KURTULUȘ AND OTHERS v. TURKEY
KURTULUȘ AND OTHERS v. TURKEY (CtEDO, 2013)
SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 61361/11 Ümmügül KURTULUȘ și alții împotriva Turciei depusă la 29 august 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, ale căror nume și date de naștere sunt consemnați în apendice, sunt resortisanți turci și locuiesc în İzmir. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dna Nezahat Pașa Bayraktar, avocat practicant în İzmir. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți și după cum apar din documentele prezentate de acestea, pot fi rezumate după cum urmează. La 15 septembrie 2010, fiul celui de-al patrulea și al cincilea reclamant și fratele celorlalți solicitanți, Özcan Kurtuluș (Ö.K.), au ajuns în afara casei logodnicei sale M.U. pentru a vorbi cu ea despre despărțirea lor. El a fost sub influența alcoolului și atunci când încercările sale de a vorbi cu eșua, el a tăiat încheieturi cu o lama de ras. M.U. a chemat poliția și s-a plâns. Poliția a sosit la scenă și a luat Ö.K. în custodie pentru că a încălcat pacea și securitatea. Ö.K. a fost dus direct la secția de poliție Șirinyer fără nici un tratament medical pentru încheietura încheieturi. El a fost plasat într-o celulă la secția de poliție. Ea a informat ofițerii de poliție că starea psihologică Ö.K. nu era bună, și a avertizat ofițerii de poliție că nu ar trebui să fie lăsat singur în celulă pentru că el ar putea să se rănească sau chiar să se sinucidă. În timp ce M.U. încă îi dădea mărturie, Ö.K. a fost găsit mort în celulă. A fost găsit spânzurat de fer din fereastra celulei sale cu centura. Un ofițer de poliție l-a dezlegat imediat și a aplicat primul ajutor; totuși, el nu a putut fi salvat. Potrivit raportului de anchetă al scenei crimei, Ö.K. a avut răni la ambele încheieturi. Mâinile și părțile hainelor sale erau acoperite de sânge. De asemenea, au observat sânge pe podea și pe căile ferate ale fereastrăi. Potrivit raportului autopsiei elaborat la 5 octombrie 2010, Ö.K. a murit din cauza asfixiei din cauza spânzurării. 96 mg/dl de alcool etilic a fost găsit în sângele său. Proprietățile Ö.K. și centura pe care obișnuia să o spânzure au fost luate de doi ofițeri ai secției de poliție Șirinyer, unul dintre care era H.K. Restul dovezilor găsite la locul crimei a fost colectate și luate de ofițeri de la Unitatea de Investigare și Identificare a Crimei din Sediul Poliției Izmir. Procurorul İzmir a inițiat o anchetă cu privire la moartea Ö.K. La 17 septembrie 2010, procurorul a decis să investigheze separat comportamentul presupus neglijent al celor doi ofițeri de poliție. La 3 ianuarie 2011, în ceea ce privește ancheta privind moartea, procurorul Izmir a hotărât să nu instigeze orice procedură penală împotriva nimănui, din cauza faptului că, având în vedere dovezile deținute în posesia sa Ö.K., a comis sinucidere. Procurorul a remarcat că o altă investigație a fost efectuată în presupusa neglijență a ofițerilor de poliție. La 2 februarie 2011, avocatul reclamantului a depus o obiecție împotriva deciziei procurorului Izmir de a nu instiga procedurile penale. La 21 februarie 2011, obiecția a fost respinsă de Curtea de Assize de Karșıyaka. O procedură penală a fost depusă în fața Diviziei Criminale a Curții de Magistrați din Izmir împotriva ofițerilor de poliție M.Ö. și H.K. pentru neglijare a datoriei. Cu toate acestea, la 29 martie 2011, Curtea de Magistrați a hotărât să accepte ambii acuzați. Hotărârea a fost apelată de către reclamanți și examinarea recursului este încă în așteptare în fața Curții de Casație. COMPLAINTS Reclamanții se plâng, în temeiul articolului 2 din Convenție, că Ö.K. nu a primit nici un ajutor medical și psihologic înainte de a fi dus la secția de poliție, chiar dacă încheieturi sale au fost tăiate și au sângerat. Reclamanții susțin că nu au fost luate măsuri de protecție a vieții Ö.K.; în loc de a fi dus la o instituție medicală, el a fost luat direct în custodie și a murit în controlul poliției. De asemenea, se plâng că o investigație eficace și independentă nu a fost efectuată în circumstanțele morții Ö.K. În această privință, reclamanții se plâng că unele dintre dovezile au fost colectate de ofițerii aceleași secții de poliție, inclusiv ofițerii care erau în prezent sub anchetă în legătură cu moartea. În plus, în conformitate cu reclamanții, nu a fost inițiată nicio investigație pentru toți suspecții pentru neglijarea sarcinilor lor, în special patru dintre ofițerii de poliție care au luat Ö.K. în custodie. Ei susțin că procurorul nu a asigurat dovezile cruciale, cum ar fi înregistrările CCTV ale secției de poliție. În cele din urmă, nici o investigație a fost efectuată pentru crima de incitare la sinucidere și că decizia de a nu urmări și de a respinge obiecția lor nu au fost motivate în mod corespunzător. APENDIX Ümmügül Kurtuluș născut pe 17/10/1954 Hanife Duyar născut la 13/12/1980 Bülent Kurtuluș la 01/05/1973 Özlem Büyükdede, născut la 06/10/1984 Ramadan Kurtuluș, născut la 01/07/1948 Sibel Yıldız, născut la 02/01/1976 Întrebări PENTRU PARTE A fost încălcat în prezenta cauză dreptul rudei reclamanților la viață, garantat de art. 2 din Convenție? Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață (a se vedea punctul 104 din Salman c. Turcia [GC], nr. 2886/93, CEDH 2000-VII), a fost ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 2 din Convenție?