Akbal împotriva Turciei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 30524/08 Yunus AKBAL împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 3 iulie 2012 într-un comitet compus din Isabelle Berro-Lefevre, președinte, Guido Raimondi, Helen Keller, judecători, și Françoise Elens-Passos, asistentă de secțiune, având în vedere cererea prezentată anterior la 16 iunie 2008, După ce a deliberat, face următoarea decizie CU FAPT pe reclamant, domnul Yunus Akbal, este un resortisant turc născut în 1982. La introducerea cererii, acesta a fost deținut în închisoarea de tip F din Tekirda Invocând articolele 8, 9 și 10 din Convenție, reclamantul susținea că măsurile luate de administrație în ceea ce privește corespondența sa au adus atingere dreptului său de a respecta corespondența, precum și libertății sale de gândire și de exprimare, invocând, de asemenea, articolele 6 și 13 din Convenție.

Cererea a fost comunicată guvernului care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. Aceste observații au fost adresate avocatului reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea modulului a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 5 mai 2011, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția avocatului reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost … În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să elimine o cerere din rol în cazul în care, la fel ca în speță, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină.

La 23 mai 2011, această scrisoare este bine adresată avocatului reclamantului, dar rămâne fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Françoise Elens-Passos Isabelle Berro-Lefevre adjunct președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 30524/08 Yunus AKBAL contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 3 juillet 2012 en un comité composé de : Isabelle Berro-Lefèvre, présidente, Guido Raimondi, Helen Keller, juges, et de Françoise Elens-Passos, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 16 juin 2008, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Yunus Akbal, est un ressortissant turc né en 1982. Lors de l’introduction de la requête, il était détenu à la prison de type F de Tekirdağ. Il a été représenté devant la Cour par M e M. Erbil, avocat à İstanbul. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent.

Invoquant les articles 8, 9 et 10 de la Convention, le requérant alléguait que les mesures prises par l’administration pénitentiaire relatives à sa correspondance portaient atteinte à son droit au respect de la correspondance, ainsi qu’à sa liberté de pensée et d’expression. Il invoquait également les articles 6 et 13 de la Convention. La requête a été communiquée au Gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celle-ci. Ces observations ont été adressées à l’avocat du requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse. Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 5 mai 2011, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention de l’avocat du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation.

Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. Le 23 mai 2011, cette lettre est bien parvenue à l’adresse de l’avocat du requérant mais est demeurée sans réponse. EN DROIT A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Françoise Elens-Passos Isabelle Berro-Lefèvre Greffière adjointe Présidente