- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 29 noiembrie 2011
- Stat pârât
- SRB
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Kosanin împotriva Serbiei
Traducere în română Auto
DECIZIE A SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 12192/07 de Slava KOŠANIN împotriva Serbiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 29 noiembrie 2011 în calitate de comitet compus din: András Sajó, președinte, Dragoljub Popović, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 1 martie 2007, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Reclamantul, dna Slava Košanin, este un național sârb născut în 1952 și locuiește în Novi Pazar. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna R. Garibović, avocat practicant la Novi Pazar.
Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Carić. Reclamantul s-a plâns în conformitate cu art. 6 din Convenția și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al acestuia, cu privire la eșecul părții interesate să-și plătească sumele acordate de o decizie finală luată împotriva unei societăți deținute social. La 28 iunie și 10 august 2011, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei angajamente ale Guvernului de a-și plăti 6,200 (sex mii două sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral și 600 (sex sute de euro) pentru a acoperi toate costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în monedă internă la rata aplicabilă la data plății.
Guvernul s-a angajat, de asemenea, să plătească la solicitarea totală a cererilor sale în cadrul procedurii interne, astfel cum au fost recunoscute prin deciziile din 9 septembrie 2004, 29 decembrie 2004, 12 octombrie 2005, 22 Martie 2006, 19 octombrie 2006, 14 februarie 2007 si 9 iulie 2007 (deciziile Tribunalului Municipal din Novi Pazar Pl.322/04, Pl.1154/04, Pl.437/05, Pl.13/06, Pl.832/06, Pl.1097/06, respectiv Pl.217/07). Aceste sume vor fi eliberate de taxe care pot fi aplicabile și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă.
Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Françoise Elens-Pasos András Sajó Președintele adjunct al grefierului
SECOND SECTION
DECISION Application no. 12192/07 by Slava KOŠANIN against Serbia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 29 November 2011 as a Committee composed of: András Sajó, President, Dragoljub Popović, Paulo Pinto de Albuquerque, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 1 March 2007, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The applicant, Ms Slava Košanin, is a Serbian national who was born in 1952 and lives in Novi Pazar. She was represented before the Court by Ms R. Garibović, a lawyer practising in Novi Pazar. The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić.
The applicant complained under Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 thereto about the failure of the respondent party to pay her amount awarded to her by a final decision rendered against a socially owned company. On 28 June and 10 August 2011 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her 6,200 (six thousand two hundred) euros to cover any and all non-pecuniary damage and 600 (six hundred) euros to cover any and all costs and expenses, which would be converted into domestic currency at the rate applicable on the date of payment.
The Government also undertook to pay to the aplicant the full amount of her claims in the domestic proceedings, as recognised by decisions of 9 September 2004, 29 December 2004, 12 October 2005, 22 March 2006, 19 October 2006, 14 February 2007 and 9 July 2007 (decisions of the Municipal Court in Novi Pazar Pl.322/04, Pl.1154/04, Pl.437/05, Pl.13/06, Pl.832/06, Pl.1097/06 and Pl.217/07 respectively). These sums will be free of any taxes that may be applicable and will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the case. THE LAW The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos András Sajó Deputy Registrar President