SARITAS v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
SARITAS v. TURKEY (CtEDO, 2011)
SEGUNDA SECȚIUNE DE DECIZIE FINALĂ Cererea nr. 30662/09 de Șükrü SARITAȘ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), care a stat la 27 septembrie 2011 în calitate de comitet compus din: David Thór Björgvinsson, președinte, Giorgio Malinverni, Guido Raimondi, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 27 aprilie 2009, Având în vedere decizia parțială din 11 mai 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, deliberată, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Dl. Șükrü Sarıtaș este un cetățen turc născut în 1954 și trăiește în Izmit. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl. Öneren, avocat practicant la Ankara. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurilor civile pe care le-a introdus în temeiul Legii nr. 466, privind plata compensației persoanelor arestate sau deținute ilegal. La 17 iunie 2010 și 23 noiembrie 2010, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 7,500 EUR (sprezece mii și cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în Lira turcă la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea consideră oportună dispunerea prezentului caz de celelalte cereri la care s-a alăturat în hotărârea sa parțială de 11 Mai 2010 și ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este satisfăcut că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să dispună de cererea de la celelalte cereri la care a fost alăturată; decide să scoată din lista sa de cazuri restul cererii. Françoise Elens-Passos David Thór Björgvinsson Președintele adjunct al grefierului