CASE OF FREIMANIS AND 3 OTHER CASES AGAINST LATVIA

Rezoluția CM/ResDH(2011)227 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Freimanis și Līdums, Nazarenko, Vogins și Ž. împotriva Letoniei (Dociunea nr. 73443/01, hotărârea din 9 februarie 2006, finală la 9 mai 2006, cererea nr. 76843/01, hotărârea din 1 februarie 2007, finală la 1 mai 2007, cererea nr. 3992/02, hotărârea din 1 februarie 2007, finală la 1 mai 2007, Cererea nr. 14755/03, hotărârea din 24 ianuarie 2008, finală la 24 aprilie 2008) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului odată ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la detenția în reținere a reclamanților și la procedura penală în fața lor în fața instanțelor interne (art. 5, alineatele (1), (3) și (4) și la art. 6, alineatele (1) și (2) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației Letoniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă de satisfacție acordată în hotărâri, adoptarea statului contestat, dacă este cazul, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restitutio în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor noi și similare; după examinarea măsurilor luate de Statul pârât în acest sens, ale căror detalii figurează în apendice; DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE pentru a închide examinarea acestora. Apendicele la Rezoluția ResDH(2011)227 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârilor în cazul Freimanis și Līdums, Nazarenko, Vogins și Ž. împotriva Letoniai Raportul de caz introductiv Freimanis și Līdums : Cazul se referă la procedurile penale referitoare la activitățile reclamanților, fostul președinte al celei mai mari bănci letone ( Banka Baltija ) și unul dintre directorii săi, precum și președintele consiliului de administrație a acestei bănci care a fost, de asemenea, reclamant într-un caz anterior (Lavents c. Letonia, cererea nr. 58442/00). Curtea a constatat următoarele deficiențe: - lungimea excesivă a detenției în reținere între septembrie 1998 și decembrie 2001 (trei ani și mai mult de trei luni) fără motive adecvate (violația articolului 5§3), - lipsa unei supravegheri judiciare eficace a detenției reclamanților în reținere în reținere, având în vedere ilegalitatea compoziției instanței în cauză și faptul că aceasta nu a fost imparțială (violația articolului 5§4); - lungimea excesivă a procedurii penale (pentru prima reclamantă de aproape opt ani, încă pe cale de recurs la momentul hotărârii Curții; pentru a doua reclamantă de aproximativ șapte ani și zece luni) (violație la art. 6§1) și - încălcarea presunției de inocence datorită declarațiilor formulate de judecătorul responsabil cu cazul lor (violație la art. 6§2). Nazarenko: Cazul se referă la neregularitatea detenției reclamantului din 29 mai până la 23 august 2001, atunci când nu a fost autorizată prin o decizie judiciară (violație la art. 5§1). În plus, se referă la o lungime excesivă a detenției reclamantului în reținere (doi ani și mai mult de trei luni) (violație la art. 5§3). Vogins: Cazul se referă la prelungirea excesivă a detenției reclamantului în reținere (un an și peste șapte luni) (violație a articolului 5§3). Ž. Cazul se referă la lungimea generală a detenției, la insuficiența motivelor date și la inadecvarea procedurii în legătură cu deciziile privind detenția continuă (doi ani și peste patru luni) (violație a articolului 5§3). a) Detalii privind doar satisfacția Denumirea și aplicarea nr. Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli totale Freimanis și Līdums (73443/01) Nazarenko (76843/01) 3 000 EUR 3 000 EUR Plăți la 28/06/2007 Vogins (3992/02) Ž. (14755/03) 500 EUR Pagate la 30/05/2008 b) Măsuri individuale Freimanis și Līdums : Comitetul de miniștri constată că de la hotărârea Curții Europene se constată deja că procedurile incriminate au fost anulate de Curtea Supremă în februarie 2003 și se referă la o nouă examinare cu un nou grup de judecători. Reclamanții au fost eliberați la 27 ianuarie 2003 și, respectiv, 28 decembrie 2001, iar Curtea Regională Riga a pronunțat o nouă hotărâre în mai 2005. Curtea a constatat totuși că noua procedură, care nu a fost îndoială, nu a rectificat pe deplin încălcarea presunției de inocence, ceea ce a condus la o încălcare a articolului 6§2 din convenție. În opinia Curții, constatarea unei încălcări a constituit o satisfacție suficientă (cf. Hotărârea Curții în ceea ce privește art. 41 în cazul Lavents împotriva Letoniei și rezoluția finală adoptată în acest caz). Având în vedere concluziile Curții și circumstanțele prezentei cauze, nu sunt necesare alte măsuri individuale. Nazarenko și Vogins: Reclamanții au fost eliberați la 15 martie 2005, care au îndeplinit majoritatea condamnării. Primul reclamant a fost acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește daunele morale ale Curții, în timp ce al doilea reclamant nu a depus nici o cerere în acest sens. Ž.: Reclamantul a fost condamnat și nu mai este în detenție în reținere. El a fost, de asemenea, acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește daunele morale ale Curții. II. Măsuri generale Aceste cazuri prezintă similarități cu cele ale Lavents și Jurjevs, ale căror examinare a fost închisă prin Rezoluția CM/ResDH(2009)131, în care sunt menționate următoarele măsuri adoptate de autoritățile lettone: a) Violația articolului 5§1: Articolul relevant al Codului de procedură penal din Letonia, în vigoare la momentul material, a fost abrogat de o nouă lege din 20 ianuarie 2005 care a intrat în vigoare la 1 februarie 2005. b) Încălcarea articoluluiui 5§3 și a articolului 5§4: • Măsură legislativă: O nouă lege a procedurii penale a intrat în vigoare la 1 octombrie 2005, prin introducerea postului de judecător al cărui funcție principală este de a supraveghea respectarea drepturilor omului în procedurile penale. judecătorul de investigare decide cu privire la aplicarea și prelungirea anumitor mijloace de reținere (detenție, arestarea la domiciliu, plasarea într-o instituție) precum și cu privire la plângerile legate de alte mijloace de reținere (de exemplu, ordinea de reținere, cauțiunea, condițiile de supraveghere a poliției). Noile legi impun, de asemenea, mai multe termene pentru detenție în reținere. • Măsuri de formare și de sensibilizare: În cadrul programului de formare pentru judecători și procurori au fost incluse probleme legate de drepturile omului în detenție. În plus, un document de cercetare privind recenta jurisprudență privind problemele de detenție a fost distribuit tuturor participanților la programul de formare. c) Violația articolului 6§1 Nu pare a fi o problemă sistemică de lungime excesivă a procedurilor penale în Letonia. d) Încălcarea articoluluiui 6§2 Încălcarea constatată în cadrul procedurii în cauză pare a fi un incident izolat în ceea ce privește care publicarea și diseminarea hotărârii constituie o măsură suficientă pentru a preveni noi încălcări similare. Hotărârea din cazul Lavents a fost publicată și difuzată judecătorilor și procurorilor. Traducerea din Letonia a deciziei de admisibilitate și a hotărârii în cazul Freimanis și Lidums a fost, de asemenea, publicată pe site-ul Agentului Guvernamental (www.mkparstavis.am.gov.lv < http://www.mkparstavis.am.gov.lv/lv/@id=98 și în periodic oficial Latvijas Vēstnesis la 14 februarie 2006, nr. 26(3394) ( www.vestnesis.lv III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că, în aceste circumstanțe, nu sunt necesare măsuri individuale speciale, că măsurile generale raportate prevenesc încălcări similare și că Letonia și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a reuniune a Deputaților Miniștri.

Resolution CM/ResDH(2011)227

[1]

Execution of the judgments of the European Court of Human Rights

Freimanis and Līdums, Nazarenko, Vogins, and Ž. against Latvia

(Application No. 73443/01, judgment of 9 February 2006, final on 9 May 2006,

Application No. 76843/01, judgment of 1 February 2007, final on 1 May 2007,

Application No. 3992/02, judgment of 1 February 2007, final on 1 May 2007,

Application No. 14755/03, judgment of 24 January 2008, final on 24 April 2008)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter referred to as “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the final judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern detention on remand of the applicants and the criminal proceedings brought against them before the domestic courts (Article 5, paragraphs 1, 3, and 4, and Article 6, paragraphs 1 and 2) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with Latvia’s obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of

- individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- general measures preventing new, similar violations;

Having examined the measures taken by the respondent state to that effect, the details of which appear in the Appendix;

DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and

DECIDES to close their examination.

Appendix to Resolution ResDH(2011)227

Information about the measures to comply with the judgments in the cases of

Freimanis and Līdums, Nazarenko, Vogins, and Ž. against Latvia

Introductory case summary

Freimanis and Līdums

: The case concerns criminal proceedings relating to the activities of the applicants, a former chairman of largest Latvian bank (

Banka Baltija

) and one of its directors, as well as the chairman of the board of this bank who was also an applicant in an earlier case (Lavents v. Latvia, application no. 58442/00).

