3-14/2025 — Contestarea actului administrativ

La 17 august 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 252/2023. Conform art. 3 alin. (1) lit. e) Legea 252/2023, sunt supuși evaluării externe toți judecătorii curților de apel. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora.

Evaluarea reclamantului a început la 27 noiembrie 2024. La 09 septembrie 2025, Comisia de Evaluare a Judecătorilor (Comisia) a recomandat Consiliului Superior al Magistraturii (Consiliu) ca reclamantul să nu promoveze evaluarea, deoarece nu corespunde criteriului de integritate financiară.

La 21 octombrie 2025, prin hotărârea 547/41, Consiliul a acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către reclamant. Serghei Pilipenco a fost eliberat din funcție de judecător și decăzut de dreptul de a exercita funcția de judecător timp de cinci ani.

La 31 octombrie 2025, reclamantul a contestat hotărârea Consiliului la Curtea Supremă de Justiție (Curtea). El solicită anularea acesteia și dispunerea reevaluării sale de către Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva Consiliului, iar Comisia figurează ca persoană terță.

La 12 noiembrie 2025, Curtea a dispus punerea cauzei pe rol, a fixat ședința de judecată pentru 01 decembrie 2025 și a acordat părților termen până la 23 noiembrie 2025 pentru depunerea referințelor. Până la 26 noiembrie 2025, părțile au putut să formuleze cereri, obiecții sau excepții și să prezinte probe ori înscrisuri suplimentare, sub sancțiunea decăderii. La 21 și 26 noiembrie 2025, Consiliul și Comisia au depus referințe la contestație.

La 26 noiembrie 2025, reclamantul a depus mai multe cereri. O cerere se referea la ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 17 alin. (1) și 18 alin. (5) și (6) din Legea 252/2023. La 30 noiembrie 2025, reclamantul a completat cererea inițială. El a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 4 1 alin. (4), 11 alin. (3), 14 alin. (7), 18 alin. (6) și 19 alin. (6) Legea 252/2025. Cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost respinsă, deoarece unele prevederi contestate nu erau aplicabile cauzei, iar altele au fost deja verificate prin prisma constituționalității de către Curtea Constituțională. Reclamantul a depus cereri de audiere a expertului și de numire a expertizei judiciare. Instanța a respins cererile date, pe motiv că acestea doar ar repeta cele ce rezultă din raportul de expertiză prezentat de reclamant și anexat la dosar.

Judecarea contestației a avut loc în patru ședințe, la 01, 04 , 18 și 30 decembrie 2025. Examinarea contestației a avut loc în ședințele din 01 și 04 decembrie 2025. Ședințele din 18 și 30 decembrie 2025 au fost stabilite pentru deliberare și pronunțarea deciziei. La ședințe s-au prezentat reclamantul, avocatul acestuia, Ion Bosîi, reprezentantul Consiliului, Olesea Ciobanu, și reprezentantul Comisiei, Valeriu Cernei. Reclamantul și avocatul său au susținut contestația și au solicitat admiterea acesteia, în timp ce reprezentantul Consiliului și reprezentantul Comisiei au cerut respingerea contestației. ÎN FAPT a. Evaluarea Comisiei

La 07 noiembrie 2024, Comisia l-a notificat pe reclamant și i-a solicitat să completeze și să returneze, în termen de 20 de zile, chestionarul de etică și declarațiile prevăzute de Legea nr. 252/2023. La 27 noiembrie 2024, reclamantul a depus chestionarul și declarațiile completate.

În perioada 07 martie – 22 mai 2025, Comisia i-a solicitat acestuia, în trei runde, să răspundă la întrebări și să prezinte informații adiționale. Reclamantul a depus toate răspunsurile și documentele solicitate. La 06 iunie 2025, Comisia a notificat reclamantul despre identificarea dubiilor privind respectarea criteriilor de integritate financiară. Ea a invitat reclamantul să participe la audiere la 16 iunie 2025. La 11 iunie 2025, reclamantul a solicitat amânarea audierii, pe motiv că a semnat un contract cu o companie de audit, care urmează să analizeze unele aspecte din notificare. Cererea a fost acceptată. La 12 iunie 2025, reclamantului i-a fost asigurat accesul la toate materialele dosarului de evaluare. La 30 iunie 2025, reclamantul a cerut o nouă amânare și a solicitat ca audierea să aibă loc după 16 iulie 2025, deoarece raportul de audit nu era finalizat. Cererea a fost acceptată. La 12 iulie 2025, reclamantul a prezentat explicații scrise și un raport al auditorului din 11 iulie 2025. Comisia le-a inclus în dosarul de evaluare. La 06 august 2025, a avut loc audierea reclamantului de către comisie. Reclamantul a fost asistat de avocatul Vitalie Zama, a confirmat acuratețea răspunsurilor din declarația pentru ultimii cinci ani și din chestionarul de etică, menționînd că nu are corectări sau completări. După audiere, reclamantul a depus explicații scrise suplimentare. Ele au fost incluse la dosar și analizate. 2

La 09 septembrie 2025, Comisia a aprobat raportul de evaluare prin care a propus ca reclamantul să nu promoveze evaluarea externă din cauza necorespunderii cu criteriul de integritate financiară prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea nr. 252/2023. Comisia a stabilit o diferență negativă între avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2012, 2013, 2020 și 2023 de 312.317 de lei. Această sumă depășește pragul de 20 de salarii medii (234.000 de lei) prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 252/2023, după cum urmează: Anul Economii la Venituri Cheltuieli Economii la Sold început de an sfîrșit de an negativ 2012 130.140 130.914 150.941 138.540 -28.427 2013 138.540 107.529 148.918 158.907 -61.756 2020 810.602 480.109 220.857 1.207.242 -137.388 2023 997.920 822.128 361.688 1.543.106 -84.746 Total sold negativ - 312.317 de lei

Comisia a menționat că, dacă ar fi admis argumentul reclamantului și ar fi calculat cheltuielile de vacanță, incluzând doar sumele care exced categoria relevantă a cheltuielilor de consum ale populație (CCP), soldul negativ înregistrat ar fi de 294.474 de lei. Alternativ, dacă Comisia ar fi respins economiile în numerar de 130.000 de lei declarate de reclamant la sfârșitul anului 2011, soldul negativ ar fi crescut pentru anii următori, când, potrivit reclamantului, economiile în numerar au fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor. Balanța negativă acumulată astfel ar fi constituit 442.317 de lei. Comisia a mai menționat că, în ceea ce privește anii 2020 și 2023, nu a fost reflectată nici o cheltuială legată de chirie, deși rămâne neclar de ce chiria pentru o proprietate locuită timp de cel puțin doi ani nu ar implica mai mult decât simpla plată a serviciilor comunale. Orice potențiale cheltuieli legate de chirie ar fi majorat suma averii inexplicabile.

La stabilirea averii inexplicabile, Comisia a analizat mai multe aspecte. Acestea se referă la: proprietăți, călătorii, utilizarea vehiculelor, școlarizarea copiilor și conturile de economii. Reclamantul a solicitat diminuarea și excluderea cheltuielilor legate de utilizarea și mentenanța vehiculului „Opel”; excluderea cheltuielilor pentru vacanțele în Ucraina și Germania; includerea cheltuielilor pentru educația copiilor în CCP; reducerea cheltuielilor legate de CCP. La fiecare rundă de întrebări, reclamantul și-a ajustat afirmațiile în funcție de întrebările Comisiei, uneori versiunea nouă fiind în contradicție cu versiunea anterioară.

Potrivit Comisiei, reclamantul a fost utilizatorul principal al automobilului Opel până în noiembrie 2021, precum și al vehiculelor Toyota și Skoda. Reclamantul a raportat cheltuieli pentru combustibil și mentenanță, iar documentele disponibile – polițe de asigurare, inspecții tehnice și plăți efectuate – confirmă responsabilitatea sa pentru întreținerea vehiculelor. Afirmațiile 3 ulterioare ale reclamantului, potrivit cărora el nu ar fi suportat aceste cheltuieli sau ar trebui reduse, contrazic declarațiile sale anterioare și faptele obiective. Comisia a atribuit cheltuielile estimate de reclamant în primele două runde de întrebări: 12.100 de lei, anual, pentru perioada 2012–2017 și 18.100 de lei, anual, pentru perioada 2018–2021 pentru Opel, iar pentru Toyota și Skoda, cheltuielile raportate de reclamant, ajustate pentru a evita dublarea cu categoria CCP pentru transport, au fost incluse în fluxul financiar de ieșire. Aceasta reflectă utilizarea efectivă a vehiculelor și responsabilitatea reclamantului pentru întreținerea acestora pe perioada analizată. Reclamantul a mai afirmat că cheltuielile pentru combustibil estimate anterior trebuie reduse la jumătate, însă Comisia a refuzat.

Toate vacanțele declarate de reclamant în perioada 2012–2023, inclusiv cele în Ucraina (2012–2016, 5.000–15.000 de lei anual) și Germania (2017–2023, aproximativ 17.000 de lei per vacanță), au fost efectiv suportate de gospodăria acestuia, așa cum reclamantul a declarat inițial. Deși reclamantul a susținut ulterior că cheltuielile au fost plătite integral de frații și surorile soției sau de cumnatul său, Comisia a constatat că acest sprijin financiar nu a fost declarat în declarațiile către CNI/ANI și nici în prima rundă de întrebări. Analiza tranzacțiilor și a datelor obiective au arătat că reclamantul a efectuat plăți semnificative în timpul călătoriilor în Germania. Doar în cadrul unei din cele patru călătorii, 26.221 de lei au fost cheltuiți de pe contul bancar al reclamantului pentru haine. Dovezi că rudele au acoperit integral costurile pentru cazare, alimentație, transport local sau agrement nu există. În consecință, Comisia a inclus aceste cheltuieli în calcul, menționând că cheltuielile reale suportate ar putea fi mai mari decât sumele declarate.

Comisia a respins solicitarea subiectului privind reducerea CCP sau aplicarea unui CCP rural. Reclamantul a afirmat că familia sa ar fi avut un mediu de viață mixt și că a primit sprijin în natură de la socri și rude. Aceste argumente au fost respinse ca nefondate. Analiza fluxurilor financiare arată că veniturile gospodăriei au depășit constant și considerabil venitul mediu național și este mult mai mare ca CCP, precum urmează: Anul Venitul Venit mediu CCP Numerar la dispoziția gospodăriei național (BNS) urban subiectului reclamantului 2012 130.914 69.844 74.654 122.160 2013 107.529 80.784 86.563 107.714 2020 480.109 205.924 148.325 358.890 2023 822.128 239.654 220.697* 478.042 Notă:* CCP pentru 2023 a constituit 194.497 de lei. Datele din tabel reflectă această sumă la care a fost adăugată suma de 26.200 de lei, cheltuieli zilnice (cu excepția cheltuielilor de educație). 4

Nivelul CCP urban aplicat reflectă în mod corespunzător veniturile, numerarul disponibil și cheltuielile identificate ale gospodăriei reclamantului, iar obiecțiile subiectului nu oferă temei pentru reducerea acestuia sau aplicarea CCP rural. Obiceiurile individuale, precum abstinența de la tutun sau primirea de vin din activitatea agricolă a socrilor, nu influențează aplicarea CCP. Cheltuielile familiei reclamantului depășeau valorile CCP pentru transport, telecomunicații și vacanțe, iar cheltuielile suplimentare, precum educația și alimentația copiilor reclamantului la instituții private au fost incluse separat în fluxul financiar de ieșire. Comisia a aplicat măsuri de precauție pentru a evita dubla contabilizare și a exclus din calcul cheltuielile cu amănuntul de 98.167 de lei în 2020 și 114.663 de lei în 2023.

Există o balanță negativă între fluxurile financiare pentru anul 2020. La 10 august 2020, reclamantul a depus suma de 250.000 de lei și, în aceeași zi, a deschis un cont de depozit în valoare totală de 635.500 de lei, utilizând suplimentar 385.500 lei proveniți dintr-un depozit anterior, a cărui origine legitimă a fost confirmată. Analiza fluxurilor financiare a relevat că numerarul justificat disponibil în acel an a fost de 358.890 de lei. O parte semnificativă din acest numerar a fost destinată cheltuielilor curente, inclusiv cheltuielilor de consum personal și altor cheltuieli efectuate în numerar. Comisia a identificat cheltuieli suplimentare în numerar de aproximativ 70.000 de lei aferente vacanțelor, transportului, telecomunicațiilor și educației. În aceste condiții, gospodăria reclamantului nu dispunea de resurse financiare suficiente pentru a acoperi integral depunerile în numerar realizate la 10 august 2020. Diferența necesară, estimată la 131.000 de lei, nu a fost justificată convingător.

Pentru anul 2020 au existat cheltuieli de 422 de euro pentru educația fiecărui copil într-o instituție privată și câte 3.500 de lei pentru alimentația acestora la aceeași instituție. În consecință, suma totală de 23.500 de lei (844 de euro și 7.000 de lei) a fost inclusă integral la cheltuieli, nu doar partea ce depășește CCP. A fost reținut că CCP reflectă cheltuieli medii, specifice în principal instituțiilor publice, unde o parte din costuri este acoperită din buget. În instituțiile private, cheltuielile sunt suportate integral de familie și depășesc media, incluzând servicii suplimentare. Argumentul subiectului privind includerea alimentației în CCP nu a fost acceptat, deoarece costurile au fost efectuate de o instituție privată. Pentru anul 2023, Comisia a reținut circa 14.000 de lei pentru educația fiicei în instituția privată, inclusiv alimentația, menținând același raționament. Suma de 33.000 de lei pentru studiile universitare ale fiului a fost inclusă integral. Contribuția de 10.000 de lei invocată ca provenind de la fratele subiectului nu a fost inclusă în calcul deoarece nu a fost declarată și a fost apreciată ca necredibilă în lipsa probelor. Pentru căminul universitar a fost reținută doar suma efectiv achitată în 2023 – 2.760 de lei, iar fiul a fost exclus din calculul CCP începând cu perioada studiilor. Suma de 14.259 de lei transferată în contul fiului a fost considerată parte a banilor de buzunar declarați (cel puțin 5 16.200 de lei anual), evitându-se dublarea cheltuielilor. În total, pentru anul 2023 au fost calculați 65.960 de lei drept cheltuieli pentru educația copiilor.

Raportul de audit prezentat de reclamant nu a fost luat în considerare. Compania care a întocmit raportul nu este înregistrată ca entitate de audit recunoscută (Legea nr. 271/2017), iar titlul „audit financiar” este denaturat. Raportul face trimitere la norme contabile și fiscale (Legea nr. 287/2017), fără aplicabilitate reală pentru judecător. Raportul ignoră economiile în numerar și fondurile bancare semnificative ale reclamantului (765.500 de lei în 2020 și 1.337.468 de lei în 2023) și atribuie ca venituri dobânzi care nu au fost retrase, deci nu puteau acoperi cheltuielile (87.492 de lei în 2012 și 87.512 de lei în 2013). În plus, raportul compară eronat nivelul CCP cu veniturile reclamantului, fără a ține cont de disponibilitatea reală a fondurilor.

La 11 septembrie 2025, raportul de evaluare a fost transmis Consiliului. La raport sunt anexate materialele de evaluare, care cuprind 781 de documente în format PDF, totalizând 3.630 de pagini. b. Examinarea rezultatelor evaluării și hotărârea Consiliului

La 12 septembrie 2025, Consiliul a recepționat actele Comisiei. Prin Hotărârea nr. 534-39 din 07 octombrie 2025, Consiliul a prelungit termenul de examinare a raportului cu 90 de zile. Ședința Consiliului la care au fost analizate rezultatele evaluării a avut loc la 21 octombrie 2025. Membrul Consiliului, Natalia Bondarenco a declarat abținere, invocând că a fost colegă cu reclamantul, însă declarația a fost respinsă. Judecătorul Serghei Pilipenco a participat la ședință, fiind asistat de avocatul Vitalie Zama. Raportul a fost examinat în lipsa reprezentantului Comisiei, care a fost citat. Pilipenco a solicitat anexarea la materialele procedurii administrative a explicațiilor scrise, a răspunsului IP „Consiliul de supraveghere publică a auditului” din 17 septembrie 2025 și a raportului de expertiză extrajudiciară din 17 octombrie 2025. Explicațiile și răspunsul au fost anexate la dosar.

Consiliul a examinat raportul prezentat de reclamant. Potrivit acestuia, investigațiile contabile au fost efectuate în conformitate cu metodica de tip Cod: MT-13.01 ediția 1 din 12 iulie 2018 și instrucțiunea PI-EI-06, ediția 2 din 07 decembrie 2023 a LEJE din cadrul CNEJ. Expertul a concluzionat că veniturile nete obținute de familia Pilipenco (patru membri) în anii 2012-2023, împreună cu averea deținută la începutul perioadei de verificare, depășesc echivalentul bănesc al averii dobândite și a cheltuielilor suportate în aceeași perioadă cu 1.606.112 de lei. În baza documentelor și informațiilor cercetate, expertul a stabilit: Anul Sold inițial (MDL) Venituri (MDL) Cheltuieli (MDL) Sold final (MDL) 2012 130.000 48.661 87.132 91.529 6 2013 91.529 67.970 80.318 79.181 2020 1.688.338 343.150 420.920 1.610.568 2023 1.645.176 349.000 388.064 1.606.112

Consiliul a respins cererea de anexare a raportului de expertiză, pe motiv că expertul nu a realizat o analiză financiară independentă, ci a comentat concluziile din raportul Comisiei, fără date noi sau o metodologie proprie. Expertul nu a indicat Legea nr. 252/2023 ca sursă și nu a aplicat procedee tehnico-științifice conforme Legii nr. 68/2016 privind expertiza judiciară. Subiectul evaluării a avut acces la toate materialele relevante încă din 12 iunie 2025 și nu a solicitat o expertiză judiciară la acel moment. Raportul întocmit la 21 septembrie 2025 s-a concentrat asupra Raportului Comisiei și nu asupra situației financiare a subiectului.

În ședința Consiliului, avocatul reclamantului a contestat concluziile Comisiei, susținând că evaluarea s-a bazat pe premise discutabile și supraestimări ale cheltuielilor. El a cerut excluderea cheltuielilor pentru automobilul „Opel” și reducerea cheltuielilor de combustibil până în 2017, excluderea costurilor călătoriilor în Ucraina și Germania, precum și a cheltuielilor pentru alimentația copiilor în liceu privat. Totodată, avocatul a solicitat ajustarea CCP pentru familia subiectului (de la urban la rural), invocând accesul la produse agricole proprii și sprijinul socrilor și al fratelui soției.

Prin hotărârea 547/41, din 21 octombrie 2025, Consiliului a acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către reclamant din motivul neîndeplinirii criteriului de integritate financiară (art. 11 alin. (3) lit. a) Legea nr. 252/2023). Soldul financiar negativ constatat a fost mai mare de pragul admisibil de 234.000 de lei. Serghei Pilipenco a fost eliberat din funcție de judecător și decăzut de dreptul de a exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de cinci ani.

Consiliul a constatat că evaluarea judecătorului Pilipenco a fost realizată de Comisie conform procedurii. Consiliul a aplicat standardul de probă stabilit prin hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 16 ianuarie 2025, evaluând constatările raportului și explicațiile reclamantului prin prisma balanței probabilităților, reținând versiunea stării de fapt cea mai plauzibilă în raport cu probele disponibile. Consiliul a apreciat că rulajele conturilor bancare, corelate cu informațiile Serviciului Fiscal de Stat, declarațiile de avere și interese personale, precum și datele extrase din registrele publice, confirmă existența unei balanțe negative între veniturile și cheltuielile realizate pe perioada analizată.

Consiliul a ajuns la concluzia ca diminuarea CCP nu este posibilă. Familia Pilipenco a avut domiciliul constant în localități urbane. Sprijinul în natură 7 invocat din partea rudelor nu a fost dovedit prin probe verificabile sau printr-o metodologie credibilă de cuantificare. Neutilizarea unor categorii din CCP nu pot fundamenta excluderea acestora, indicatorul reflectând consumul mediu național. Gospodăria subiectului a dispus, în anii evaluați, de venituri cu mult peste media națională și de numerar disponibil între 58% și 100% din totalul veniturilor anuale. Analiza Comisiei a fost realizată cu prudență, fiind excluse unele cheltuieli efectuate cu cardul, pentru a evita dublarea acestora.

Argumentul reclamantului, conform căruia plata pentru cantina liceului nu ar reprezenta o cheltuială, nu infirmă existența acesteia. Cheltuielile pentru studiile private, inclusiv alimentația în cadrul acestora, depășesc nivelul minim de întreținere și nu pot fi excluse din CCP. Pozițiile reclamantului privind prepararea hranei acasă sau neutilizarea cantinei nu au relevanță atât timp cât cheltuielile pentru alimentație au fost făcute.

Reclamantul a oferit explicații contradictorii referitoare la cheltuieli pentru vacanțe. Inițial el a susținut că le-a suportat, iar ulterior a declarat că acestea au fost acoperite de rudele soției. Până la evaluare, reclamantul nu a declarat niciun sprijin financiar similar în declarațiile de avere depuse la CNI/ANI, deși legislația impunea raportarea donațiilor sau altor beneficii. Extrasele conturilor bancare confirmă că plățile pentru bilete și alte cheltuieli de călătorie au fost efectuate de reclamant, iar acesta nu a prezentat dovezi verificabile care să ateste compensarea lor de către rude.

Reclamantul a oferit explicații contradictorii privind gradul de utilizare și atribuirea către rudele soției a cheltuielilor aferente utilizării automobilului „Opel”. Analiza plăților pentru inspecțiile tehnice, taxele de drum și polițele de asigurare obligatorie au demonstrat că reclamantul a fost principalul beneficiar și singurul care a suportat aceste cheltuieli în perioada 2013–2022. Până la achiziția unui alt vehicul în 2017, gospodăria nu dispunea de alte mijloace de transport, iar automobilul „Opel Vectra” a continuat să fie folosit preponderent de reclamant până în 2021, chiar și după procurarea unui alt automobil de către familia sa.

Consiliul a notat că „MGS FINTECH PROF” SRL a fost înregistrată în Registrul public al entităților de audit abia în septembrie 2025, ulterior prezentării raportului (iulie 2025). În aceste condiții, documentul nu poate fi calificat drept expertiză în sens profesional, ci doar ca un înscris – o analiză financiară întocmită în baza unui contract de prestări servicii între reclamant și o societate administrată de autorul raportului. Raportul nu indică un temei legal sau o metodologie recunoscută pentru concluziile formulate, face trimitere la norme nerelevante pentru statutul unui judecător, nu aplică Regulamentul Comisiei și conține erori metodologice (tratarea dobânzilor ca venituri disponibile, omiterea economiilor și a unor depuneri semnificative, neanalizarea fluxurilor conform art. 11 alin. (3) lit. a) Legea nr. 252/2023). 8

Concluziile raportului din 17 octombrie 2025, inclusiv afirmațiile privind „acoperirea integrală a fluxurilor financiare” de către rude, nu au fost susținute de dovezi verificabile. Reclamantul a interpretat eronat dobânzile bancare ca venituri disponibile. În raportul de audit nu au fost incluse economiile în numerar și nu sunt reflectate corect fluxurile de intrare și ieșire, contrar metodologiei Comisiei. Dobânzile acumulate, dar neutilizate efectiv în anii evaluați, nu pot fi considerate venituri, deoarece nu au fost retrase din conturile bancare. c. Contestația

La 31 octombrie 2025, reclamantul a contestat hotărârea Consiliului, solicitând anularea ei și dispunerea reevaluării de către Comisie. Contestația vizează: (i) lipsa independenței și imparțialității Comisiei, în sensul jurisprudenței CtEDO (Oleksandr Volkov vs. Ucraina); (ii) aplicarea neuniformă a criteriilor de evaluare, inclusiv în ceea ce privește averea de facto și utilizarea vehiculelor, prin tratament diferențiat față de alți candidați (Juganaru, Băbălău, Dumbrăvan, Badan-Melnic); (iii) erori metodologice și contabile care au condus la o concluzie eronată privind existența unei averi nejustificate; și (iv) ignorarea probelor esențiale, inclusiv a raportului expertului judiciar. Reclamantul solicită excluderea sau diminuarea unor cheltuieli și ajustarea CCP după cum urmează: Anul Aspect Solicitare Argumentare CCP rural - 45.522,3 lei produse alimentare de pe loturile (62.966,4 - 16.623 - de teren; cumpărate de la piață; 2012 - suma 821,1) membri de familie nu fumează de 32.144, 1 călătorie de exclus 5.000 de lei suportate cumnat de lei Ucraina automobil de exclus 9.600 de lei utilizarea comună cu socrul și au Opel fost suportate de acesta CCP rural – 54.141,13 lei produse alimentare de pe loturile 2013 - suma (73.891,2 – 18.797,88 de teren; cumpărate de la piață; de 34.450, 07 – 952, 19) membri de familie nu fumează de lei călătorie de exclus 5000 de lei suportate de cumnat Ucraina automobil de exclus 9.600 de lei utilizarea comună cu socrul și au Opel fost suportate de acesta CCP rural – 87.977,8 lei produse alimentare de pe loturile (120.225,6 – 28.998,4 de teren; cumpărate de la piață; 2020 - suma – 3. 249,4) membri de familie nu fumează de 57.347, 8 alimentație de exclus 7000 de lei scoși de la alimentarea școlară de lei copii automobil de exclus 2500 de lei utilizare doar de socru Opel de exclus 15.600 de suportate de socru lei CCP rural – 107.461,31 lei produse alimentare de pe loturile (145.206 – 34.588 – de teren; cumpărate de la piață; 3.156,69) membri de familie nu fumează 9 2023 - suma educație copii 10.000 de lei donați în 2022 de 113.831,69 3.828 de lei scos de la alimentarea școlară de lei 10.000 de lei plata reală semestrială 14.259 de lei rulaje, nu venituri călătorii 38.000 de lei suportate de cumnat Germania Total sumă solicitată spre excludere 237.773,66 lei

Reclamantul a anexat la contestație raportul de expertiză extrajudiciară din 17 octombrie 2025. Potrivit raportului, veniturile nete ale familiei Pilipenco pentru perioada 2012–2023, cumulate cu averea deținută la începutul perioadei de verificare, depășesc cu 1.606.112 de lei valoarea bunurilor dobândite și a cheltuielilor efectuate. Acest fapt exclude existența averii nejustificate. Potrivit acestui raport, familia reclamantului a înregistrat solduri pozitive la sfârșitul fiecărui an, care nu au fost luate în considerare. d. Procedura în fața Curții și argumentele părților

La 12 noiembrie 2025, Curtea a primit spre examinare contestația. Ea a solicitat prezentarea dosarului administrativ și a referințelor. La 21 noiembrie 2025, reprezentantul Consiliului, Olesea Ciobanu, a depus referință și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Potrivit referinței, reclamantul avea obligația de declarare a averii potrivit Legilor nr. 1264/2002 și nr. 133/2016. Principiul dublului grad de jurisdicție este respectat, deoarece concluziile Comisiei au fost verificate de Consiliu, iar hotărârea acestuia este supusă controlului Curții Supreme de Justiție. Comisia dispune de garanțiile necesare de independență și imparțialitate, iar orice suspiciune trebuie probată. Motivul nepromovării îl constituie averea nejustificată pentru anii 2012, 2013, 2020 și 2023, în sumă totală de 312.317 de lei, dubiile privind integritatea financiară fiind stabilite în baza probelor. Hotărârea nr. 547/41 din 21 octombrie 2025 este motivată, iar reclamantul nu a indicat ce argumente ale sale au rămas fără răspuns. Criteriile de evaluare nu au fost aplicate discriminatoriu, iar CSM nu este legat de constatările organului de autoadministrare al procurorilor.

La 26 noiembrie 2025, președintele Comisiei, Andrei Bivol, a depus referință în care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Comisia a aplicat standardele legale de probă, iar reclamantul nu a demonstrat temeiurile pentru excluderea sau reducerea cheltuielilor contestate. Criticile la adresa Legii nr. 252/2023 sunt irelevante. Reclamantul nu a invocat erori procedurale grave și nu a probat lipsa de independență și imparțialitate a Comisiei. Standardul Volkov nu este aplicabil. Comisia a respins raportul de expertiză extrajudiciară deoarece metoda expertului contravine Regulamentului Comisiei. Calculele expertului contrazic declarațiile reclamantului privind economiile. Reclamantul nu a demonstrat utilizarea exclusivă a automobilului Opel de către socru și a declarat dreptul de uz al vehiculului. El a efectuat inspecțiile tehnice și a achitat polițele RCA. Declarațiile sale sunt inconsecvente. Reclamantul nu a declarat pretinsele 10 donații pentru vacanțe. Comisia a identificat plăți din conturile familiei efectuate în timpul călătoriilor, iar reclamantul nu a oferit probe privind suportarea costurilor de către rude. El nu a justificat reducerea cheltuielilor CCP și nici primirea produselor alimentare în volumul invocat. Cheltuielile pentru alimentația copilului la instituția privată nu sunt incluse în CCP. Comparațiile cu alte cauze sunt nerelevante. În acele cauze au fost prezentate probe concludente, iar în cauza Balan nu există o soluție definitivă.

Reclamantul și avocatul său au susținut contestația. Aceștia au argumentat că hotărârea Consiliului se bazează pe concluzii eronate ale Comisiei. Metodologia de evaluare a fost aplicată arbitrar. După includerea economiilor, soldul „averii inexplicabile” nu depășește limita admisibilă. Tratamentul diferit față de cauzele similare încalcă principiul egalității. În cauzele Juganari și Badan-Melnic, care sunt similare, Consiliul a conchis promovarea evaluării. În cauza Băbălău, cheltuielile neprobate au fost excluse și dubiile au fost înlăturate. În cazul său, aceeași logică nu a fost aplicată. Expertiza extrajudiciară a fost respinsă de către Consiliu fără o motivare reală și contrar dreptului la apărare. Aceasta confirmă acoperirea integrală a cheltuielilor din venituri legale. Economiile sale au fost tratate greșit ca ieșiri. Dobânzile bancare au fost excluse de la venit fără temei. Unele cheltuieli au fost imputate deși au fost suportate de terți. Aplicarea CCP a fost incorectă, urmând a fi reținut un CCP rural și nu urban, deoarece produsele alimentare au fost primite de la socri. De asemenea, familia nu consumă alcool și tutun. Toate aceste elemente trebuiau să conducă la diminuarea cheltuielilor de consum. La audierea în instanță, reclamantul a afirmat că mărimea economiilor sale în anii 2020 și 2023 coincid cu sumele declarate în fața Comisiei. El a propus modificarea sumelor ce urmează a fi revizuite, după cum urmează: Anul Aspect Sumă (lei) Solicitare/Motivare Reducerea cheltuielilor pentru 5.000 Cheltuieli acoperite de cumnat 2012 vacanța în Ucraina (3 zile) 12.300 de lei Întreținerea automobilului 2.500 Automobil folosit de reclamant, socrului (taxe + revizie) banii suportați de terț Combustibil Opel – 50% din 4.800 Doar jumătate din suma calculată 9.600 lei de Comisie (2400 de lei) Reducerea cheltuielilor pentru 5.000 Cheltuieli acoperite de cumnat vacanța în Ucraina 2013 12.300 Întreținerea automobilului 2.500 Suportată de terț de lei socrului Combustibil Opel – 50% din 4.800 Sumă diminuată la jumătate (2400 9.600 lei de lei) 11 Întreținerea automobilului 2.500 Suportată de terț socrului 2020 18.100 de Combustibil Opel 15.600 Automobilul nu a fost utilizat lei Alimentația copiilor în liceu 7.000 Inclusă în CCP privat Călătorii Germania – bilete 38.000 Achitate de cumnați avion și cumpărături (23.000 + 15.000) 2023 Donație frate pentru studii 10.000 Nu constituie cheltuială a anului 76.059 de (din 2022) 2023 lei Alimentație copil în liceu 3.800 Inclusă deja în CCP privat Cămin fiu 10.000 Suma real achitată – 2.760 de lei Transferuri pe card către fiu 14.259 Sume pentru întreținere deja incluse în CCP Total de redus - 118.759 de lei

Reprezentantul Consiliului, Olesea Ciobanu, și reprezentantul Comisiei, Valeriu Cernei, în ședința de judecată, au susținut argumentele invocate în referințe. Ei au solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. Ei au susținut că argumentele reclamantului nu demonstrează existența unor erori de drept sau de fapt esențiale și nici a unor încălcări procedurale care să justifice anularea hotărârii contestate sau dispunerea unei reevaluări. Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile care ar permite admiterea contestației.

Hotărârea Guvernului nr. 936/2022 stabilește că salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023 este de 11.700 de lei.

Comisia activează în baza regulamentului propriu. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.

Cheltuielile de consum ale populației sunt estimate anual de către BNS pentru a determina costul real al traiului. Estimarea se bazează pe chestionarea a câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Datele sunt verificate periodic și corectate. În baza informațiilor colectate se calculează cheltuieli medii per persoană, diferențiate pe medii de reședință (urban, rural și mun. Chișinău), cu valori mai reduse pentru gospodăriile numeroase. Rezultatele sunt publicate, iar clasificarea cheltuielilor este realizată conform standardului european COICOP 2013 (nivel de cinci cifre). 13

La completarea chestionarelor, gospodăriile trebuie să indice cheltuielile exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS, marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile anuale de consum ale unei gospodării compuse din doi adulți și doi copii, cu reședință urbană. Cheltuielile de consum ale populației (urban) Locuinta, Îmbrăcă Cheltuielile Anul Total Produse apa, Băuturi minte/înc de educație Transport anual (per alimentare electricita alcoolice ălțăminte a doi copii (%) adult) (%) te si gaze /tutun (%) (%) (%) (%) 2012 74.654 40,3 12,5 18,1 0,7 1,1 5,6 2013 86.563 39,6 11,9 17,3 0,8 1,1 6,1 2020 148.325 39,3 10,0 12,6 1,4 1,5 8,5 2023* 194.497 33,8 9,0 13,6 2,6 1,5 8,9 Notă: În cazul anului 2023, sunt prezentate cheltuielile anuale de consum ale unei gospodării compuse din doi adulți și un copil, cu reședința urbană.

Reclamantul a intentat o acțiune în anulare a unui act administrativ. Conform art. 224 alin. (1) pct. a) Cod administrativ, actul administrativ poate fi anulat dacă el este ilegal. În cauza nr. 3-13/24, §§ 53 și 65, Curtea Supremă a reiterat că ea poate anula hotărârea Consiliului cu privire la evaluarea externă doar în cazurile menționate de legislația cu privire la evaluarea externă, iar celelalte temeiuri pentru anularea actului administrativ prevăzute de Codul administrativ nu sunt aplicabile evaluării externe. Art. 19 alin. (6) din Legea nr. 252/2023 prevede că Curtea Supremă poate admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau că există „circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării”. Art. 225 alin. (1) Cod administrativ interzice instanţei de judecată să se pronunţe asupra oportunităţii unui act administrativ. La examinarea contestației, completul doar verifică dacă decizia a fost emisă cu respectarea Legii 252/2023 și dacă limitele dreptului discreționar nu au fost depășite. 14

Potrivit Legii 252/2023, persoana nu promovează evaluarea dacă a fost constatată existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile de integritate etică și/sau financiară. Conform art. 11 alin. (3) lit. a) din această lege, persoana nu întrunește criteriul de integritate financiară atunci când sunt constatate „dubii serioase” privind diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, care depășește echivalentul a 20 de salarii medii pe economie stabilite pentru anul 2023. În anul 2023, un salariu mediul pe economie echivala cu 11.700 de lei, adică diferența negativă tolerată de lege pentru promovarea evaluării externe este de 234.000 de lei. Anume acest temei a fost reținut de Consiliu.

