ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3162/2020

Ședința publică din data de 02 iulie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 18 decembrie 2019, reclamanta A. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâților Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Guvernul României, la asigurarea tratamentului gratuit din fondul de asigurări sociale de sănătate cu medicamentele cu denumirea comercială (i) B. (denumirea comună internațională, prescurtat DCI - Paclitaxelum), (ii) Avastin (DCI - Bevacizumabum), (iii) Kevtruda (DCI - Pembrotizumabum), (iv) Carboplatin (DCI - Carboplatlnum) pentru afecțiunea gravă ce reprezintă un pericol iminent asupra vieții sale, de carcinom mamar triplu negativ metastazat de grad IV .

Prin sentința nr. 239 din 23 decembrie 2019 Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondate, a admis cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și a obligat pârâții la asigurarea pentru reclamantă a tratamentului gratuit din fondul de asigurări sociale de sănătate cu medicamentele cu denumirea comercială B. (denumirea comună internațională DCI - Paclitaxelum), Avastin (DCI Bevacizumabum), C. (DCI - Pembrolizumabum), Carboplatin (DCI Carboplatinum).

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020 Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 239/23.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, formulată de petenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cererii și respingerea acesteia ca neîntemeiată.

CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, dată cu greșita aplicare și interpretare a legislației specifice asigurărilor sociale de sănătate, de vreme ce instanța nu a înțeles că:

- sistemul de asigurări de sănătate nu esta un sistem concurențial, de piață liberă, ci este un sistem reglementat prin lege și are ca scop asigurarea serviciilor medicale, dispozitivelor medicale și medicamentelor pentru toate categoriile de cetățeni asigurați, sens în care, Legea nr. 95/2000fi, republicată, cu modificările și completările ulterioare și actele normative subsecvente elaborate în temeiul acestei legi reglementează atât obligațiile generale ale furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în relațiile cu casele de asigurări de sănătate, cât și obligațiile specifice fiecărei categorii de furnizori în vederea derulării în condiții optime a clauzele r contractuale, pe baza principiilor de utilizare a fondurilor publice;

- în nici o țară din lume sistemul de sănătate nu funcționează în totalitate în conformitate cu principiile economiei de piață.

În opinia CNAS nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 997 alin. (1) și alin. (5) din noul C. proc. civ., pentru a fi admisă cererea de ordonanță președințială, și anume caracterul vremelnic (provizoriu) al măsurii care se solicită.

Instanța nu a analizat cadrul legal aplicabil cauzei și nici probatoriul administrat, în mod greșit a dispus acordarea tratamentului către reclamantă pentru o perioadă de timp nedeterminată și prin urmare măsura dispusă de prima instanță nu are caracter vremelic provizoriul, cu atât mai mult cu cât reclamanta, la data introducerii cererii de ordonanță președințială, nu a făcut dovada faptului că ar fi formulat în instanță și dosarul de fond pentru soluționarea litigiului.

În prezenta cauză nu este îndeplinită condiția existentei în favoare reclamantei a unui aparente a dreptului pretins vătămat în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 554/2004.

Prima instanță în mod greșit a reținut că există o aparență de drept în favoarea intimatei reclamante la asigurarea tratamentului cu medicamentele în litigiu.

Reclamanta nu a dovedit că are dreptul, în temeiul legii, la acordarea și decontarea de către sistemul public de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100%, a medicamentelor solicitate pentru afecțiunea (indicația) de carcinom mamar triplu negativ metastazat de grad IV.

Indicația (afecțiunea) de carcinom mamar triplu negativ metastazat de grad IV a medicamentelor solicitate de către reclamantă nu este prevăzută în rezumatul caracteristicilor produsului, rezumat emis deținătorului de autorizație de punere pe piață de către Agenția Europeană a Medicamentului și nu este prevăzută în protocolul de prescriere si administrare a medicamentelor în litigiu, aprobat de Ordinul ministrului sănătății si al președintelui CNAS nr. 1301/500/2008.

Numai în ipoteza în care indicația terapeutică (afecțiunea) reclamantei ar fi fost prevăzută de Ordinul ministrului sănătății si al președintelui CNAS nr. 1301/50072008, medicamentele solicitate s-ar fi put deconta si pentru afecțiunea de care suferă reclamanta în regim de compensare de 100%, iar autoritățile publice de resort refuzau punerea medicamentului la dispoziția reclamantei, s-ar fi putut lua in discuție o analiză a refuzului autorităților publice de a emite un act administrativ normativ de completare a Ordinului ministrului sănătății si al președintelui CNAS nr. 1301/500/2003, însă în speță de fată nu a existat un refuz al autorității publice în sensul celor expuse mai sus.

Reclamanta nu a prezentat formularul de prescripție medicală, utilizată în cadrul sistemului public de asigurări sociale de sănătate, astfel cum prevede art. 1 alin. (1) teza I și a II-a din Ordinul ministrului sănătații și al președintelui CNAS 397/836/2018.

Instanța trebuie să facă o distincție clară între dreptul de exercitare a profesiei de medic în România și dreptul medicului de specialitate de a funcționa în cadrul unui contract care se derulează în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate în cadrul sistemului pub ic de asigurări sociale de sănătate din România.

Medicul curant al reclamantei poate decide orice cu privirea la situapa medicală reclamantei, respectiv poate prescrie orice medicament pentru afecțiunea acesteia, dar nu cu consecința decontării obligatorii din bugetul FNUASS a acestui medicament.

Medicul poate recomanda un medicament în afara indicațiilor terapeutice ale acestuia dar numai în afara sistemului public de asigurări sociale de sănătate, nu în cadrul unei relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate cu consecința suportării medicamentului respectiv din resursele proprii ale pacientului.

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE PRAHOVA apreciază ca instanța de fond in mod greșit a respins excepția inadmisibilitatii ordonanței presedintiale pentru neindeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de lege, in favoarea reclamantei neexistand aparenta de drept.

Prin raportare la dispozițiile art. 997 noul C. proc. civ., acțiunea reclamantei poate fi calificata in drept ca o veritabila acțiune de drept comun, respectiv o obligație de a face iar pe calea ordonanței presedintiale nu se poate impune CAS Prahova o obligatie de a face, decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive care ar prejudiciu atât de grav reclamantului încât sa nu mai poată fi reparat.

În cazul de față, nu suntem în prezența unui refuz abuziv din partea Casei de Asigurări de Sănătate Prahova (CAS Prahova) în ceea ce priveștte acordarea tratamentului antiviral direct cu medicamentele KEITRUDA, B., D. către reclamanta, atât timp cat reclamanta nu îndeplinește criteriile de includere in tratament prevăzute in Ordinul ministrului sănătății si presedintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2018 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.

In ceea ce privește decizia medicala privind recomandarea unui tratament de către medicul curant al pacientei, aceasta este emisa de către un medic de la o clinica din străinătate, respectiv Austria,| decizie medicala care nu poate sta la baza eliberării de medicamente compensate 100°% pe teritoriul României deoarece aceasta împrejurare nu este prevăzuta de legislația in materie, menționata in fata instanței de fond cat si in prezenta cerere de recurs

Este de reținut ca, prin raportare la textul art. 997 si urm. noul C. proc. civ. aplicabile situației de fata si totodată pentru a argumenta instanței de judecata faptul ca in speța de fata nu sunt îndeplinite cerințele legale de admisibilitate a ordonanței presedintiale, doctrina si jurisprudenta sunt unanime in a recunoaște judecătorului dreptul de a realiza un examen sumar al cauzei, spre a stabili de partea cui este aparenta dreptului. Acest examen sumar al cauzei se intinde asupra tuturor pretențiilor si apărărilor reciproce ale pârtilor, insa nu se va putea pronunța asupra valabilității unui act, sau in speța de fata asupra obligării instituției recurente de a acorda si deconta din bugetul FNUASS tratamentul solicitat de reclamantă, pentru care nu exista temei legal de decontare, având in vedere faptul ca respectivul tratament nu ii poate fi acordat reclamantei conform protocoalelor terapeutice aferente combinației PEMBROLIZUMABUM + PACLITAXELUM + BEVACIZUMABUM + CARBOPLATINUM, o asemenea cercetare fiind rezervata numai unei cercetări in fond.

Se impune a menționa ca in prezenta cauza, cerința neprejudecarii fondului nu este îndeplinita, întrucât nu poate fi acceptata o solicitare de asigurare a tratamentului solicitat de către recmanata in mod provizoriu (ca si măsura premergătoare operațiunii de decontare), atât timp cat cadrul normativ nu permite o asemenea soluție.

Pe fondul cauzei, instanța de fond in mod greșit a admis cererea de chemare in judecata a reclamantei, având ca obiect ordonanța presedintiala, obligând in mod nelegal instituția recurentă la aplicarea unui protocol terapeutic neprevăzut de legislația in materie, in sensul asigurării pentru reclamanta a tratamentului gratuit din Fondul de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a medicamentelor ale căror denumiri comerciale sunt KEITRUDA + B. + AVASTIN + CARBOPLATIN.

Reclamanta s-a adresat CAS Prahova prin intermediul Administrației Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești Serviciul Protecția Persoanelor Aflate In Dificultate, Relații Cu ONG-uri in data de atașarea unor documente medicale si a primit răspuns in data de 27.11.2019, solicitând informații cu privire la medicamentele de mai sus, fara atașarea unor documente medicale si a primit răspuns in data de 27.11.2019, conform răspunsului anexat la prezenta întâmpinare. In data de 04.12.2019, Administrația Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești Serviciul Protecția Persoanelor Aflate In Dificultate, Relații Cu ONG-uri revine cu o noua adresa către CAS Prahova in numele aceleiași petente, detaliind solicitarea si atașând o scrisoare medicala semnata de un medic oncolog de la Spitalul Filantropia București ce precizează ca "In România acest tratament nu este decontat de CNAS" si un referat medical semnat de alt medic oncolog de la Spitalul Municipal Ploiești cu diagnosticele reclamantei, documente pe care le-am depus la dosarul cauzei. Răspunsul CAS Prahova a fost intocmit in data de 04.12.2019.

Ulterior, reclamanta s-a adresat pentru prima data direct CAS Prahova prin petiția înregistrata cu nr. x/16.12.2019, cu doua zile înainte de a introduce cererea de ordonanța presedintiala, solicitând instituției recurente suportarea costurilor celor patru medicamente ce fac obiectul ordonanței presedintiale deduse judecații.

AGENȚIA NAȚIONALA A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA consideră sentința nelegalâă și netemeinică din următoarele motive:

ANMDMR are rolul de autoritate națională competentă care implementează, în vederea luării deciziei, mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale și propune Ministerului Sănătății, Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.

Lista se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu dispozițiile OMS nr. 861/2014, modificat și completat prin OMS nr. 487/2017, pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de eveluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac.

Ca urmare a parcurgerii etapelor procesului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru fiecare medicament în parte privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă, ANMDMR emite decizii în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din OMS nr. 861/2014, decizii ce au la bază un raport de evaluare întocmit de către Direcția Evaluare Tehnologii Medicale din cadrul instituției noastre.

În vederea includerii în Listă, solicitantul trebuie să depună o cerere la sediul ANMDMR, în atenția structurii de specialitate, pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care este însoțită de documentația obligatorie prevăzută de Anexa 3 din OMS nr. 861/2014, inclusiv prețul aprobat de către Ministerul Sănătății (copie de pe CANAMED sau decizie aprobare preț ori dovada depunerii dosarului de preț la autoritatea competentă care aprobă prețurile medicamentelor) și exprimarea intenției deținătorului autorizației de punere pe piață de a se angaja intr-un mecanism cost-volum sau costvolum - rezultat în cazul în care punctajul calculat individual este corespunzător pentru includerea condiționată în Listă.

Astfel, recurentei îi sunt instituite, în baza OMS nr. 861/2014, obligații ce țin de metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă, fiind un proces continuu prin care se asigură accesul bolnavilor la medicamente în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Subliniat de faptul că din anul 2015, Lista se actualizează, cel pttfin o dală pe an, in acord cu politicile bugetare ale Guvernului si cu prioritâ(ile naționale stabilite de Ministerul Sănătății și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii.

Prin urmare, ANMDMR nu are atribuții (nu poate avea, fiind prohibit de lege) în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat, ci dimpotrivă are atribuții în verificarea, omologarea, evaluarea în vederea includerii/neincluderii unui medicament în lista medicamentelor compensate la solicitarea deținătorului autorizației de punere pe piața a unui medicament, respectiv o persoană juridică, aceasta neavând contact direct cu asigurații și tratamentele acordate în funcție de maladia de care suferă.

Având în vedere situația de fapt, precizează că:

I. Medicamentul B. este autorizat prin procedura centralizată de către Agenția Europană a Medicamentului, nu are stabilit preț de comercializare și nu este inclus în Lista medicamentelor compensate. în ceea ce privește medicamentele cu DCI Paclitaxelum aprobate de punere pe piață în România; E. 6 mg/ml, Paclitaxel Ebewe 6 mg/ml, Paclixatel Kabi 6 mg/ml, Paclixatel Pharmexpress 6 mg/ml, F. 6 mg/ml, acestea nu au în Rezumatul caracteristicilor produsului indicația carcinom mamar.

În cadrul acestui DCI se rambursează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare ate medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora următoarele denumiri comerciale: F., Paclitaxel Kabi 6mg/ml și E. 6 mg/ml.

Conform Rezumatului caracteristicilor produsului (RCP) pentru carcinimu! mamar cele trei medicamente se recomandă pentru: "tratamentul pacienților cu carcinom al glandei mamare cu invazie ganglionară, după terapia cu antracicline și ciclofosfamidă (AC). Tratamentul adjuvant cu F. trebuie privit ca o alterantivă la terapia AC extinsă; tratamentul de primă linie al cancerului glandei mamare local avansat sau cu metastaze, fie în asociere cu trastuzumab la pacienții care prezintă o exprimare în exces a receptorului 2 al factorului de creștere uman epidermal (HER-2) de grad 3+, determinată prin imunochistochimie, și pentru care tratamentul cu antracicilină nu este adecvat; în monochimioterapie este indicat în tratamentul cancerului glandei mamare metastatic, la pacienți la care terapia cu antraciciline nu a obținut răspuns terapeutic sau nu este adecvată".