The Court found the following shortcomings:

- excessive length of the detention on remand between September 1998 and December 2001 (three years and more than three months) without proper grounds (violation of Article 5§3),

- lack of effective judicial supervision of the applicants’ detention on remand, given the unlawfulness of the composition of the court in question and the fact that it was not impartial (violation of Article 5§4),

- excessive length of the criminal proceedings (for the first applicant almost eight years, still pending on appeal at the time of the Court’s judgment; for the second applicant about seven years and ten months) (violation of Article 6§1), and

- violation of the presumption of innocence due to the statements made by the judge in charge of their case (violation of Article 6§2).

Nazarenko:

The case concerns

the irregularity of the applicant’s detention from 29 May to 23 August 2001, when it had not been authorised by a judicial decision (violation of Article

5§1).

Furthermore, it concerns excessive length of the applicant’s detention on remand (two years and more than three months) (violation of Article 5§3).

Vogins:

The case concerns

excessive length of the applicant’s detention on remand (one year and more than seven months) (violation of Article 5§3).

Ž.:

The case concerns the overall length of detention, the insufficiency of the reasons given and the inadequacy of the proceedings in connection with the decisions on continued detention (two years and more than four months) (violation of Article 5§3).

I.

Individual measures

a) Details of just satisfaction

Name and application no.

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

Freimanis and Līdums (73443/01)

-

-

-

-

Nazarenko (76843/01)

-

3 000 EUR

-

3 000 EUR

Paid on 28/06/2007

Vogins (3992/02)

-

-

-

-

Ž. (14755/03)

-

500 EUR

-

500 EUR

Paid on 30/05/2008

b) Individual measures

Freimanis and Līdums

: The Committee of Ministers notes that it already appears from the judgment of the European Court that the incriminated proceedings were quashed by the Supreme Court in February 2003 and referred back for a fresh examination with a new bench of judges. The applicants were released on 27 January 2003 and 28 December 2001 respectively, and the Riga Regional Court delivered a new judgment in May 2005. The Court found however that the new proceedings, the fairness of which was not in doubt, had not fully rectified the violation of the presumption of innocence, thereby leading to a violation of Article 6§2 of the Convention. In the Court’s view, the finding of a violation constituted sufficient just satisfaction (cf. the Court’s decision in respect of Article 41 in the case of Lavents against Latvia and the final resolution adopted in that case). Given the Court’s findings and the circumstances of the present case, no further individual measures are necessary.

Nazarenko and Vogins:

The applicants were released on 15 March 2005, having served most of their sentence. The first applicant was awarded just satisfaction in respect of moral damage by the Court, whereas the second applicant did not submit any claim to this effect.

Ž.:

The applicant was convicted and is no longer in detention on remand. He was also awarded just satisfaction in respect of moral damage by the Court.

II.

General measures

These cases present similarities to those of Lavents and Jurjevs, the examination of which was closed by

Resolution CM/ResDH(2009)131, in which the following measures adopted by the Latvian authorities are mentioned:

a) Violation of Article 5§1:

The relevant article of the Latvian Code of Criminal Procedure, in force at the material time, was repealed by a new law of 20 January 2005 which entered into force on 1 February 2005.

b) Violation of Article 5§3 and Article 5§4:

• Legislative measure:

A new Law on Criminal Procedure entered into force on 1 October 2005, introducing the post of an investigative judge whose main function is to supervise the observance of human rights in criminal proceedings. The investigative judge decides on the application and extension of certain means of restraint (detention, house arrest, placement in an institution) as well as on complaints related to other means of restraint (e.g. restraint order, bail, conditions of police supervision). The new law also imposes several time-limits for detention on remand.

• Training and awareness-raising measures:

Issues relating to human rights in detention were included in the training programme for judges and prosecutors. Moreover, a research paper concerning the recent case-law on detention issues was distributed to all participants in the training programme.

c) Violation of Article 6§1

:

There does not seem to be a systemic problem of excessive length of criminal proceedings in Latvia.

d) Violation of Article 6§2

:

The violation found in the proceedings in question seems to be an isolated incident in respect of which the publication and dissemination of the judgment constitute a sufficient measure to prevent new similar violations. The judgment in the Lavents case was published and disseminated to judges and prosecutors. The Latvian translation of the admissibility decision and the judgment in the case of Freimanis and Līdums was also published on the website of the Government Agent (

www.mkparstavis.am.gov.lv <

http://www.mkparstavis.am.gov.lv/lv/@id=98

>)

and in the official periodical

Latvijas Vēstnesis

on 14 February 2006, No. 26(3394) (

www.vestnesis.lv

).

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that in these circumstances, no special individual measures are called for, that the general measures reported prevent similar violations and that Latvia has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies