CtEDO 06.03.2012 Auto

TULJAK v. SLOVENIA

RESPONDENT
SVN
HOTĂRÂRE
06.03.2012
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
TULJAK v. SLOVENIA (CtEDO, 2012)
HUDOC · oficial

A cincea secțiune DECIZIE nr. 16022/06 Vinko TULJAK împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 6 martie 2012 în calitate de comitet compus din: Ann Power-Forde, președinte, Boštjan M. Zupančič, Angelika Nußberger, judecători și Stephen Phillips, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 7 martie 2006, Având în vedere propunerea Guvernului de soluționare făcută reclamantului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Dl Vinko Tuljak este un național sloven care s-a născut în 1951 și trăiește în Artiče. El nu are nici un reprezentant în fața Curții. Guvernul sloven (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 septembrie 1996, reclamantul a inaugurat o procedură în fața Curții Ljubljana de Muncire și Socială care solicită anularea deciziei cu privire la suma pensiei emise de Institutul de Asigurare pentru Pensiuni și Disabilitate din Republica Slovenia și recalculul sumei pensiilor. La 6 decembrie 2000, hotărârea de primă instanță a fost pronunțată, respingând cererea reclamantului. El a recursat. La 18 octombrie 2003, Tribunalul Superior al Muncii și Sociale din Ljubljana a respins recursul său. Reclamantul a depus un recurs asupra punctelor de drept. La 15 iunie 2004, Curtea Supremă a respins recursul asupra punctelor de drept. El a depus o plângere constituțională. La 13 octombrie 2005, Curtea Constituțională și-a respins plângerea. Legea internă relevantă O descriere a dreptului intern relevant se poate găsi în decizia Kešelj și 6 altele Slovenia (nr. 20674/05, 20680/05, 28380/05, 28441/05, 38861/05, 39198/05 și 44915/05, 19 mai 2009). Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata excesivă a procedurilor civile și în temeiul articolului 13 din Convenția cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. În acest sens, reclamantul a solicitat, în plus față de prejudiciu moral, compensarea pentru prejudiciu material. El a solicitat Curtea să-i acorde diferența în valoarea pensiei. În temeiul articolului 6 din Convenție, s-a plâns cu privire la arbitraritatea și nedreptatea procedurii interne, susținând că suma pensiei sale a fost calculată în mod eronat, deoarece se bazează pe dispozițiile juridice greșite și că, în consecință, drepturile sale în temeiul articolului 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție au fost încălcate. Denumirile privind durata procedurii și lipsa unui remediu eficace în acest sens în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție Curtea remarcă că, după ce guvernul a primit notificarea depunerii în temeiul articolului 54 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul de procedură, reclamantul a primit propunerea procurorului de stat de soluționare în temeiul articolului 25 din Legea de 2006 care recunoaște o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil și care oferă remediere pentru prejudiciu moral. De asemenea, menționează că, de atunci, reclamantul a fost în măsură să negocieze un acord cu Procuratura de Stat sau, în cazul în care acest lucru nu ar fi reușit, depune o „reclamație pentru satisfacție echitabilă” în conformitate cu dispozițiile relevante ale Legii 2006. Acesta din urmă a fost considerat de Curte ca fiind mijloace adecvate de remediere a unei încălcări a cerințelor de timp rezonabil prevăzute la art. 6 care s-a întâmplat deja (a se vedea Pohlen/Slovenia (dec.), nr. 28457/03, §§ 40-43, 3 iunie 2008, și Kešelj și altele 6 împotriva Sloveniei, citate mai sus). Curtea reiterează art. 37 din convenție, care în partea relevantă se citește după cum urmează: „1. Curtea poate, în orice etapă a procedurii, să decidă să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că ... (c) din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii. Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în protocolele lor, este necesar.” Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii în ceea ce privește durata procedurii și lipsa unei soluții eficace în acest sens; prin urmare, această parte a cererii ar trebui eliminată din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 (c) Ca urmare a acestei concluzii, Curtea și-a luat în considerare competența în temeiul articolului 37 § 2 din Convenție de a restabili situația în lista cazurilor, dacă consideră că circumstanțele justifică acest curs. În ceea ce privește cererea de compensare a reclamantului în ceea ce privește prejudiciile materiale, Curtea consideră că pierderile reclamantei nu au fost justificate și că nu există nicio legătură de cauzalitate între lungimea presupusă excesivă a procedurii și daunele presupuse. 4 din Convenție. Alte plângeri având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea consideră că această parte a cererii nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a Prin urmare, aceaceasta este inadmisibilă în temeiul articolului 35 § 3 lit. (a) vădit nefondat și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 § 4 din convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri în ceea ce privește plângerile în ceea ce privește durata procedurii și lipsa unui remediu eficace în acest sens, în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție, în ceea ce privește prejudiciile morale; declara inadmisibil restul cererii.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă