 octombrie 2010, reclamanții se plângeau de durata procedurii inițiate în 1971 de către tatăl lor în fața Tribunalului de Cadastru Silvan și de lipsa unei căi de atac interne care să le permită să se plângă de această durată. La 27 februarie și 26 mai 2011, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de către părți. Prin aceste declarații, Ö Õ este angajat să plătească în comun reclamanților cu titlu gratuit suma de 20 000 (80 000) de euro, iar reclamanții s-au angajat să renunțe la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza cererii lor. Suma respectivă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în lire turce la rata aplicabilă la data plății și fără nicio taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö Õ s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluționarea definitivă a cauzei. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii [art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție]. În consecință, trebuie eliminată cauza rolului. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Dragoljub Popović Grefier Adjunct Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION FINALE

Requête n

o

33722/05

présentée par M. Zeki AKAR et autres

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 13 septembre 2011 en un comité composé de

:

Dragoljub Popović,

président,

András Sajó,

Paulo Pinto de Albuquerque,

juges,

et de Françoise Elens-Passos,

greffière adjointe

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 2 septembre 2005,

Vu la décision partielle sur la recevabilité du 5 octobre 2010,

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

PROCÉDURE

La requête a été introduite par MM. Mehmet Zeki Akar, Mehmet Sebih Akar, Feyzullah Akar, Masum Akar et Mehmet Hanifi Akar, ressortissants turcs, nés respectivement en 1951, 1966, 1971, 1973 et 1974, et résidant à Silvan. Ils ont été représentés devant la Cour par M

e

A. Pamukçu Yördem, avocate à Diyarbakır. Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent.

Mis à part les griefs déclarés irrecevables le 5 octobre 2010, les requérants se plaignaient de la durée de la procédure entamée en 1971 par leur père devant le tribunal du cadastre de Silvan et de l’absence de voie de recours interne leur permettant de se plaindre de cette durée.

Les 27 février et 26 mai 2011, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser conjointement aux requérants à titre gracieux la somme de 20

000

(vingt mille) euros et les requérants se sont engagés à renoncer à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de leur requête. Ladite somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable. Elle sera payée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37 § 1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire.

EN DROIT

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article

37 § 1

in fine

de la Convention).

En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Françoise Elens-Passos

Dragoljub Popović

Greffière adjointe

Président