B.A.C. împotriva Greciei

Rezoluția CM/ResDH(2025) 426 Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului B.A.C. împotriva Greciei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 decembrie 2025, cu ocazia celei de a 1546-a ședințe a delegaților miniștrilor) Cerere n Cauza Hotărârea Determinativului la 1 1 1/15/15 B.A.C.

13/10/2016 13/01/2017 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcările constatate ca urmare a lipsei unei decizii a autorităților elene de a se pronunța, timp de mai mult de 12 ani, cu privire la cererea de azil depusă de solicitant, precum și cu privire la lipsa unei căi de atac efective care să permită contestarea acestei omisiuni a autorităților Reamintind obligația statului pârât, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a se conforma hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile statului pârât, dacă este necesar măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora,

în măsura în care este posibil prin restitutio in integrum al măsurilor generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației menționate anterior După examinarea bilanțului de acțiune furnizat de guvern care indică măsurile adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești, inclusiv informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte (a se vedea documentele DH-DD(...)900 DD(2025) 1190 Observând faptul că reclamantul nu a încercat să își reînnoiască cardul de reclamant de azil începând din 2015, că, în urma examinării cererii sale de azil în 2025, reclamantul nu a fost prezentat personal la un interviu în conformitate cu cerințele și, prin urmare, cererea sa a fost respinsă ca fiind retrasă; remarcă, de asemenea, că, împotriva oricărei decizii de expulzare, reclamantul ar dispune de o cale de atac cu efect suspensiv, care să garanteze că orice expulzare nu ar putea fi efectuată decât după o evaluare a riscului potențial de abuz în țara de trimitere Reamintind reformele importante ale sistemului național de azil de la faptele cauzei, după cum reiese din încheierea de către Comitetul pentru supravegherea cauzei M.S.S.S.

prin Rezoluția finală CM/ResDH(2025)132 , în special prin faptul că cererile de azil sunt examinate în primă instanță de către un serviciu specializat de azil responsabil cu evaluarea fiecărei cereri într-un termen rezonabil și că este disponibil un control jurisdicțional efectiv și că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate, DECLARĂ că și-a îndeplinit îndatoririle în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în această cauză și a susținut că aceaceasta a fost examinată.

Résolution CM/ResDH(2025)426 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme B.A.C. contre Grèce (adoptée par le Comité des Ministres le 10 décembre 2025, lors de la 1546 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n o Affaire Arrêt du Définitif le 11981/15 B.A.C.

13/10/2016 13/01/2017 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour »), Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et les violations constatées en raison de l’absence de décision des autorités grecques à statuer, pendant plus de douze ans, sur la demande d’asile introduite par le requérant, ainsi que de l’absence d’un recours effectif permettant de contester cette omission des autorités ; Rappelant l’obligation de l’État défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’État défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ;

Ayant invité le gouvernement de l’État défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné le bilan d’action fourni par le gouvernement indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter l’arrêt, y compris les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour (voir les documents DH-DD(2019)900 et DH ‑ DD(2025)1190 ) ; Notant que le requérant n’a pas tenté de renouveler sa carte de demandeur d’asile depuis 2015, que lors de l’examen en appel de sa demande d’asile en 2025, il ne s’est pas présenté en personne à un entretien comme exigé, et que sa demande a donc été rejetée comme ayant été retirée ; notant en outre que, contre toute décision d’expulsion, le requérant disposerait d’un recours doté d’un effet suspensif, garantissant que toute expulsion ne pourrait être exécutée qu’après une évaluation du risque potentiel de mauvais traitements dans le pays de renvoi ; Rappelant les réformes importantes apportées au système national d’asile depuis les faits de l’affaire, comme en témoigne la clôture par le Comité de la surveillance de l’affaire M.S.S . par la Résolution finale CM/ResDH(2025)132 ,

et notant en particulier que les demandes d’asile sont désormais examinées en première instance par un service d’asile spécialisé chargé d’évaluer chaque demande dans un délai raisonnable, et qu’un contrôle juridictionnel effectif est disponible ; S’étant assuré que toutes les mesures requises par l’article 46, paragraphe 1, ont été adoptées, DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et DÉCIDE d’en clore l’examen.