În aceste condiții, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumobum) este autorizat ca medicament împotriva cancerului, cu indicație în utilizarea tratamentul adulților cu următoarele tipuri de cancer, în asociere cu alte medicamente împotriva cancerului:

• cancer de colon (intestinul gros) sau de rect care este metastazat (s-a răspândit la alte părți ale organismului), în asociere cu medicamente chimioterapice care includ o "fluoropirimidină";

• cancer de sân metastazat, în asociere cu paclitaxel sau cu capecilabină;

• cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, in stadiu avansat, la pacienți la care celulele canceroase nu sunt predominant de tip scuamos, cărora li se administrează împreună cu chimioterapie pe bază de platină;

• cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, în stadiu avansat, la pacienți la care celulele canceroase au o anumită mutație ("mutație activatoare") în gena pentru proteina numită EGFR, cărora li se administrează în asociere cu erlotinib;

• cancer renal în stadiu avansat sau metastazat, în asociere cu interferon alfa-2a;

• cancer ovarian epitelial, cancer a! trompelor uterine (care fac legătura între ovare și uter) sau de peritoneu (membrana care căptușește abdomenul). Avastin se utilizează în asociere cu anumite medicamente chimioterapice la pacienți cu boală nou diagnosticată, atunci când cancerul este în stadiu avansat, sau Ia pacienți tratați anterior la care cancerul a recidivat (recurent);

• cancer cervical (de col uterin) persistent, recurent sau metastazat.

Pe de altă parte, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fora contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, medicamentul Avastin (DCI Bevacizumobum) este inclus în Secțiunea C2 DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu si spitalicesc. în cadrul Propramul național de oncologie.

În conformitate cu prevederile protocolului terapeutic specific aprobat prin Ordinul MS/CNAS nr. 1301/500/2008, DCI Bevacizumabum pentru cancerul mamar se indică în următoarele situații: "în asociere cu paclitaxei pentru tratamentul de primă linie al pacienților adulți cu neoplasm mamar (confirmat histopatologic) în stadiu metastatic (stabilit imagistic), la care tratamentul cu alte opțiuni chimioterapice incluzând taxani sau antracicline nu este considerat adecvat".

Ministerului Sănătății și pot fi administrate în regim de spitalizare de zi".

Indicațiile pentru care au fost negociate și încheiate contracte cost volum pentru acest medicament și care sunt incluse și în protocolul terapeutic specific aprobat prin Ordinul MS/CNAS nr. 1301/500/2008 sunt cancerul pulmonar și melanom malign,

În cadrul acestui DCI se rambursează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora următoarele denumiri comerciale: H., D. și I.. în RCP-ul medicamentului nu este prevăzută indicația de carcinom mamar.

Potrivit dispozițiilor de la art. 3, alin. (3) din Hotărârea nr. 720/2008, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prescrierea, eliberarea și decontarea medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale se realizează potrivit .actului normativ si în baza protocoalelor terapeutice aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății si al Casei Naționale de Asigurări Sociale.

De altfel, la art. 3 din OMS nr. 1301/2008 este menționat faptul că protocoalele terapeutice constituie baza de prescriere si monitorizare a medicamentelor care se, acordă asiguraților pe bază de prescripție medicală eliberată de medicii care sunt în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

Față de cele expuse, recurenta nu poate fi obligată la asigurarea pentru reclamantă a tratamentului cu medicamente pentru care nu este prevăzută indicația terapeutică carcinom mamar în protocolul cuprins în OMS nr. 1301/500/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru afecțiunea de care suferă reclamanta și mai mult decât atât, atunci când extinderea indicației nu a fost solicitată de către deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului în litigiu, conform dispozițiilor legate.

Pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere de indicație în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum șî denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, acesta trebuie supus mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale de către deținătorul autorizației de punere pe piață sau reprezentantul legal al acestuia. în conformitate cu dispozițiile OMS nr. 861/2014.

Conform anexei nr. 3 din OMS nr. 861/2014 privind documentația care trebuie depusă de solicitanți, instrumentele metodologice utilizate în procesul de evaluare, în vederea includerii în Listă, solicitantul trebuie să depună o cerere la sediul ANMDMR, în atenția structurii de specialitate pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care este însoțită, împreună cu următoarele documente:

a) rapoartele de evaluare a tehnologiilor medicale realizate de către agențiile autorizate din Franța, Marea Britanie și Germania;

b) datele necesare calculului costurilor terapiei, așa cum sunt ele prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2 la ordin;

c) rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de ANMDMR sau, după caz, prin procedura centralizată, de către Comisia Europeană, prin Agenția Europeană a Medicamentului;

d) dovada compensării în statele membre ale Uniunii Europene: linkul/linkurile pe care se poate verifica statutul de compensare sau, în cazul în care aceste informații nu sunt publtce, se depune o declarație pe propria răspundere a deținătorului autorizației de punere pe piață;

e) prețul aprobat de către Ministerul Sănătății (copie de pe CANAMED sau decizie aprobare preț ori dovada depunerii dosarului de preț la autoritatea competentă care aprobă prețurile medicamentelor);

f) dovada achitării tarifului corespunzător procesului de evaluare a tehnologiilor medicale de către ANMDMR, aprobat în condițiile legii;

g) exprimarea intenției deținătorului autorizației de punere pe piață de a se angaja într-un mecanism cost-voium sau costvolum - rezultat în cazul în care punctajul calculat individual este corespunzător pentru includerea condiționată în Listă,

Mai mult decât atât, deținătorii autorizațiilor de punere pe piață nu au depus la sediul ANMDMR. în condițiile OMS nr. 861/2014, nicio cerere de evaluare a medicamentelor care fac obiectul prezentei cauze, pentru indicația carcinom mamar, în vederea includerii acestuia în H.G. nr. 720/2008, motivat de simplul fapt că acesta nu îndeplinește criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale privind extinderea indicației în Listă.

Prin urmare, în cauza de față nu se poate reține o pasivitate a autorității pârâte, întrucât ANMDMR nu poate supune procesului de evaluare medicamentul, în condițiile OMS nr. 861/2014, atâta timp cât deținătorul autorizației de punere pe piață nu a depus cerere, și nici nu putea iniția din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea medicamentului în Lista pentru o astfel de indicație, întrucât produsul nu îndeplinește două dintre criteriile de evaluare, respectiv lipsa autorizației de punere pe piață pentru indicația glioblastom, care are drept consecință lipsa prețului aprobat de Ministerul Sănătății și lipsa rapoartelor de evaluare a tehnologiilor medicale realizate de către agențiile autorizate din Franța, Marea Britanie și Germania.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII arată că instanța de fond face în mod corect distincția în ceea ce privește atribuțiile autorităților publice parate referitoare fie la procedura de includere a unui medicament în Lista medicamentelor ce se pot deconta din bugetul FNUASS, fie au atribuții exclusive în decontarea medicamentelor care se regăsesc deja în Listă și au protocol terapeutic aprobat.

Cu toate că instanța face această distincție, raportat la obiectul cererii de ordonanță presedințială (obligarea de decontare a unui medicament ce nu se regăsește în Listă sau dacă se regăsește în Listă nu are protocol terapeutic aprobat pentru afecțiunea reclamantului) instanța nu duce raționamentul logico-juridic până Ia capăt și concluzionează că toate autoritățile pârâte au obligația să deconteze din FNUASS (bugetul acestui fond fiind gestionat exclusiv de CNAS) medicamentul solicitate de reclamantă.

A reține calitatea procesual-pasivă a Ministerului Sănătății numai pentru faptul că acesta este emitentul Ordinului 397/836/2018 și al Ordinului 1301/500/2008 este eronat. Simpla observare a prevederilor art. 51 din Legea nr. 95/2006, fără a mai parcurge legislația secundară care reglementează în detaliu prevederea legală, duce la concluzia că Ministerul Sănătății nu finanțează și nu derulează programul național de oncologie, fiind autoritate de reglementare a sistemului de sănătate.

Calitatea de autoritate de reglementare a sistemului național de sănătate nu atrage după sine calitatea de finanțator și derulator al programului național de oncologie.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza admiterea excepției lipsei calității procesual-pasive a Ministerului Sănătății.

Față de îndeplinirea condiției de admisibilitate a ordonanței președințiale referitoare la aparența de drept în favoarea reclamantei, menționează următoarele:

Medicamentul B. nu deține autorizate de punere pe piață în România, motiv pentru care nu se regăsește în nomenclatorul de Produse - CANAMED, nu are preț avizat și aprobat de Ministerul Sănătății în Ordinul nr. 1468/2018.

Prin urmare, medicamentul nu îndeplinește condițiile de comercializare în România.

Medicamentul Avastin pentru carcinomul mamar se indică în asociere cu Paclitaxel pentru tratamentul de primă linie a pacienților adulți cu neoplasm mamar (confirmat histopatologic) în stadiu metastatic (stabilit imagistic), în asociere cu capecitabină i pentru tratamentul de primă linie al pacienților adulți cu neoplasm mamar (confirmat histopatologic) în stadiu metastatic (stabilit imagistic), la care tratamentul cu alte opțiuni chimioterapice incluzând taxani sau antracicline nu este considerat adecvat.

Pentru medicamentul C., acesta face obiectul contractelor cost-volum pentru care tratamentul se efectuează pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și pot fi administrate în regim de spitalizare de zi.

Indicațiile pentru care au fost încheiate contracte cost-volum pentru C..și care sunt incluse în protocolul terapeutic aprobat prin OMS/CNAS nr. 1301/500/2008 sunt cancerul pulmonar și melanom malign, în condițiile în care diagnosticul reclamantei este cancer mamar triplu negativ.

Cu privire la aparența dreptului în favoarea reclamantei, consideră că această condiție nu este îndeplinită.

Trebuie făcută distincția pe care în mod evident o face legea cu privire la dreptul la viață și la sănătate și dreptul reclamantei de a i se deconta din sistemul asigurărilor sociale de sănătate schema de tratament prescrisă de medicul curant.

Medicul curant poate prescrie o schemă de tratament în funcție de cunoștințele profesionale și de experiența profesională, dar și de progresul medicinei și al tehnologiilor medicale, dar, în ceea ce privește medicamentele pe care le poate prescrie și care pot fi decontate din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acestea trebuie să se regăsească în Lista aprobată de H.G. nr. 720/2008, să aibă protocol terapeutic aprobat potrivit Ordinului nr. 1301/500/2008, să aibă preț de decontare și autorizație de punere pe piață în România.

Pentru prescrierea unei scheme de tratament în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate, medicul răspunde civil pentru malpraxis în situația în care se dovedește culpa medicală.

De asemenea, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE a declarat recurs și împotriva încheierii de respingere a cererii de lămurire a dispozitivului sentinhței, apreciind că instanța de fond, în mod greșit, nu a indicat momentul până la care ordonanța președințială trebuie să producă efecte, moment care să fie determinat sub aspect temporal.

În situația în care instanța nu limitează în timp măsura dispusă, această măsură nu are un caracter provizoriu, iar acordarea tratamentului reclamantei are un caracter permanent definitiv or acest lucru este inadmisibil pe calea ordonanței presedintiale prin raportare la dispozițiile art. 997 alin. (1), alin. (2) si alin. (5) teza ultimă din C. proc. civ.

Nici la data introducerii cererii de chemare în judecată, nici la termenul de judecată, intimanta reclamantă A. nu a făcut dovada faptului că ar fi înregistrat o acțiune de fond pe rolul instanțelor de judecată pentru acordarea medicamentelor solicitate.

Acest aspect nu a fost luat în calcul de către judecătorul fondului, creându-se astfel o situație particulară, de exceptie, de vreme ce măsura dispusă de către instanță are caracter permanent definitiv.

Cu privire la aspectele reținute de către instanța de fond, potrivit cărora, "Inițiativa declanșării litigiului putând aparține ambelor părți, chiar si pârâtei, inclusiv în situația în care reclamanta nu înțelege să se adreseze instanței în interiorul termenelor legale", ele nu au susținere legali și nicio rațiune juridică, având în vedere faptul că persoana care trebuie să formuleze o acțiune de drept comun pentru definitivarea situației vremelnice stabilite pe calea ordonanței președințiale, este numai reclamanta.

Referitor la considerentul reținut de către instanța de fond în cuprinsul încheierii atacate, potrivit căruia "Instanța nici nu putea să stabilescă ea însăși un termen aleatoriu până la care să producă efecte măsura, acest considerent nu are nici un fel de raționament legal, instanța încălcând cerința fundamentală a acestei proceduri speciale (ordonanța presedințială) și anume provizoratul măsuri.

Intimata A. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului declarat împotriva încheierii de completare și lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 239/23.12.2019, ca nefondat.

În fapt, reclamanta A. a fost diagnosticată în luna septembrie 2017 cu cancer mamar triplu negativ.

În 21.02.2018 a fost internată pentru etapa chirurgicală a tratamentului, în care a fost practicată o operație de mastectomie radicală modificată dreaptă, mastectomie simplă profilactică cu păstrarea complexului areolo-mamelonar bilateral și reconstrucția mamară bilaterală cu implanturi siliconice plasate în buzunar submuscular complet.

În urma unei examinări radio-imagistice de tip CT efectuată în data de 14.09.2019 la J., i s-au descoperit multiple leziuni înlocuitoare de spațiu la nivelul parenchimului cerebral, numeroși noduli și micro-noduli pulmonari, modificări semnificative la nivelul ficatului, inclusiv chisturi hepatice dispersate în ambii lobi, iar pe baza acestor rezultate i-a fost pus diagnosticul de tumoră malignă secundară a creierului și meningelor cerebrale - C79.3, tumoră malignă secundară a pulmonului - C78.0 și i-a fost prescris un tratament cu radioterapie paliativă, pe care nu l-a efectuat apreciind că nu avea scop curative.

Ulterior acestui diagnostic, a transmis dosarul medical către mai multe clinici din Austria, Cuba, Marea Britanie și Turcia pentru a obține o a doua opinie referitoare la tratament iar dintre variantele propuse a ales-o pe cea recomandată de Prof. Dr. K. de la clinica L. din Viena, Austria.

La consultația acordată pe baza examinării PET CT din data de 14.10.2019 efectuată la Radiology - Center Nuclearmedizin din Viena (în care au fost confirmate metastazele cerebrale, pulmonare, hepatice și osoase) s-a instituit de urgentă un tratament constând în chimioterapie si imunoterapie, prin administrarea a 6 cicluri compuse din 12 ședințe de chimioterpie combinat cu imunoterapie o dată la trei săptămâni a medicamentelor B. (DCI - Paclitaxelum, Avastin (DCI -Bevacizumabun), C. (DCI -Pembrolizumabum), Carboplatin (DCI -Carboplatinuni), care trebuie apoi continuat timp de minimum un an cu imunoterapie cu medicamentele Keviruda (DCI-Pembrolizumabun) si Carboplatin (DCI-Carboplatinum).

