Kangasluoma și alte 34 cauze împotriva Finlandei

Rezoluția CM/ResDH(2012)75 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului 35 de cazuri împotriva Finlandei Hotărârea hotărârii privind cererea de terminare la 48339/99 KANGASLUOMA 20/01/2004 14/06/2004 23667/06 AHLSKOG RAFAEL 13/11/2008 13/02/2009 2511/02 AHO 16/2007 16/01/2008 24732/06 AIMINEN 15/09/2009 15/12/2009 4799/03 ELORANTA 09/12/2008 09/03/36288/97 FRYCKMAN 10/10/2006 10/01/2007 33173/05 27/01/2009 27/04/2009 39509/08 HORSTI 10/11/2009 10/02/2010 39105/05 JAANTI 24/02/2009 24/05/2009 64436/01 KAJAS 07/03/2006 07/06/2006 5635/09 KALLE KANGASLUOMA 15/02/2011 17889/07 LANDGREN 10/11/2009 10/02/2010 22175/06 LAPPALANEN 03/11/2009 03/02/2010 34147/96 LEHTINEN 13/09/2005 13/12/2005 41585/98 LEHTEN NR. 2 08/06/2006 08/09/2006 2006 43160/98 LEHTINEN TOIVE 22/05/2007 22/08/2007 45618/04 LEHTINEN TOIVE nr. 2 31/03/2009 30/06/2009 11704/03 LEHTONEN 13/06/2006 13/09/2006 28631/05 MANNINEN 14/04/2009 14/07/2009 77138/01 MATTILA 23/05/2006 23/08/2006 10615/03 MOLANDER 07/11/2006 07/02/2007 13102/03 NARINEN nr. 2 06/03/2007 06/06/2007 16385/07 NIEMINEN 03/11/2009 03/02/2010 45952/08 NOUSIAIEN 23/02/2010 23/05/2010 38158/07 OY HOPOTIHOI SUOMEN LELUKAMARIT TOY & HOBBY LTD ȘI MATTI KANGASLUOMA 22/09/2009 22/12/2009 26189/06 PETIKON OY ȘI PARVIANEN 27/01/2009 17/02/2009 31021/06 PETROFF 03/11/2009 03/02/2010 23172/08 RANGDELL 19/01/2010 19/04/2010 25072/02 RIIHIKALLIO ȘI

ALTE ALTE 31/05/2007 12/11/2007 6689/01 RUOHO 13/12/2005 13/03/2006 45981/08 SEPPÄLA 11/01/2011 38581/97 T.K. Ș.E.

31/05/2005 31/2005 6122/00 UOTI 09/01/2007 13/01/2009 09/04/2007 13/04/2009 10736/03 VÄÄNÄNEN 22/05/2007 24/09/2007 36989/05 VIENONEN ȘI ALȚII 24/03/2009 24/06/2009 Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în cazurile de mai sus și încălcările stabilite [a se vedea documentul DH-DD(2012)508E] Amintind că obligația statului contestat în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta toate hotărârile finale în cazurile la care a fost parte și că această obligație presupune, mai mult și mai mult decât plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: Măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor stabilite și de a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului, restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a respecta obligația menționată anterior;

După examinarea raportului de acțiune furnizat de guvern în care se indică măsurile adoptate pentru a da efect hotărârilor, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2012)508E, având în vedere că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate; DECLARA că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestora. Raport de acțiune privind execuția Instituției de judecată a CURTEI EUROPENE A DREPTULUI DE DREPTURILE OMĂRII Cerere nr. 48339/99 Nume Kangasluoma Hotărâre 20/01/2004 Final 14/06/2004 Violația Convenției art. 6 § 1 art. 13 Absența unui remediu eficace în acest sens.

Cazul principal tip. Kangasluoma și 36 alte cazuri se referă la lungimea excesivă a procedurilor civile și penale (violații la art. 6 § 1). Mai multe cazuri se referă, de asemenea, la absența unui remediu eficace care să permită reclamanților să se plângă de lungimea procedurii (violații articolului 13). Măsuri individuale Satisfacție echitabilă În majoritatea cazurilor, Curtea Europeană a acordat satisfacție echitabilă pentru compensarea prejudiciilor morale suferite de solicitanți. Procedurile interne sunt închise în toate cazurile, nici o altă măsură individuală nu pare necesară.

Măsurile generale art. 6 alineatul (1) Finlanda a furnizat actualizări anterioare cu privire la măsurile luate în ceea ce privește art. 6 alineatul (1). În ceea ce privește direcția bazată pe rezultate a instanțelor, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la lungimea excesivă a procedurii este pe punctul de vedere în cazul negocierilor cu instanțe privind obiectivele rezultate. Ministerul Justiției negociează obiectivele rezultate direct cu fiecare instanță. Obiectivele rezultate pentru serviciul de urmărire penală sunt convenite cu Biroul Procurorului General, care este de acord cu obiectivele rezultatelor cu fiecare unitate individuală. Obiectivele privind, printre altele, cantitatea de cazuri care trebuie decise și termenele medii de prelucrare și resursele necesare pentru atingerea obiectivelor sunt stabilite în timpul negocierilor anuale privind rezultatele.

În vederea independenței instanțelor, cazurile individuale, inclusiv hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, nu sunt discutate în timpul negocierilor. Cu toate acestea, jurisprudența Curții, la nivel general, este luată în considerare în sensul că se atrage atenția instanțelor asupra faptului că termenele generale de prelucrare trebuie luate în considerare atunci când își organizează activitățile. De exemplu, tribunalele din districte au stabilit ca unul dintre obiectivele lor pentru a lua în considerare un caz mai prompt în cazul în care investigațiile sale preliminare au durat peste doi ani. În plus, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se discută și ca parte a formării judecătorilor.

Anual, o medie de 450 de judecători participă la formare, care acoperă aproape jumătate din toți judecătorii din Finlanda. Formarea judecătorilor din Finlanda este formare voluntară și continuă în serviciu/actualizare, organizată de Ministerul Justiției Finlanda și Biroul Procurorului General și de instanțe însuși. În plus, mai mulți organizatori de formare privată produc formare judiciară supusă unei acuzații. Grupurile țintă pentru formare sunt judecători și secretari ai instanțelor de district, a instanțelor de recurs și a Curții Supreme. Activități de formare pentru judecători și secretari ai instanțelor administrative și a personalului de asistență juridică există, de asemenea,. Ministerul Justiției produce aproximativ 250 de zile/activități de formare pe an.

Dintre acestea, 2-3 seminarii sunt dedicate în special procedurilor juridice ( atât civile cât și criminale) și una dintre chestiunile care sunt tratate este durata procedurilor. Formatorii/specialiștilor în aceste seminarii sunt procurori și judecători. Aproximativ 70-100 judecători participă anual la aceste seminarii. Ministerul Justiției organizează, de asemenea, seminare privind infracțiunile economice și procedurile legate de astfel de infracțiuni în cooperare cu poliția, procurorii și judecătorii. Aceste seminare au fost organizate până în prezent de 5 ori și aproximativ 150 de judecători și procurori au participat la acestea. Ministerul Justiției organizează, de asemenea, un seminar anual al drepturilor omului, care a fost aranjat în ultimii 10 ani și au participat aproximativ 300 de judecători și procurori.

Seminarul se concentrează pe abordarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în favoarea Finlandei. În plus, ca măsuri de dezvoltare generală a legislației și a politicii juridice, actualul guvern a fost de acord, în programul său adoptat în iunie 2011, cu privire la mai multe măsuri care asigură protecția juridică, inclusiv, printre altele, un program de protecție juridică care să fie pregătit pentru a reduce durata totală a procedurilor juridice și pentru a îmbunătăți calitatea protecției juridice. În plus, în conformitate cu programul, resursele judiciare vor fi asigurate în mod durabil și egal. De asemenea, locurile de formare judiciară vor fi sporite; formarea judecătorilor garantate și sistemul de documentare al justiției vor fi reînnoite.

În plus, au fost luate următoarele măsuri și/sau sunt în curs de desfășurare: interacțiune între poliție, procurori și instanțe pentru a reduce durata procedurilor, printre altele prin intermediul sistemului de baze de date comun; îmbunătățirea calității lucrărilor instanțelor, și anume restructurarea sistemului de curte de district; introducerea unui sistem de evaluare în serviciul public; și realocarea resurselor în cadrul sistemului de curte de district.

art. 13 Măsuri legislative Proiectul de lege al Guvernului privind compensarea pentru lungimea excesivă a procedurilor a fost adoptat de Parlament în aprilie 2009 și Actul privind compensarea pentru durata excesivă a procedurii judiciare (362/2009, în continuare „Actul privind compensarea”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010. În conformitate cu respectiva lege, reclamanții au dreptul să obțină compensații rezonabile din bugetul de stat în caz de lungime excesivă a procedurilor atunci când întârzierea procedurii a fost atribuită autorităților. Evaluarea lungii procedurii și cuantumul compensației (care urmează să fie determinat de instanța de examinare a fondurilor cazului) ar trebui să corespundă practicii Curții Europene și să includă, printre altele, jurisprudența Curții Europene privind aplicarea articolului 6. Noul lege stabilește, de asemenea, normele de calcul al cuantumului compensației pentru procedurile lungi.

Potrivit informațiilor prezentate de instanțe la Ministerul Justiției, în 2010, compensarea pentru o durată excesivă a fost plătită în total 45 de cazuri. Suma totală a compensației a fost de 130 750 euro și a costurilor și cheltuielilor 1 442 euro. În 2011, compensația a fost plătită în total 46 de cazuri, iar suma totală a compensației a fost de 153 300 euro și a costurilor și cheltuielilor 6 155 euro. În același timp cu Legea privind compensarea, codul de procedură judiciară (4/1734) a fost modificat cu noi dispoziții privind examinarea urgentă a cazurilor pentru a preveni prelungirea excesivă a procedurilor. În special, noul capitol 19 din Codul prevede posibilitatea ca instanțele de district să poată lua în considerare o problemă urgentă la cererea unei părți în cazul în care există un motiv convingător.

Ca o regulă, o cerere de examinare urgentă este hotărâtă de un alt judecător decât cel care ia în considerare meritele cauzei. În decizia sa din 9 noiembrie 2010 în cazul Ahlskog c. Finlanda (nr. 5238/07), Curtea Europeană a hotărât că compensarea prevăzută în Actul privind compensarea constituie un remediu eficace în sensul articolului 13 (și 35) din convenție. Având în vedere faptul că formularea Actului de compensare indică în mod clar că este concepută în mod specific pentru abordarea problemei de lungime excesivă a procedurii, Curtea Europeană a fost convinsă că o plângere în temeiul Actului de compensare a fost o soluție eficace în sensul că este capabilă să furnizeze un recurs adecvat pentru lungimea excesivă a procedurilor în cazuri civile și penale, cu condiția ca procedurile încurcate să fie încă în așteptare (art. 73 din decizia).

În principal, datorită măsurilor menționate anterior, numărul cazurilor împotriva Finlandei cu privire la lungimea excesivă a procedurii juridice a scăzut semnificativ și, în prezent, nu mai sunt decât câteva cazuri pe calea Curții. Practicile judiciare interne În precedentul său din 8 iunie 2011 (KKO:2011:38), Curtea Supremă a afirmat că interpretarea drepturilor omului în dreptul național al torturilor impune ca compensarea prevăzută de Actul privind compensarea să fie aplicabilă și în cazurile în care examinarea cauzei se încheie înaintea procedurii judiciare efective, de exemplu în cursul anchetei preliminare. În plus, în decizia sa din 7 iunie 2011 privind un recurs extraordinar, Curtea Supremă a respins cererea de compensare a reclamantului, referindu-se la secțiunea 7 și 14 din Actul de compensare și a remarcat în raționamentul său că reclamantul ar fi putut fi prezentat cererea sa deja în fața Curții de Apel.

Publicarea și diseminarea Hotărârile Curții Europene au fost traduse, publicate pe baza de date Finlex și difuzate la scară largă cu o scrisoare de acoperire către diferitele autorități vizate (de exemplu Ombudsmanul Parlamentar, Cancelarul Justiției, Curtea Supremă, Curtea Administrativă Supremă, instanțele de recurs și instanțele de districte vizate, Ministerul Justiției, Ministerul Internului și Biroul Național de Investigații). Concluziile Guvernului Măsurile adoptate sunt capabile să împiedice încălcări similare. Finlanda și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptate de Comitetul de Miniștri la 6 iunie 2012 la a 1144-a reuniune a Deputaților miniștri.

Resolution CM/ResDH(2012)75 [1] Execution of the judgments of the European Court of Human Rights 35 cases against Finland Application Case Judgment of Final on 48339/99 KANGASLUOMA 20/01/2004 14/06/2004 23667/06

AHLSKOG RAFAEL

13/11/2008 13/02/2009 2511/02 AHO 16/10/2007 16/01/2008 24732/06 AIMINEN 15/09/2009 15/12/2009 4799/03 ELORANTA 09/12/2008 09/03/2009 36288/97 FRYCKMAN 10/10/2006 10/01/2007 33173/05 G. 27/01/2009 27/04/2009 39509/08 HORSTI 10/11/2009 10/02/2010 39105/05 JAANTI 24/02/2009 24/05/2009 64436/01 KAJAS 07/03/2006 07/06/2006 5635/09

KALLE KANGASLUOMA

15/02/2011 17889/07 LANDGREN 10/11/2009 10/02/2010 22175/06 LAPPALAINEN 03/11/2009 03/02/2010 34147/96 LEHTINEN 13/09/2005 13/12/2005 41585/98

LEHTINEN NO. 2

08/06/2006 08/09/2006 43160/98

LEHTINEN TOIVE

22/05/2007 22/08/2007 45618/04

LEHTINEN TOIVE NO. 2

31/03/2009 30/06/2009 11704/03 LEHTONEN 13/06/2006 13/09/2006 28631/05 MANNINEN 14/04/2009 14/07/2009 77138/01 MATTILA 23/05/2006 23/08/2006 10615/03 MOLANDER 07/11/2006 07/02/2007 13102/03 NARINEN No. 2 06/03/2007 06/06/2007 16385/07 NIEMINEN 03/11/2009 03/02/2010 45952/08 NOUSIAINEN 23/02/2010 23/05/2010 38158/07

OY HOPOTIHOI SUOMEN LELUKAMARIT TOY & HOBBY LTD AND MATTI KANGASLUOMA

22/09/2009 22/12/2009 26189/06

PETIKON OY AND PARVIAINEN

27/01/2009 17/02/2009 31021/06 PETROFF 03/11/2009 03/02/2010 23172/08 RANGDELL 19/01/2010 19/04/2010 25072/02

RIIHIKALLIO AND OTHERS

31/05/2007 12/11/2007 66899/01 RUOHO 13/12/2005 13/03/2006 45981/08 SEPPÄLA 11/01/2011 38581/97 T.K. AND S.E. 31/05/2005 31/08/2005 61222/00 UOTI 09/01/2007 13/01/2009 09/04/2007 13/04/2009 10736/03 VÄÄNÄNEN 22/05/2007 24/09/2007 36989/05

VIENONEN AND OTHERS

24/03/2009 24/06/2009 The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”), Having regard to the final judgments transmitted by the Court to the Committee in the above cases and to the violations established (see document DH-DD(2012)508E ); Recalling that the respondent State’s obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide to by all final judgments in cases to which it has been a party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State, where required: - of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with its above mentioned obligation;

Having examined the action report provided by the government indicating the measures adopted in order to give effect to the judgments including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see document DH-DD(2012)508E ); Having satisfied itself that all the measures required by Article 46, paragraph 1, have been adopted; DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination thereof.

ACTION REPORT

ON THE EXECUTION OF THE JUDGEMENT OF THE EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

Respondent State Finland Application no. 48339/99 Name Kangasluoma Judgement 20/01/2004 Final 14/06/2004 Violation of the Convention Article 6 § 1 Excessive length of criminal and civil proceedings. Article 13 Absence of an effective remedy in that respect. Type Leading case. Kangasluoma and 36 other cases concern the excessive length of civil and criminal proceedings (violations of Article 6 § 1). Several cases also concern the absence of an effective remedy enabling the applicants to complain about the length of the proceedings (violations of Article 13). Individual measures Just satisfaction In most of the cases the European Court awarded just satisfaction for compensation non-pecuniary damages suffered by the applicants.

Other measures The domestic proceedings are closed in all the cases. No other individual measure appears necessary. General Measures Article 6(1) Finland has provided previous updates on measures taken with regard to Article 6(1). This Action Report provides a general overview of all steps taken. With regard to result-based direction of the courts, the case-law of the European Court of Human Rights concerning the excessive length of the proceedings is on view when negotiating on result targets with courts. The Ministry of Justice negotiates result targets directly with each court. The result targets for the prosecution service are agreed on with the Office of the Prosecutor General, which agrees on the result targets with each individual unit.

The targets concerning, inter alia, the amount of cases to be decided and the average processing times and the resources required to achieve the targets are settled during the annual result negotiations. For the sake of independence of the courts, individual cases, including judgments of the European Court of Human Rights, are not discussed during the negotiations. However, the case law of the Court, on a general level, is taken into account in that the courts’ attention is drawn to the fact that the overall processing times must be taken into account when organising their activities. The districts courts, for instance, have set as one of their targets to consider a case more promptly if its pre-trial investigations have lasted over two years.

Additionally, the case-law of the European Court of Human Rights is also discussed as a part of the training of judges. Annually, an average of 450 judges participates in the training, which covers almost half of all the judges in Finland. Training of judges in Finland is voluntary and continuous in-service / updating training, which is organised by the Ministry of Justice Finland and the Office of the Prosecutor General and the courts themselves. In addition, several private training organisers produce judicial training subject to a charge. Target groups for the trainings are judges and secretaries of district courts, courts of appeal and the Supreme Court. Training activities for judges and secretaries of administrative courts and legal aid personnel exist also.

The Ministry of Justice produces approximately 250 training days/activities per year. Out of these, 2-3 seminars are devoted particularly to legal proceedings (both civil and criminal) and one the issues that is dealt is the length of proceedings. Trainers/specialists in these seminars are prosecutors and judges. Approximately 70-100 judges take part in these seminars annually. Ministry of Justice organises also seminars on economic offences and on proceedings related to such offences in co-operation with the police, the prosecutors and the judges. These seminars have so far been organised 5 times and about 150 judges and prosecutors have participated in them. The Ministry of Justice organises also an annual human rights seminar, which has been arranged for the last 10 years and about 300 judges and prosecutors have participated.

The seminar focuses on dealing with judgments of the European Court of Human Rights given against Finland. One of the focuses has, thus, been the length of the proceedings. Furthermore, as measures of general development of legislation and legal policy, the current Government agreed, in its programme adopted in June 2011, on several measures securing legal protection, including, inter alia, a legal protection programme to be prepared to reduce the total length of legal proceedings and to improve the quality of legal protection. Moreover, according to the Programme, resources of the judiciary will be secured in a sustainable and equal manner. Also, places for court training will be increased; training of judges guaranteed, and documentation system of the judiciary will be renewed.

In addition, the following measures have been undertaken and/or are underway: interaction among police, prosecutors and courts in order to reduce the length of proceedings, inter alia through common database system; improvement of quality of work of the courts, namely restructuring the district courts system; introduction of an appraisal system in the civil service; and reallocation of resources within the district courts system. Article 13 Legislative measures The Government’s Bill on compensation for excessive length of proceedings was passed by the Parliament in April 2009 and the Act on Compensation for Excessive Duration of Judicial Proceeding (362/2009, hereafter “Act on Compensation”) entered into force on 1 January 2010. According to the said Act, applicants are entitled to obtain reasonable compensation from the state budget in case of excessive length of proceedings when the delay in proceedings has been attributable to the authorities.

The assessment of the length of proceedings and the amount of compensation (to be determined by the court examining the merits of the case) should correspond to the European Court’s practice and include inter alia the case-law of the European Court on the application of Article 6. The new Act also establishes rules for calculating the amount of compensation for lengthy proceedings. According to the information submitted by the courts to the Ministry of Justice, in 2010, compensation for excessive duration was paid in a total of 45 cases. The total amount of compensation was 130 750 euros and of costs and expenses 1 442 euros. In 2011, compensation was paid in a total of 46 cases and the total amount of compensation was 153 300 euros and of costs and expenses 6 155 euros.

Simultaneously with the Act on Compensation, the Code of Judicial Procedure (4/1734) was amended with new provisions on urgent consideration of cases in order to provide a preventive measure against excessive length of proceedings. In particular, new Chapter 19 of the Code provides with a possibility for district courts to order a matter to be considered urgent at the request of a party where there is a compelling reason. As a rule, a request for urgent consideration is decided by a judge other than the one considering the merits of the case. Case-law of the European Court of Human Rights In its decision of 9 November 2010 in the case of Ahlskog v. Finland (no. 5238/07), the European Court of Human Rights has ruled that the compensation provided by the Act on Compensation is an effective remedy within the meaning of Article 13 (and 35) of the Convention.

Finding that the wording of the Act on Compensation clearly indicates that it is specifically designed to address the issue of excessive length of proceedings, the European Court was satisfied that a complaint under the Act on Compensation was an effective remedy in the sense that it is capable of providing adequate redress for excessive length of proceedings in civil and criminal cases, provided that the impugned proceedings are still pending (§ 73 of the decision). Mainly due to aforementioned measures, the number of the cases against Finland concerning the excessive length of the legal proceedings has decreased significantly and currently there are only few cases still pending before the Court.

Domestic Judicial Practice In its precedent from 8 June 2011 (KKO:2011:38), the Supreme Court stated that human-rights friendly interpretation of national tort law requires the compensation provided by the Act on Compensation to be applicable also in cases where the consideration of the case ends before actual legal proceedings before court, for instance during pre-trial investigation. Moreover, in its decision of 7 June 2011 concerning an extraordinary appeal, the Supreme Court has rejected the applicant’s request for compensation, referring to Sections 7 and 14 of the Act on Compensation and noted in its reasoning that the applicant could have been presented his request already before the Court of Appeal.

Publication and dissemination The judgments of the European Court have been translated, published on Finlex database and widely disseminated with a covering letter to various authorities concerned (for example to the Parliamentary Ombudsman, the Chancellor of Justice, the Supreme Court, the Supreme Administrative Court, the appeal courts and district courts concerned, the Ministry of Justice, the Ministry of the Interior and the National Bureau of Investigation). Conclusions of the Government The measures adopted are capable of preventing similar violations. Finland has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 6 June 2012 at the 1144th Meeting of the Ministers’ Deputies.