BAKAL AND OTHERS v. TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
BAKAL AND OTHERS v. TURKEY (CtEDO, 2012)
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 8243/08 Ziya BAKAL și alții împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 5 iunie 2012 în calitate de comitet compus din: Isabelle Berro-Lefèvre, președinte, Guido Raimondi, Helen Keller, judecători și Françoise Elens-Pasos, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 15 februarie 2008, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții, dl Ziya Bakal, dl Hakan Bakal și dna Hülya Özak, sunt resortisanți turci născuți în 1933, 1962 și, respectiv, 1968. Locuiesc în İstanbul și sunt reprezentați de dl Y. Korun, avocat care practică în İstanbul. Guvernul turc (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor. La 1 martie 2010, Curtea a hotărât să comunice cererea către guvernul contestat în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție în ceea ce privește durata procedurii judiciare. Prin scrisoarea din 22 februarie 2012, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declarație în vederea soluționării problemei formulate de cererea. Acestea au recunoscut o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție din cauza lungii excesive a procedurii interne. De asemenea, s-au angajat să plătească fiecare dintre reclamanții 4.500 EUR (4 mii cinci sute de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și orice impozit care poate fi imputabil. Plata ar fi efectuată într-o perioadă de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit în termenul respectiv, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite, plus trei puncte procentuale. Acestea au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 din Convenție. Prin scrisoarea din 5 aprilie 2012, avocatul reclamantului a informat Curtea că clienții săi au fost de acord cu termenii declarației guvernamentale și au invitat Curtea să examineze cererea guvernului și să scoată cazul din lista cazurilor sale. Curtea consideră că acordul expres al reclamanților cu termenii declarației făcute de guvern poate fi considerat ca o soluție prietenoasă implicită între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista în conformitate cu art. 39 din Convenția. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Françoise Elens-Pasos Isabelle Berro-Lefèvre Președintele adjunct al grefierului