CASE OF BOUSARRA AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2011)208 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Bousarra împotriva Franței Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”) [2] având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului odată ce a devenit finală; denumirea de procedură (apel nr.) Hotărârea finală privind Bousarra (25672/07) 23 septembrie 2010 23 decembrie 2020 reamintind că constatarea încălcării de către Curte impune, mai mult și mai mult decât plata satisfacției juste acordate în hotărârile, adoptarea de către Statul pârât, după caz, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și, în măsura posibil, pentru a remedia consecințele acestora pentru reclamantul și măsurile generale de prevenire a încălcărilor noi și similare; Având invitat autoritățile statului contestat să prezinte un plan de acțiune privind măsurile propuse pentru executarea hotărârii; având în vedere, în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, examinat raportul de acțiune furnizat de guvern (a se vedea apendicele); Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă, astfel cum se prevede în hotărâre; DECLARE, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să închidă examinarea acesteia. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)208 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul Bousarra împotriva Franței Bousarra v. Franța (nr. 25672/07) Hotărârea din 23 septembrie 2010, care a devenit finală la 23 decembrie 2010 raportul de acțiune al Guvernului francez Acest caz se referă la deportarea în Maroc a dlui Bousarra, un cetățean marocan, al cărui prezență continuă pe teritoriul francez a fost considerată incompatibilă de către autoritățile naționale cu nevoile imperative ale ordinului public. Această măsură a fost hotărâtă împotriva articolului 8 din Convenție. Măsuri individuale 1. Curtea a acordat reclamantului doar o satisfacție de 11.000 EUR. Suma principală a fost plătită reclamantului la 20 aprilie 2011, iar dobânzile implicite la 6 iunie 2011. 2. Alte măsuri Ordinea din 27 august 2002 prin care ministrul internului a ordonat expulzia dlui Bousarra a fost revocată printr-o ordonanță din 9 mai 2011. Consulatul General al Franței cu competență teritorială în Maroc a trimis notificarea acestei ordine de revocare reclamantului la 9 iunie 2011. Avocatul reclamantului a informat autorităților consulare prin scrisoarea din 24 iunie că adresa clientului său s-a schimbat. O altă notificare a fost trimisă ulterior la noua adresă a reclamantului. II. Măsuri generale 1. Diseminarea Hotărârea Curții a fost adusă la atenția biroului Ministerului Internului responsabil pentru procedurile de expulsie. Guvernul consideră că această decizie nu necesită alte măsuri generale, având în vedere, pe de o parte, natura foarte specifică a faptelor care au dus la constatarea unei încălcări și, pe de altă parte, modificările legislației interne din cauza faptelor care au dus la constatarea unei încălcări. Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003, după cum a remarcat și Curtea în sine (§52), interzice în practică impunerea unei măsuri de expulzare pentru un străin care rezidă legal în Franța timp de mai mult de 20 de ani. Guvernul consideră că hotărârea a fost executată [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a reuniune a Deputaților Miniștri [2] A se vedea, de asemenea, recomandările adoptate de Comitetul de miniștri în contextul supravegherii hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, Recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Miniștri statelor membre cu privire la îmbunătățirea remediilor interne.

Resolution CM/ResDH(2011)208

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Bousarra against France

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”)

[2]

,

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it became final;

Case name (App. No.)

Judgment of

Final on

Bousarra (25672/07)

23 September 2010

23 December 2020

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of individual measures to put an end to the violations and as far as possible to remedy their consequences for the applicant and general measures to prevent new, similar violations;

Having invited the authorities of the respondent state to provide an action plan concerning the measures proposed to execute the judgment;

Having, in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention, examined the action report provided by the government (see appendix);

Having noted that the respondent state paid the applicant the just satisfaction, as provided in the judgment;

DECLARES, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and

DECIDES to close the examination thereof.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)208

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Bousarra against France

Bousarra v. France (No. 25672/07)

Judgment of 23 September 2010, which became final on 23 December 2010

Action report from the French Government

This case concerns the deportation to Morocco of Mr Bousarra, a Moroccan national, whose continued presence on French territory had been considered by the national authorities to be incompatible with the imperative needs of public order. This measure was ruled to be contrary to Article 8 of the Convention.

I.

Individual measures

The Court awarded the applicant just satisfaction of €11,000. The principal sum was paid to the applicant on 20 April 2011, and the default interest on 6 June 2011.

The order of 27 August 2002 whereby the Minister of the Interior ordered Mr Bousarra’s expulsion was revoked by an order of 9 May 2011.

The Consulate General of France with territorial competence in Morocco sent notification of this revocation order to the applicant on 9 June 2011. The applicant’s lawyer informed the consular authorities by letter of 24 June that his client’s address had changed. Another notification was subsequently sent to the applicant’s new address.

II.

General measures

The Court’s decision has been brought to the attention of the office of the Ministry of the Interior responsible for expulsion proceedings.

The government considers that this decision does not require any other general measures, considering, on the one hand, the very particular nature of the facts which led to the finding of a violation, and, on the other hand, the changes to domestic legislation since the facts which led to the finding of a violation. Law

No.

2003-1119 of 26 November 2003, as the Court itself also noted (§52), in practice prohibits the imposition of an expulsion measure on a foreigner lawfully resident in France for more than 20 years.

The government considers that the judgment has been executed.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies

[2]

See also the Recommendations adopted by the Committee of Ministers in the context of the supervision of judgments of the European Court of Human Rights and in particular Recommendation Rec(2004)6 of the Committee of Ministers to member states on the improvement of domestic remedies.