UZAR v. TURKEY

Decizia nr. 41628/08 de la SECȚIUNE a Deciziei nr. 41628/08 Sami UZAR împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 10 ianuarie 2012 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, prezident, András Sajó, Paulo Pinto de Albuquerque, juge și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 21 mai 2008, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Sami Uzar, este un cetățean turc născut în 1931 și trăiește în İzmit. Solicitarea sa a fost depusă la 21 mai 2008. El este reprezentat în fața Curții de către dl E. Pekcan, avocat care practică în Kocaeli. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Reclamarea reclamantului cu privire la anularea actei sale de titlu fără plata compensației pentru a fi terenuri forestiere a fost comunicată Guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nu s-a primit niciun răspuns scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 28 ianuarie 2011, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 3 noiembrie 2010 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista cazurilor în care circumstanțele duc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Potrivit informațiilor obținute de pe site-ul oficial al Serviciului Postal turc, la 17 februarie 2011 „Această scrisoare a fost livrată personal destinatariului”. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun răspuns. HOTĂRÂREA Tribunalului consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Pasos Dragoljub Popović Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 41628/08

Sami UZAR

against

Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 10

January 2012 as a Committee composed of:

Dragoljub Popović,

président,

András Sajó,

Paulo Pinto de Albuquerque,

juges,

and Françoise Elens-Passos,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 21 May 2008,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Sami Uzar, is a Turkish national who was born in 1931 and lives in İzmit. His application was lodged on 21 May 2008. He is represented before the Court by Mr E. Pekcan, a lawyer practising in Kocaeli. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicant complained under Article 6 of the Convention and Article

1 of Protocol No. 1 to the Convention.

The applicant’s complaint concerning the annulment of his title deed without payment of compensation for being forest land was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 28 January 2011, sent by registered post, the applicant’s representative was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 3 November 2010 and that no extension of time had been requested. The applicant’s representative’s attention was drawn to Article

37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. According to the information obtained from the official website of the Turkish Postal Service, on 17 February 2011 “this letter has been delivered to the addressee personally”. However, no response has been received.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article

37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Dragoljub Popović

Deputy Registrar

President