Rezoluția CM/ResDH(2011)297 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Kmetty și Barta/Ungaria (Cercetarea nr. 57967/00, Hotărârea din 16/12/2003, definitivă la 16/03/2004 Cerere nr 26137/04, Hotărârea din 10/04/2007, 10/072007) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze se referă la absența unei anchete efective asupra acuzațiilor reclamanților de maltratări comise de poliție (încălcări ale articolului 3) (a se vedea detaliile în lit. (a) ; După ce a invitat guvernul din statul membru pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârilor Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât a plătit părților reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile sale (a se vedea detaliile în la - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor astfel de încălcări; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexa), pe care și le-a îndeplinit în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE DECIDE DESPRE JUDECARE. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)297 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cauzele Kmetty și Barta/Ungara Rezumat introductiv al cauzelor Aceste cazuri se referă la lipsa unei anchete efective privind acuzațiile reclamanților că ar fi fost maltratați de poliție în 1998 și 2002 (încălcarea articolului 3). În cauza Kmetty, Curtea a subliniat că, deși s-a efectuat o anchetă cu privire la acuzațiile de maltratare, aceaceasta a fost afectată de o serie de deficiențe. În special, autoritățile care au condus ancheta au limitat examinarea probelor medicale la un aviz emis ulterior , care nu se referea la întrebarea dacă reclamantul prezenta deja leziuni înainte de a ajunge la secție. În plus, deși reclamantul a declarat că a identificat doi dintre agenții în cauză, nu s-a efectuat nicio confruntare între reclamant și suspecți în vederea clarificării cronologiei evenimentelor. În cele din urmă, agenii suspectați nu au fost interogați în cursul anchetei, ceea ce l-a privat pe reclamant de orice posibilitate de a contesta versiunea faptelor avansate de presupusii lor autori. În cauza Barta, Curtea a remarcat că următoarele elemente au reticență de a efectua o anchetă efectivă și aprofundată: în pofida cererilor repetate ale recurentei, expertul medical nu a emis un aviz numai cu privire la cauzele rănirii funcționarului de poliție care a arestat reclamanta, și nu cu privire la cauzele rănirii recurentei; plângerea reclamantei împotriva agentului fusese transmisă procurorului cu același număr de referință ca și plângerea privind inculparea reclamantei pentru violență împotriva funcționarului de poliție; funcționarul nu fusese auzit niciodată în calitate de eventual suspect ; autoritățile responsabile de investigația nu au încercat să găsească martori. Curtea a remarcat, de asemenea, că acțiunile recurentei împotriva deciziei Parchetului de a declara ancheta și plângerea sa privată au fost respinse fără motivare, fără evaluarea expertizei sale medicale (recomandată de reclamantă și care a concluzionat că versiunea faptelor recurentei este plauzibilă, spre deosebire de cea a agentului), și fără a examina cel mai mic argument al reclamantului. Curtea a luat act de faptul că plângerea sa privată era pe cale pe termen lung pentru reclamantă de a depune o plângere penală după respingerea acțiunii sale de către Parchet în ceea ce privește încetarea urmăririi penale și că nu era posibil să se facă recurs la o hotărâre care a respins un act de acuză privată (articolele 229 și 233 din Legea nr. 19 din 1998 privind (Noul) Cod de procedură penală (intrat în vigoare la 01/07/2003)). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Nume și n cerere Daune materiale Daune morale Proaspăte & de cheltuieli Total Kmetty 58967/00 700 EUR - 300 EUR 000 EUR plătite la 26/04/2004 Barta 26137/04 000 EUR 500 EUR Plătiți la 18/09/2007 (b) Măsuri individuale Trebuie menționat că, în aceste cazuri, Curtea nu a concluzionat dincolo de orice îndoială rezonabilă că reclamanții au fost supuși unui tratament contrar art. 3 din Convenție. Având în vedere timpul scurs de la evenimentele descrise în hotărâre, este puțin probabil ca o nouă anchetă să fie în măsură să remedieze deficiențele identificate de Curte, în special cele referitoare la evaluarea probelor medicale. În plus, autoritățile ungare au comunicat că redeschiderea unei anchete penale împotriva ofițerilor de poliție acuzați că au comis abuzuri asupra reclamanților ar fi în prezent exclusă, faptele în cauză fiind prescrise. În aceste circumstanțe, nu pare posibilă nicio măsură individuală în afara plății satisfacției echitabile. II. Măsuri generale (a) Ministerul Public a comunicat o copie a hotărârii judecătorești Kmetty, însoțită de o circulară, tuturor procurorilor care își atrag atenția asupra obligației de a efectua anchete eficiente și aprofundate privind acuzațiile de maltratare ale funcționarilor de poliție. Circulara se referă la o culegere de jurisprudență a Curții care a