Comisia a propus nepromovarea evaluării externe de către Serghei Pilipenco, pe motiv că soldul negativ a fost de 312.317 de lei. Soldul negativ constatat de Consiliu rezultă din averea nejustificată aferentă anilor 2012, 2013, 2020 și 2023. Consiliul a preluat concluziile Comisiei și a acceptat propunerea de nepromovare. Reclamantul a contestat cele constatate de Consiliu. El a prezentat un raport de expertiză care ar fi demonstrat că nu ar exista un sold negativ. De asemenea, el a solicitat ca CCP să fie calculat ca rural, cheltuielile pentru alimentația copiilor să fie inclus în CCP, cheltuielile legate de consumul de alcool și tutun să fie excluse, să fie înjumătățite cheltuielile legate de automobilul Opel și excluse cele legate de călătorii. Reclamantul de fiecare dată și-a modificat argumentele legate de aceste chestiuni. În contestație, reclamantul face referire la lipsa independenței și imparțialității Comisiei și aplicarea neuniformă a criteriilor de evaluare. Toate aceste argumente vor fi examinate structurat în textul deciziei. i. Diminuarea cheltuielilor de consum ale populației

Cheltuielile de consum ale populației reprezintă un indicator statistic stabilit de Biroul Național de Statistică în baza unei metodologii detaliate, care presupune chestionarea unui număr mare de gospodării, verificarea repetată a datelor și utilizarea unor practici similare celor aplicate în alte state europene. Datele sunt dezagregate în funcție de mediul de reședință și de numărul membrilor gospodăriei, astfel încât rezultatele să reflecte situația unei gospodării comparabile cu cea a persoanei evaluate. Această metodologie are anumite limitări, în special faptul că bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar marja de eroare este de aproximativ ±5%. În practica sa, Curtea a statuat că o asemenea metodologie poate genera rezultate credibile pentru a fi utilizate în cadrul evaluării externe (hotărârea nr. 3-13/2024, §§ 59-61). În practica sa anterioară (vezi decizia nr. 3-18/2024, § 75), Curtea a notat că atribuirea CCP rural în ceea ce privește cheltuielile de alimentare este posibilă doar în măsura în care se demonstrează, prin probe concludente, că persoana locuiește efectiv în mediul urban și își asigură o parte semnificativă a consumului din prelucrarea terenurilor agricole. Totuși, aplicarea CCP-ului rural a fost efectuată de către Curte doar subiecților evaluării (vezi cauzele nr. 3-13/2024 și 3-18/2024) care aveau venituri ce nu depășeau considerabil veniturile medii 15 naționale, care nu aveau economii considerabile și care au demonstrat un stil de viață care se încadra în cheltuielile medii de trai.

Din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul perioadei evaluate, familia reclamantului a realizat în mod constant venituri de câteva ori mai mari decât media națională (vezi para. 17). O parte substanțială a acestor venituri a fost retrasă în numerar și nu a fost declarată ca economii. Numerarul disponibil familiei reclamantului a depășit atât venitul mediu național, cât și valoarea CCP, ceea ce creează o prezumție rezonabilă că aceasta a fost utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de consum. Consiliul a identificat și cheltuieli care exced categoriile din CCP (ex. serviciile de comunicații), precum și cheltuieli considerabile care nu sunt incluse în CCP, cum ar fi studiile copiilor în instituții private de învățământ. În asemenea circumstanțe, nu este credibil ca familia reclamantului să fi avut cheltuieli de trai mai mici decât media națională din mediul urban. Mai mult, potrivit reclamantului, după ce a fost promovat în anul 2018 la Curtea de Apel Cahul, el a plătit serviciile comunale pentru locuința pe care o folosea gratuit în mun. Cahul, în timp ce familia sa locuia în Ceadîr-Lunga. Acest fapt de asemenea ar fi crescut cheltuielile familiei sale cu cel puțin 12% din CCP (vezi para. 17). În asemenea condiții, aplicarea de către Consiliu a CCP-ului urban în privința reclamantului nu depășește limitele dreptului discreționar. ii. Cheltuielile de alimentare a copiilor în liceu privat

Pentru anul 2020, reclamantul a solicitat excluderea sumei de 7.000 de lei (3.500 de lei + 3.500 de lei) achitate pentru alimentația celor doi copii la un liceu privat, iar pentru anul 2023 – excluderea sumei de 3.828 de lei achitate pentru alimentația fiicei la aceeași instituție. El a invocat că prânzul reprezintă o necesitate obișnuită care ar fi fost oricum asigurată din resursele familiei. Prin urmare, aceste cheltuieli ar fi incluse în CCP.

Datele din CCP reflectă cheltuielile medii ale populației și nu includ costurile specifice instituțiilor private de învățământ, în care studiile sunt finanțate integral de familie, iar cheltuielile aferente studiilor sunt, de regulă, peste medie (mutatis mutandis decizia nr. 3-1/2025, § 46). În cazul școlilor publice, o parte importantă a costurilor de alimentare este acoperită din bugetul public, motiv pentru care alimentarea copiilor la școală sau grădiniță practic nu se regăsește în CCP. De asemenea, în instituțiile private, pe lângă taxa de școlarizare, părinții suportă cheltuieli suplimentare pentru servicii educaționale și conexe, care sunt mai mari decât cheltuielile din școlile publice.

Faptul că în alți ani copiii reclamantului nu s-au alimentat la liceul privat nu este relevant, întrucât analiza se face în funcție de plățile concrete efectuate. Sumele de 7.000 de lei pentru anul 2020 și 3.828 de lei pentru anul 2023 reprezintă cheltuieli reale, distincte de cele acoperite prin CCP. Prin urmare, 16 includerea integrală a cheltuielilor pentru alimentația copiilor în instituția privată în fluxul financiar de ieșire reprezintă o abordare corectă. iii. Excluderea cheltuielilor pentru studiile universitare ale fiului

Reclamantul a solicitat excluderea din fluxurile financiare de ieșire pentru anul 2023 a sumei de 10.000 de lei pentru cămin și a sumei de 14.259 de lei aferente operațiunilor pe cardul fiului. El a precizat că în anul 2023 a achitat pentru cămin doar 2.760 de lei, iar o parte din costul studiilor (10.000 de lei) a fost acoperită din donația unei rude oferită în anul 2022.

Curtea constată că Consiliul a inclus în fluxul de ieșire doar suma de 2.760 de lei, așa cum a susținut reclamantul. Prin urmare, cererea de excludere a sumei de 10.000 de lei este lipsită de obiect.

Reclamantul a susținut că suma de 14.259 de lei reprezintă doar operațiuni pe card. El a descris transferuri de la părinți în sumă de 4.700 de lei și depuneri prin bancomat de 2.800 de lei provenite de la bunici. El a mai menționat depuneri în numerar de aproximativ 4.049 de lei cu titlu de bani de buzunar. Fiul a mai primit transferuri de la colegi în sumă de 1.737 de lei, pentru cheltuieli comune, el fiind șeful grupei. El a mai indicat cheltuieli și comisioane de 2.023 de lei.

Reclamantul a declarat că acorda fiului între 300 și 400 de lei săptămânal. Fiul reclamantului a început studiile universitare în septembrie 2023. În cele 18 săptămâni el ar fi dat fiului său pentru cheltuieli între 5.400 și 7.200 de lei. Având în vedere că aceste cheltuieli au fost efectuate la începutul studiilor, iar reclamantul nu a susținut că fiul lor avea alte sume de venit, cel mai probabil aceste cheltuieli au fost mai mari. Suma identificată în cont a fost de 14.259 de lei. Având în vedere explicațiile oferite, Curtea este gata să accepte că mai puțin de jumătate din cei 14.259 nu au provenit de la familia reclamantului și nu ar fi trebuit să fie trecute la cheltuieli.

Completul reiterează că, conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 252/2023 (vezi para. 40), simpla existență a „dubiilor serioase”, confirmate în mod obiectiv, este suficientă pentru a constata că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară. Atunci când aceste dubii sunt confirmare obiectiv, îi revine subiectului evaluării să dovedească că lucrurile stau altfel, fiind inversată parțial sarcina probațiunii. Neonorarea acestei sarcini rezultă în menținerea dubiilor și duce la nepromovarea evaluării (a se vedea, pentru detalii, hotărârea nr. 3-13/2024, §§ 56-58).

Reclamantul a susținut că suma de 10.000 de lei achitată pentru studiile universitare ale fiului ar proveni dintr-o donație oferită în anul 2022 de fratele soției sale. Consiliul nu a acceptat această versiune, pe motiv că, potrivit art. 4 Legea nr. 133/2016, în 2023, reclamantul trebuia să declare această donație, însă nu a făcut-o. Pretinsa contribuție a fratelui a fost infirmată de datele poliției de frontieră, conform cărora fratele soției reclamantului nu s-a aflat în Republica Moldova în perioada relevantă. Explicația ulterioară potrivit căreia suma ar fi fost 17 transmisă părinților reclamantului în anul precedent, pentru a fi oferită ulterior fiului, nu a fost invocată inițial, deși subiectul a fost întrebat expres despre eventuale donații. În asemenea condiții și având în vedere standardul prin paragraful precedent, concluzia Consiliului privind excluderea acestei sume din calcul nu depășește limitele dreptului discreționar. iv. Diminuarea și excluderea cheltuielilor pentru utilizarea vehicului Opel

Cheltuielile legate de utilizarea vehiculului Opel sunt formate din cheltuieli legate de combustibil și cheltuieli legate de mentenanță. Pentru 2012 și 2013 reclamantul a solicitat diminuarea în jumătate a cheltuielilor legate de vehiculul Opel. El a motivat că acest vehicul a fost folosit în comun cu socru (2500 de lei mentenanță + 4800 de lei combustibil). Pentru 2020 reclamantul a solicitat excluderea cheltuielilor legate de vehicul (2500 de lei pentru mentenanță + 15.600 de lei pentru combustibil).

Reclamantul a fost beneficiarul principal al polițelor RCA, s-a prezentat personal la inspecțiile tehnice și a achitat taxele de drum în mod constant în perioada 2012-2023. Aceste elemente factuale sugerează exercitarea efectivă și continuă a folosinței vehiculului de către familia reclamantului.

Având în vedere cele menționate în paragraful precedent și standardul de probațiune menționat în para. 59, sarcina justificării suportării cheltuielilor de către alte persoane revenea reclamantului. Acesta a declarat inițial că el a fost utilizatorul principal al vehiculului, indicând expres că a suportat cheltuieli anuale de mentenanță de 2.000-3.000 de lei și cheltuieli lunare pentru combustibil între 800 și 1.300 de lei, precum și că a utilizat automobilul până în noiembrie 2021. Ulterior, el a declarat că jumătate din aceste cheltuieli au fost suportate de socrul său, care era proprietarul automobilului, iar din 2017 reclamantul nu ar mai fi folosit automobilul. Această schimbare de poziție a intervenit după prezentarea calculelor preliminare privind averea inexplicabilă. Având în vedere schimbarea radicală de poziție în această privință, nu poate fi vorba de o simplă eroare. Acest fapt prin sine este suficient pentru a constata că reclamantul nu și-a onorat sarcina de a dovedi versiunea sa.

Suplimentar celor menționate în paragraful precedent, Curtea notează că afirmațiile reclamantului privind alocarea anuală a circa 400 de euro de către cumnat pentru întreținerea automobilului nu sunt probate prin documente și nu pot înlătura prezumția că persoana care utilizează în mod constant bunul suportă cheltuielile aferente. Afirmația că, după anul 2017, subiectul nu a mai utilizat automobilul este infirmată de circumstanțele obiective. Până la procurarea unui alt vehicul în 2017, gospodăria reclamantului nu dispunea de alt mijloc de transport. După promovarea la Curtea de Apel Cahul, automobilul procurat în anul 2017 a rămas la familie, ceea ce indică necesitatea utilizării în continuare a automobilului Opelul de către subiect. În plus, utilizarea intensă a automobilului achiziționat în 2021 contrazice afirmația că, anterior, nu exista o necesitate reală 18 de transport. Argumentul privind caracterul orientativ al estimărilor inițiale nu este credibil. Aceste estimări au fost oferite chiar de subiect și sunt cele care corespund în cea mai mare măsură probelor din dosar. În aceste condiții, este justificată reținerea drept credibilă a declarațiilor inițiale ale reclamantului, potrivit cărora el a suportat cheltuielile de combustibil și mentenanță au automobilului. Completul de asemenea notează că în fluxul financiar de ieșire a fost inclusă doar partea cheltuielilor de transport care depășește cheltuielile pentru transport din CCP, evitând astfel dubla calculare a aceleași cheltuieli. Și în această parte nu a fost depășită limita dreptului discreționar. v. Excluderea cheltuielilor pentru călătorii peste hotare

Gospodăriei reclamantului i-au fost atribuite cheltuieli pentru vacanțele anuale în Ucraina din perioada 2012-2016, estimate la 5.000 de lei pentru fiecare călătorie. De asemenea, au fost atribuite cheltuieli pentru patru călătorii în Germania din anii 2018, 2019 și 2023, în sumă totală de 82.000 de lei (aproximativ 17.000 de lei pentru fiecare călătorie).

Reclamantul a solicitat excluderea acestor sume din fluxurile financiare de ieșire ale gospodăriei. Acesta a invocat că pentru anii 2012 și 2013 suma totală de 10.000 de lei aferentă vacanțelor în Ucraina a fost suportată integral de cumnat. Totodată, el a susținut că călătoria în Germania din anul 2023, în sumă de 38.000 de lei (23.000 de lei + 15.000 de lei), inclusiv biletele de avion, cumpărăturile și alte cheltuieli. Sumele achitate de pe cardurile reclamantului au fost compensate ulterior.

Curtea nu identifică temeiuri pentru a se abate de la concluziile Consiliului referitoare la aceste cheltuieli. Reclamantul a indicat inițial că sumele au fost suportate de familia sa, inclusiv biletele de avion. După ce a aflat de soldul negativ stabilit de Comisie, el și-a schimbat poziția, susținând că aceste cheltuieli au fost suportate de rudele soției. Pentru una dintre călătoriile în Germania au fost identificate plăți de 26.221 de lei efectuate de pe contul reclamantului. Pretinsa compensare a acestor cheltuieli de către rude nu este confirmată prin înscrisuri.