Astfel cum reiese din adresa nr. x din data de 04.12.2019, emisă de CAS Prahova, i s-a comunicat reclamantei că în urma documentelor medicale constând în copie scrisoare medicală și referatul medical emis de medicul specialist oncolog curant din care reiese diagnosticul reclamantei, schema terapeutică recomandată nu poate fi decontată prin Sistemul Social de Asigurări de Sănătate.

Pârâtele CNAS și CAS Prahova au precizat că în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru ca pacienții sa poată beneficia de tratamentul cu KEITRUDA + B. + AVASTIN + CARBOPLATIN trebuie sa îndeplinească criteriile stabilite în protocoalele terapeutice corespunzătoare DCI PEMBROLIZUMABUM + PACLITAXELUM + BEVACIZUMABUM + C ARBOPLATINUM, prevăzute in Ordinul Ministrului Sanatatii si Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute in Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare, pe baza de prescripție medicala, in sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.

Astfel, in conformitate cu Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, următoarele medicamente sunt cu prescriere limitata si pot fi prescrise doar respectând protocoalele terapeutice in vigoare, respectiv:

- C. - DCI = Pembrolizumabum este indicat in cancer pulmonar si melanom malign;

- B. - DCI = Paclitaxel este indicat in tratamentul adjuvant ai cancerului mamar cu ganglioni pozitivi administrat secvențial cu un derivat de antraciclina și ciclofosfamidă; cancer mamar avansat după eșecul terapiei anterioare sau intoleranța la un derivat de antraciclina; terapia de linia a doua cancerului ovarian avansat la pacientele cu eșec anterior la chimioterapia cu derivați de platinum; cancer pulmonar cu celule altele decât celule mici avansat local sau metastatic; terapia asociată a cancerului de sân în stadiu precoce (HER2 pozitiv) cu trastuzumab și care nu sunt eligibili pentru tratament cu un derivat de antraciclina;

- Avastin - DCI = Bevacizumabum este indicat in cancerul colorectal, cancerul mamar, cancerul bronho-pulmonar, cancerul renal si neopolasmul ovarian epitelial;

- Carboplatin - DCI Carboplatinum se regăsește alături de medicamentele mai sus menționate pe sublista C2 - P3 - Program național de oncologie.

Părțile nu au contestat situația faptică din cauză.

În drept, potrivit art. 996 C. proc. civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentele-pârâte, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei-reclamante, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Se impune a se arăta, cu prioritate, că majoritatea motivelor de casare, circumscrise dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., sunt comune celor 5 recursuri promovate, motiv pentru care vor fi analizate împreună.

Sub aspectul calității procesuale pasive a recurenteților pârâți, instanța de fond a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat în cauza de față de obligația de a asigura reclamantei tratamentului gratuit din fondul de asigurări sociale de sănătate cu medicamentele cu denumirea comercială B. (DCI - Paclitaxelum), Avastin (DCI Bevacizumabum), C. (DCI- Pembrolizumabum), Carboplatin (DCI Carboplatinum).

Cum toți pârâții și fiecare în parte au atribuții în ceea ce privește procedura de includere a unor medicamente pe lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, calitatea lor procesuală este judicios REȚINUTĂ.

Așa cum a arătat instanța de fond, chiar dacă reclamanta se află în evidența CAS Prahova, emitenta adresei nr. x din 04.12.2019, prin care s-a arătat că schema de tratament recomandată reclamantei nu se poate deconta prin Sistemul Social de Asigurări de Sănătate, calitatea procesuală pasivă a CNAS derivă din atribuțiile pe care le are această instituție în elaborarea listei cu medicamentele de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție, precum și cele referitoare la decontarea efectivă a medicamentelor, asigurând finanțarea programelor naționale de sănătate curative, potrivit art. 276 din L 95 din 2006, în care este inclus și programul național de oncologie.

În privința Ministerului Sănătății, acesta este emitent al Ordinului nr. 397/836/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, al Ordinului nr. 1301/500 din 11 iulie 2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, al Ordinului nr. 1295/2015 privind autorizarea de fabricație a producătorilor, importatorilor de medicamente de uz uman, inclusiv cele pentru investigație clinică și a unităților de control independente și privind acordarea certificatului de bună practică de fabricație.

Justificarea calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, parte introdusă în cauză, în temeiul dispoz. art. 78 alin. (2) C. proc. civ., ca urmare a cererii formulate de către pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, s-a realizat în considerarea competențelor acesteia, potrivit art. 704 și urm. din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sănătății, art. 2- 4 din H.G. nr. 734/2010 și a art. 6 alin. (2) din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 861/2014.

Criticile din recurs vizând neîntrunirea condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale fac referire atât la lipsa de aparența a dreptului cât și la lipsa caracterului vremelnic al măsurii.

Sub aspectul aparentei dreptului, ținand cont de circumstantele concrete ale cazului, mai exact de gravitatea bolii, stadiul avansat in care se afla și costul foarte ridicat al tratamentului, Înalta Curte reține ca, în esenta, dreptul invocat de aceasta îl constituie dreptul la viata, drept care nu se poate realiza și conserva in concret decat prin urmarea tratamentului prescris și la care organismul reclamantei răspunde.

Este real faptul că indicatiile terapeutice pentru medicamentele prescrise nu se poate realiza decât in conditiile Ordinului MS nr. 861/23.07.2014, prin depunerea unei documentatii catre Agentia Nationala a Medicamentelor si a Dispozitivelor Medicale, din care sa rezulte indeplinirea criteriilor prevazute in cuprinsul ordinului, urmata de emiterea unei decizii favorabile din partea acestei institutii.

Procedura de mai sus este insa una laborioasa, care presupune adunarea de dovezi stiintifice, tehnice si financiare din surse multiple (spre exemplu, este necesara demonstrarea utilizarii produsului pe scară largă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene și menținerea unei abordări unitare) ceea ce implica o perioada lunga de timp.

Or, timpul este exact elementul care lipseste intimate reclamante din cauza faptul ca boala se afla in prezent intr-o stare foarte avansata, astfel incat orice intarziere poate avea consecinta deosebit de grave, punand in pericol chiar dreptul la viata al acesteia.

Înscrisurile de la dosar contin indicii in sensul ca solicitarea reclamantei de urmare a indicatiei terapeutice ar fi intemeiata (sau in orice caz, exista argumente aparent pertinente in favoarea ei).

O soluție contrară ar constitui, în opinia Înaltei Curți, o lezare gravă a dreptului la viață și sănătate, imposibil de acceptat într-o societate ce se pretinde protectoare a unor drepturi și libertăți fundamentale.

În Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, la articolul 2 din Titlul I - Drepturi și libertăți, este stipulat Dreptul la viață, care, conform Constituției și legilor din domeniu, este garantat și protejat și în România.

Unul din elementele esențiale ale asigurării dreptului la viață, îl reprezintă asigurarea sănătății persoanei, prin sistemul instituțiilor de sănătate publică și cel al asigurărilor de sănătate.

Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale prevede de asemenea, în art. 12:

"Statele ... recunosc dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de cea mai buna sănătate fizică și mentală pe care o poate atinge"

De altfel, Rezoluția Parlamentului European din 10 aprilie 2008 privind combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă a sesizat, diferențele surprinzătoare și inacceptabile la nivelul calității serviciilor oferite de centrele pentru tratarea cancerului, al centrelor de radioterapie și al accesului la medicamente împotriva cancerului și a îndemnat, în art. 30 Comisia și statele membre să se asigure că medicamentele pentru tratarea cancerului să fie disponibile în egală măsură în toate statele membre, pentru toți pacienții care au nevoie de ele.

În speță, instanța de recurs apreciază că, prin refuzul acordării, cu titlu provizoriu, până la o pronunțare asupra fondului pretențiilor, a unor servicii medicale specializate, s-ar leza intimatei dreptul la sănătate și implicit la viață.

În ceea ce priveste vremelnicia masurii, criticile formulate de recurente sunt întemeiate, măsura dispusă de către instanța de fond nefiind limitată în timp.

Înalta Curte retine ca reclamanta trebuie să se raporteze, în demersul său, la o actiune pe care o va introduce impotriva paratilor pentru a fi obligati la suportarea gratuita a medicamentelor, fără ca o astfel de actiune sa fi fost introdusa pana in prezent.

Din intepretarea per a contrario a art. 997 alin. (4) noul C. proc. civ., rezulta ca ordonanta presedintiala poate fi introdusa inainte/după introducerea actiunii care vizeaza fondul, astfel incat masurile ar putea fi dispuse si in situatia de fata, mai ales in considerarea urgentei deosebite a cazului.

Pentru a se păstra caracterul vremelnic al masurilor, Înalta Curte apreciază că se impune a se limita in timp efectele ordonantei, pana la soluționarea in fond a acțiunii in justiție având ca obiect obligarea paraților la asigurarea gratuita a tratamentului, insa cu condiția introducerii acțiunii de fond in termen de maxim 90 de zile de la data pronunțării prezentei, in caz contrar urmând a înceta efectele ordonanței la expirarea celor 90 de zile.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 239 din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, precum și recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Va casa în parte sentința și în tot încheierea și, rejudecând:

Va limita în timp obligația pârâților de a asigura pentru reclamantă tratamentul, până la soluționarea în fond a acțiunii în justiție având ca obiect obligarea pârâților la asigurarea gratuită a acestor medicamente, cu condiția introducerii acțiunii de fond în termen de maximum 90 de zile de la data pronunțării prezentei, în caz contrar urmând a înceta efectele ordonanței la expirarea celor 90 de zile.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Români