fost deja trimisă procurorilor în cursul anului 2005. Circulara adaugă că, în cazul în care o procedură a fost încheiată fără a fi îndeplinită această condiție, partea interesată poate solicita trimiterea cauzei sale la o instanță care va decide cu privire la chestiuni legate de răspunderea penală. b) Măsuri legislative Noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare la 01/07/2003. În conformitate cu articolul său 199, victima poate solicita unei instanțe să se pronunțe asupra cazului său atunci când procurorul refuză să aducă în justiție presupusul autor al infracțiunii care face obiectul unei anchete. În temeiul articolului 169 alineatul (3) din noul Cod de procedură penală, circumstanțele factuale trebuie menționate în orice decizie privind o cale de atac împotriva deciziei procurorului de a închide o anchetă. De asemenea, în temeiul articolului 257 din aceeași lege, orice hotărâre de respingere a unei plângeri private trebuie să conțină motive faptice. O astfel de expunere de motive trebuie să includă atât faptele, cât și concluziile părților. Normele privind respingerea plângerilor private au fost modificate prin Legea nr. LI din 2006. În special, conform noii reglementări, o plângere privată nu poate fi respinsă decât din motive formale, în timp ce, în toate celelalte cazuri, aceasta va fi acceptată de către instanță. Prin urmare, respingerea unei plângeri private din cauza lipsei unui temei juridic și a unui temei juridic nu mai este posibilă. c) Publicarea și difuzarea Hotărârile Curții au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției și Justiției (www.irm.gov.hu). Aceste hotărâri au fost transmise Parchetului General. Lacte Kmetty a fost difuzat, de asemenea, și Oficiului Național al Consiliului Magistraturii, responsabil cu formarea judecătorilor, și Departamentului competent al Ministerului care supraveghează forțele de poliție. III. Concluziile din partea statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în afara plății satisfacției echitabile și că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Ungaria și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în prezentele cauze [1]. Adoptată de Comitetul miniștrilor în cadrul procedurii scrise în conformitate cu decizia adoptată în cadrul celei de-a 1128-a ședințe (decembrie 2011) (DH) la punctul F.
Résolution CM/ResDH(2011)297
[1]
Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme
Kmetty et Barta contre Hongrie
(Requête n
o
57967/00, arrêt du 16/12/2003, définitif le 16/03/2004
Requête n
o
26137/04, arrêt du 10/04/2007, définitif le 10/072007)
Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «
la Convention
» et «
la Cour
»)
;
Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs
;
Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent l’absence d’enquête effective sur les allégations des requérants de mauvais traitements infligés par la police (violations de l’article 3) (voir détails dans l’Annexe) ;
Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer aux arrêts de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article
46 paragraphe
1 de la Convention
;
Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention
;
S’étant assuré que, dans le délai imparti, l’Etat défendeur a versé aux parties requérantes, la satisfaction équitable prévue dans les arrêts (voir détails dans l’Annexe),
Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire
:
- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par
restitutio in integrum
; et
- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;
DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur
(voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans ces affaires et
DECIDE d’en clore l’examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)297
Informations sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans les affaires Kmetty et Barta contre Hongrie
Résumé introductif des affaires
Ces affaires concernent l’absence d’enquête effective concernant les allégations des requérants selon lesquelles ils auraient été maltraités par la police en 1998 et en 2002 (violations de l’article 3).
Dans l’affaire Kmetty, la Cour a souligné que, bien qu’une enquête ait été effectuée concernant les allégations de mauvais traitements, celle-ci avait été entachée d’une série de défaillances. En particulier, les autorités ayant conduit l’enquête avaient limité leur examen des preuves médicales à un avis rendu
a
posteriori
, qui ne traitait pas de la question de savoir si le requérant présentait déjà des lésions avant d’arriver au commissariat. De plus, bien que le requérant ait déclaré avoir identifié deux des agents concernés, aucune confrontation n’avait été effectuée entre le requérant et les suspects en vue de clarifier la chronologie des événements. Enfin, les agents soupçonnés n’avaient pas été interrogés au cours de l’enquête, ce qui avait privé le requérant de toute possibilité de contester la version des faits avancée par leurs supposés auteurs.
Dans l’affaire Barta, la Cour a noté que les éléments suivants démontraient une réticence à mener une enquête effective et approfondie : malgré les demandes répétées de la requérante, l’expert médical n’avait livré un avis que sur les causes des blessures du fonctionnaire de police ayant arrêté la requérante, et non sur les causes des blessures de la requérante ; la plainte de la requérante contre l’agent avait été transmise au procureur avec le même numéro de référence que la plainte concernant l’inculpation de la requérante pour violence contre le fonctionnaire de police ; le fonctionnaire n’avait jamais été entendu en qualité de suspect éventuel
; les autorités responsables de l’enquête n’avaient pas essayé de trouver d’éventuels témoins. La Cour a également noté que les recours de la requérante contre la décision du parquet de clore l’enquête et sa plainte privée avaient été rejetés sans motivation, sans évaluation de son expertise médicale (commissionnée par la requérante et ayant conclu que la version des faits de la requérante était plausible, contrairement à celle de l’agent), et sans examen du moindre de ses arguments. La Cour a noté que sa plainte privée était l’unique voie
pour la requérante de porter plainte pénalement après le rejet de son recours par le parquet au sujet de l’abandon des poursuites, et qu’il n’était pas possible de faire appel d’une décision judiciaire ayant rejeté un acte d’accusation privé (articles 229 et 233 de la loi n
o
19 de 1998 sur le (Nouveau) Code de procédure pénale (entré en vigueur le 01/07/2003)).
I.
Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles
a)
Détails de la satisfaction équitable
Nom et n
o
de requête
Dommage matériel
Dommage moral
Frais & dépens
Total
Kmetty
58967/00
-
4
700
EUR-
1
300
EUR
6
Payés le 26/04/2004
Barta
26137/04
-
3
000
EUR
3
500
EUR
6
500
EUR
Payés le 18/09/2007
b) Mesures individuelles
Il convient de noter que dans ces affaires, la Cour n’a pas conclu au-delà de tout doute raisonnable que les requérants avaient été soumis à un traitement contraire à l’article 3 de la Convention. Au vu du laps de temps écoulé depuis les événements décrits dans l’arrêt, il est peu probable qu’une nouvelle enquête soit en mesure de remédier aux défaillances identifiées par la Cour, en particulier celles relatives à l’évaluation des preuves médicales. De plus, les autorités hongroises ont fait savoir que la réouverture d’une enquête pénale à l’encontre des officiers de police accusés d’avoir infligé des mauvais traitements aux requérants serait aujourd’hui exclue, les faits en cause étant prescrits. Dans ces circonstances, aucune mesure individuelle en dehors du paiement de la satisfaction équitable ne semble possible.
II.
Mesures générales
a) Circulaire
Le Ministère public a communiqué une copie de l’arrêt Kmetty, accompagnée d’une circulaire, à tous les procureurs attirant leur attention sur l’obligation de mener des enquêtes effectives et approfondies sur les allégations de mauvais traitements infligés par des fonctionnaires de police. La circulaire se réfère à un recueil de jurisprudence de la Cour qui a déjà été envoyé aux procureurs au cours de l’année 2005. Elle précise qu’une procédure pénale intentée à la suite d’allégations de mauvais traitements ne peut être suspendue que s’il n’existe plus aucun doute que l’infraction alléguée n’a pas été commise. La circulaire ajoute que, dans l’hypothèse où une procédure a été close sans que cette condition ne soit remplie, la partie intéressée peut demander le renvoi de son affaire devant un tribunal qui statuera sur les questions de responsabilité pénale.
b) Mesures législatives
Le nouveau Code de procédure pénale est entrée en vigueur le 01/07/2003. Conformément à son article
199, la victime peut demander à un tribunal de statuer sur son affaire lorsque le procureur refuse de traduire en justice l’auteur présumé de l’infraction pénale qui fait l’objet d’une enquête.
En vertu de l’article 169 (3) du nouveau Code de procédure pénale, les circonstances factuelles doivent être citées dans toute décision sur un recours à l’encontre de la décision du procureur de clore une enquête. De même, en vertu de l’article 257 de la même loi, toute décision judicaire de rejet d’une plainte privée doit comporter des motifs factuels. Un tel exposé de motifs doit inclure aussi bien les faits que les conclusions des parties.
Les règles relatives au rejet des plaintes privées ont été modifiées par la loi n
o
LI de 2006. En particulier, selon la nouvelle réglementation, une plainte privée ne peut être rejetée que pour des raisons formelles, alors que dans tous les autres cas, elle sera admise par le tribunal. Par conséquent, le rejet d’une plainte privée en raison de l’absence de base légale et factuelle n’est désormais plus possible.
c) Publication et diffusion
Les arrêts de la Cour ont été publiés sur le site Internet du ministère de la Justice et de l’Exécution des lois (
www.irm.gov.hu
). L’arrêt Kmetty a aussi été publié dans la revue trimestrielle sur les droits de l’homme Acta humana, n
o
1/2004.
Ces arrêts ont été transmis au parquet général. L’arrêt Kmetty a aussi été diffusé à l’Office national du Conseil de la magistrature, responsable de la formation des juges, et au département compétent du ministère supervisant les forces de police.
III.
Conclusions de l’Etat défendeur
Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise en dehors du paiement de la satisfaction équitable et que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Hongrie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention dans les présentes affaires.
[1]
Adoptée par le Comité des Ministres dans le cadre de la procédure écrite conformément à la décision adoptée lors de la 1128e
réunion (décembre 2011) (DH) sous le point F.