CASES OF CHRISTENSEN, VALENTIN AND NIELSEN AGAINST DENMARK

Rezoluția CM/ResDH(2012)73 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Christensen, Valentin și Nielsen împotriva Danemarcei (Christensen, cerere nr. 247/07, hotărârea nr. 22/01/2009, finală la 22/04/2009, Valentin, cerere nr. 26461/06, hotărâre nr. 26/03/2009, finală la 26/06/2009, Nielsen, cerere nr. 44034/07, hotărâre nr. 02/07/2009, finală la 02/10/2009) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit finale; Amintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în aceste cazuri se referă la lungimea excesivă a procedurilor civile și la lipsa unui remediu eficace în acest sens în cazurile Christensen și Valentin, precum și la interferența nejustificată a dreptului reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor sale în cazul Valentin (violații la art. 6 alineatul (1) și la art. 13 și la art. 13 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile din apendice);

după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a-și îndeplini obligația în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta hotărârile; După examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), Amintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfacției echitabile acordate în hotărârile, adoptarea, dacă este cazul, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să ajungă cât mai mult posibil la restabilirea integrului; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARA, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE pentru a închide examinarea acestor cazuri.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2012)73 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazurile de Christensen, Valentin și Nielsen împotriva Danemarcei Cazuri introductive Aceste cazuri se referă la lungimea excesivă a procedurilor civile (violații articolului 6 alineatul (1)). În cazul Christensen, procedurile de mal practică medicală au durat aproape 11 ani la două niveluri de jurisdicție atunci când s-au încheiat la 15/06/2006. În cazul Nielsen, procedurile referitoare la responsabilitatea reclamantului de a elimina activele fostei sale societăți au durat 11 ani și două luni la un nivel de jurisdicție atunci când s-au încheiat la 10/12/2008. În cazul Valentin, procedurile de faliment au durat 17 ani și patru luni la trei niveluri de jurisdicție înainte de a se încheia la 20/12/2005.

În cazurile Christensen și Valentin, Curtea a constatat, de asemenea, că reclamanții nu dispuneau de un remediu eficace pentru a se plânge de durata procedurii (violații articolului 13). În sfârșit, în cazul Valentin, Curtea a constatat, de asemenea, o interferență nejustificată cu dreptul reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor sale, deoarece a fost privat de posibilitatea de a-și administra activele pentru aproape întreaga durată a procedurii, adică timp de aproape 17 ani (violația articolului 1 din Protocolul nr. 1). Detalii privind doar satisfacția Denumirea și numărul de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total Christensen 4000 EUR 4000 EUR Pagate la 16/02/2009 Valentin 16000 EUR 16000 EUR Pagate la 16/04/2009 Nielsen 6000 EUR 6000 EUR Pagate la 01/10/2009 b) Măsuri individuale În urma hotărârilor Curții, Curtea a concluzionat că procedura internă în cauză s-a încheiat deja atunci când Curtea și-a pronunțat hotărârile.

În consecință, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de miniștri. II. Măsuri generale a) Măsuri legislative În ceea ce privește durata procedurii (art. 6), guvernul a considerat că, în cazurile în cauză, lungimea excesivă a fost strâns legată de circumstanțele speciale ale acestor cazuri și că obligația generală a instanțelor de a lua măsuri pozitive pentru a asigura respectarea cerințelor de timp rezonabil este astăzi bine ancorată în practica judiciară daneză, în special în urma hotărârii Curții în cazul A. și alții împotriva Danemarcei (a se vedea Rezoluția finală ResDH(96)606, adoptată la 15/11/1996).

În ceea ce privește lipsa de remedii eficace pentru a se plânge de lungimea excesivă a procedurii (art. 13), guvernul a indicat că chiar înainte de adoptarea hotărârii Curții în cazurile Christensen și Valentin au fost introduse noi remedii specifice de accelerare pentru a preveni lungimea excesivă a procedurilor (art. 152a din Legea privind administrarea justiției și secțiunea 152a din Legea privind administrarea justiției) 127a din Legea Bankruptcy, cu intrarea în vigoare în ianuarie 2007 și iulie 2007. 152a din Legea privind administrarea justiției, o parte poate solicita instanței să stabilească o dată pentru audierea principală dacă este necesar să se asigure că cazul este auzit într-un timp rezonabil.

Această dispoziție și nota explicativă se referă explicit la art. 6 din Convenția și obligațiile Danemarcei în temeiul articolului respectiv. 127a din Legea Bankruptcy, o parte poate solicita Curtea să stabilească un timp pentru, de exemplu, reuniunea moștenitorilor, dacă este necesar să se asigure îndeplinirea obligațiilor din Danemarca în temeiul articolului 6 din Convenție. Guvernul consideră că aceste noi remedii acceleratoare, împreună cu posibilitățile existente de compensare în temeiul Legii privind administrarea justiției descrise în hotărârea Curții în cazul Christensen (a se vedea §102), vor preveni în mod eficient noi încălcări ale articolului 13 din Convenție, astfel cum apar în acest grup de cazuri.

În ceea ce privește dreptul la bucuria pașnică a bunurilor (art. 1 din Protocolul nr. 1), trebuie remarcat faptul că originea acestei încălcări este găsită în lungimea excesivă a procedurii de faliment. Pentru durata procedurii de faliment, lichidatorul administrează proprietatea și este responsabil în fața instanțelor pentru toate chestiunile legate de aceasta. Curtea nu a pus la îndoială o astfel de interferență în administrarea și reprezentarea proprietăților în sine, ci numai în măsura în care a durat prea mult și astfel a suferit echilibrul dintre interesul individual al falimentului și interesul general al creditorilor (a se vedea §§70-71 în hotărârea Valentin). Măsurile generale necesare în acest sens sunt, prin urmare, identice cu cele deja adoptate pentru a depăși problema generală a lungimii excesive a procedurilor judiciare (a se vedea mai sus).

Autoritățile daneze consideră că încălcarea în cazul Valentin a fost un incident izolat din cauza circumstanțelor sale speciale și că încălcări similare în acest sens vor fi împiedicate prin efectul direct al Convenției și jurisprudenței Curții în Danemarca (a se vedea mai jos pentru detalii privind publicarea și difuzarea). b) Publicarea și difuzarea Hotărârile Curții în toate cele trei cazuri au fost transmise instanțelor interne și autorităților implicate în procedură. În plus, având în vedere efectul direct al Convenției și jurisprudenței Curții în sistemul juridic danez, rezumatele în daneză au fost publicate în revista UE-ret og Menneskeret (Legea UE și Legea drepturilor omului), emiterile nr. 2/2009, p. 152, nr. 4/2009, p. 263 și nr. 5/2009, p. 337. III.

Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale în afară de plata justă, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Danemarca a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46, alin. (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 6 iunie 2012 la a 1144-a ședință a Deputaților Miniștri.

Resolution CM/ResDH(2012)73 [1] Execution of the judgments of the European Court of Human Rights Christensen, Valentin and Nielsen against Denmark (Christensen, application No. 247/07, judgment of 22/01/2009, final on 22/04/2009, Valentin, application No. 26461/06, judgment of 26/03/2009, final on 26/06/2009, Nielsen, application No. 44034/07, judgment of 02/07/2009, final on 02/10/2009) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the excessive length of civil proceedings and the lack of an effective remedy in this respect in the cases of Christensen and Valentin, as well as the unjustified interference with the applicant’s right to peaceful enjoyment of his possessions in the case of Valentin (violations of Article 6, paragraph 1, of Article 13 and of Article 1 of Protocol No. 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent State paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent State, where appropriate, of - individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - general measures preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent State (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2012)73 Information on the measures taken to comply with the judgments in the cases of Christensen, Valentin and Nielsen against Denmark Introductory case summaries These cases concern the excessive length of civil proceedings (violations of Article 6, paragraph 1). In the case of Christensen, proceedings for medical malpractice had lasted almost 11 years at two levels of jurisdiction when they ended on 15/06/2006. In the case of Nielsen, proceedings concerning the applicant’s responsibility for stripping the assets of his former company had lasted for 11 years and two months at one level of jurisdiction when they ended on 10/12/2008. In the case of Valentin, bankruptcy proceedings lasted for 17 years and four months at three levels of jurisdiction before they ended on 20/12/2005.

In the cases of Christensen and Valentin, the Court also found that the applicants did not have at their disposal an effective remedy to complain about the length of the proceedings (violations of Article 13). Lastly, in the case of Valentin, the Court also found an unjustified interference with the applicant’s right to peaceful enjoyment of his possessions as he had been deprived of the possibility to administer his assets for almost the entire duration of the proceedings, i.e.

for almost 17 years (violation of Article 1 of Protocol No. 1). I. Payments of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Name and application number Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total Christensen - 4000 EUR - 4000 EUR Paid on 16/02/2009 Valentin - 16000 EUR - 16000 EUR Paid on 16/04/2009 Nielsen - 6000 EUR 6000 EUR Paid on 01/10/2009 b) Individual measures It transpires from the Court’s judgments that the domestic proceedings in question had already ended when the Court delivered its judgments. It further transpires from the Court’s judgment in the case of Valentin that the remaining assets of the estate, minus the costs of administration of the estate, where handed over to the applicant when the domestic proceedings were closed.

Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers. II. General measures a) Legislative measures As regards the length of proceedings (Article 6), the government considered that in the cases at issue the excessive length was closely linked to the special circumstances of these cases, and that the general obligation incumbent upon courts to take positive action to ensure respect of the reasonable-time requirement is today well anchored in Danish judicial practice, in particular following the Court’s judgment in the case of A. and others against Denmark (see Final Resolution ResDH(96)606, adopted on 15/11/1996).

As regards the lack of effective remedies to complain about the excessive length of proceedings (Article 13), the government indicated that even before the adoption of the Court’s judgment in the cases of Christensen and Valentin, new specific acceleratory remedies had been introduced to prevent excessive length of proceedings (section 152a of the Administration of Justice Act and section 127a of the Bankruptcy Act, with entry into force in January 2007 and July 2007). According to section 152a of the Administration of Justice Act, a party may request that the court fix a date for the main hearing if it is necessary to make sure that the case is heard within a reasonable time. This provision and the explanatory note refer explicitly to Article 6 of the Convention and Denmark’s obligations under that Article.

According to section 127a of the Bankruptcy Act, a party may request that the court fix a time for e.g. the meeting of heirs, if it is necessary to ensure the fulfilment of Denmark’s obligations under Article 6 of the Convention. The government considers that these new acceleratory remedies, coupled with the existing possibilities of compensation under the Administration of Justice Act described in the Court’s judgment in the case of Christensen (see §102), will effectively prevent new violations of Article 13 of the Convention as they appear in this group of cases. As regards the right to peaceful enjoyment of possessions (Article 1 of Protocol No. 1), it should be noted that the origin of this violation is to be found in the excessive length of the bankruptcy proceedings.

For the duration of the bankruptcy proceedings, the liquidator administers the property and is responsible before the courts for all questions relating to it. The Court did not call into question such interference in the administration and representation of property in itself but only insofar as it lasted too long and thereby upset the balance between the individual interest of the bankrupt and the general interest of the creditors (see §§ 70-71 in the Valentin judgment). The general measures required in this respect are thus identical with those already adopted to overcome the general problem of the excessive length of judicial proceedings (see above).

The Danish authorities consider that the violation in the case of Valentin was an isolated incident due to its special circumstances and that similar violations in this respect will be prevented through the direct effect of the Convention and the Court’s case-law in Denmark (see below for details on publication and dissemination). b) Publication and dissemination The Court’s judgments in all three cases were sent out to the domestic courts and authorities involved in the proceedings. Moreover, in view of the direct effect of the Convention and the Court’s case-law in the Danish legal system, summaries in Danish were published in the periodical EU-ret og Menneskeret (EU Law and Human Rights Law), issues No. 2/2009, p. 152, No. 4/2009, p. 263 and No. 5/2009, p. 337. III.

Conclusions of the respondent State The government considers that no individual measures are required apart from the payment of the just satisfaction, that the general measures adopted will prevent similar violations and that Denmark has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 6 June 2012 at the 1144th Meeting of the Ministers’ Deputies.