Completul nu consideră plauzibilă suportarea integrală, timp de mai mulți ani, a tuturor cheltuielilor de călătorie în Germania de către rude, în timp ce familia reclamantului deținea sume considerabile în numerar. Această concluzie este susținută și de datele obiective privind tranzacțiile bancare ale reclamantului, care indică efectuarea cu cardul reclamantului a plăților semnificative în timpul deplasărilor. În cadrul uneia dintre cele patru călătorii, de pe contul bancar al reclamantului au fost cheltuiți 26.221 lei, preponderent în magazine și pentru procurarea biletelor de avion (vezi para. 15). Caracterul repetitiv al călătoriilor și valoarea totală a sumelor exclud ipoteza unor ajutoare ocazionale. Acest sprijin nu apare nici în declarațiile depuse la CNI/ANI, nici în declarațiile anuale depuse la Comisie la începutul evaluării. Ele nu sunt confirmate nici obiectiv. 19

Având în vedere cele menționate supra, atribuirea către gospodăria reclamantului a cheltuielilor pentru vacanțele în Ucraina din perioada 2012–2013, estimate la 5.000 de lei pentru fiecare, și a cheltuielilor pentru călătoria în Germania din anul 2023, în sumă totală de 38.000 de lei, nu a depășit limitele dreptului discreționar.

În procesul de evaluare, Comisia a acționat cu diligență și rigurozitate, analizând distinct fiecare categorie de cheltuieli și evitând dubla contabilizare. Ea a operat ajustări ale datelor, inclusiv excluderea cheltuielilor cu amănuntul de 98.167 de lei pentru anul 2020 și 114.663 de lei pentru anul 2023, pentru a preveni reflectarea lor dublă în fluxul financiar de ieșire. Metoda de calcul utilizată este, astfel, echilibrată și prudentă. Ea se întemeiază pe o evaluare individualizată a probelor și fără a conduce la o supraestimare artificială a cheltuielilor. Consiliu a aplicat aceeași metodologie și a dat dovadă de aceeași rigurozitate. Prin urmare, instanța nu constată erori care ar fi redus soldul negativ constatat de Consiliu sub 234.000 de lei, adică sub pragul admisibil prevăzut de Legea nr. 252/2023. vi. Pretinsele erori grave de procedură

Reclamantul a mai invocat mai multe argumente pe care el le consideră erori procedurale grave care, dacă nu ar fi existat, ar fi dus la promovarea de către el a evaluării. El pretinde inter alia că Comisia nu a fost independentă, că el a fost supus unui tratament discriminator față de alți judecători care au promovat evaluarea, precum și că eliberarea sa automată din funcția de judecător îi încalcă dreptul la respectul vieții private.

Completul reiterează că competența Curții Supreme la examinarea contestațiilor depuse conform Legii nr. 252/2023 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ (mutatis mutandis decizia nr. 3-18/2024, §§ 67-70). Ea poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de art. 19 Legea nr. 252 (vezi para. 40). Acesta prevede că Curtea Supremă admite contestația dacă constată că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării. Reclamantul nu a explicat cum admiterea argumentelor de mai jos ar fi determinat promovarea de către el a evaluării. Totuși, având în vedere că multe dintre aceste argumente sunt analizate pentru prima dată, ea va oferi un răspuns mai detaliat. i. Independența Comisiei și a Consiliului

Reclamantul susține că componența și modul de constituire a Comisiei nu întrunește standardele de independență impuse prin hotărârea CtEDO Oleksandr Volkov vs. Ucraina, 2013. Completul notează, în primul rând, că hotărârea dată nu se aplică Comisiei, ci organului care a analizat cauza și a luat decizia cu privire la demisia judecătorului, adică Consiliului. Soluția din cauza Oleksandr 20 Volkov a fost determinată și de lipsa unui control judecătoresc deplin a hotărârii Consiliului. Spre deosebire de Înalta Curtea Administrativă din Ucraina, Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova are competențe depline de a anula hotărârea Consiliului, nu doar să constate ilegalitatea acesteia și a lăsa determinarea efectelor hotărârii sale la discreția Consiliului.

Completul de asemenea notează că jumătate din membrii Consiliului sunt judecători de carieră. Aceștia sunt aleși de colegii săi prin vot secret. Astfel, componența Consiliului corespunde rigorilor din pct. 5.1 al Cărții Europene privind Statutul Judecătorului. Cealaltă jumătate a membrilor Consiliului au fost numiți de către Parlament cu un vot calificat, în urma unui concurs public, după ce candidații au promovat evaluarea externă. Din componența Consiliului nu face parte Procurorul General sau ministrul Justiției. Membrii nejudecători ai Consiliului nu pot candida și activa pe durata mandatului în organele puterii legislative sau executive și nu pot avea afiliere politică. De asemenea, membrii Consiliului nu pot fi revocați de către organele care i-au numit sau ales. O asemenea componență și organizare a Consiliului este foarte diferită de Consiliul care a propus eliberarea din funcție a lui Aleksandr Volkov. Componența actuală a Consiliului este prevăzută de art. 122 alin. (1) din Constituție, normă modificată în anul 2022. Modificările date au fost avizate pozitiv de către Comisia de la Veneția, care nu a avut obiecții față de noua componență a Consiliului și modul de numire sau alegere a membrilor lui.

Deși reclamantul invocă pretinsa lipsă de independență și imparțialitate a Comisiei, acesta nu aduce argumente concrete sau probe care să susțină această afirmație. Art. 5 Legea nr. 252/2023 stabilește în mod expres că Comisia este independentă din punct de vedere funcțional și decizional față de orice persoană, fracțiune parlamentară sau partener de dezvoltare. Membrii acesteia au fost numiți cu respectarea procedurilor prevăzute de lege, cu un vot calificat, de către Parlament. Ei nu pot fi revocați de Parlament. Majoritatea membrilor Comisiei sunt străini propuși de partenerii de dezvoltare. Membrii străini sunt remunerați de partenerii de dezvoltare. Tot de străini este remunerat și secretariatul Comisiei. Membrii naționali sunt remunerați din bugetul de stat, însă remunerarea acestora este stabilită de lege și nu poate fi modificată de executiv. Regulamentul Comisiei este adoptat tot de Comisie. Executivul sau legislativul nu poate da indicații Comisiei sau membrilor săi. Atât membrii comisiei, cât și membrii secretariatului, beneficiază de imunitate funcțională. Aceste elemente constituie garanții suficiente împotriva oricărei influențe externe.

Prin urmare, argumentul privind lipsa de independență este neîntemeiat. ii. Raportul de expertiză prezentat de reclamant

Reclamantul a prezentat un raport de expertiză extrajudiciară (vezi para. 35). Conform acestuia, el nu a înregistrat sold negativ. Acest raport se întemeiază pe aceeași metodologie financiară care a fost constată anterior de Comisie și 21 Consiliu ca neconformă cadrului normativ aplicabil evaluării. Excedentul de 1.606.112 de lei menționat în raportul de expertiză rezultă dintr-un mod de calcul care nu tratează economiile ca fluxuri financiare, în sensul Regulamentului Comisiei, și care califică dobânzile drept venituri chiar dacă acestea nu au fost efectiv retrase din contul bancar. Această abordare este eronată. Atât timp cât sumele disponibile nu sunt cheltuite în anul pentru care se întocmește declarația, ele se trec la fluxuri de ieșire (cheltuieli) și la fluxuri de intrare (venituri) pentru anul următor. Reflectarea economiilor ca venituri în anul declarării și în anul următor ar duce la o dublă calculare a acelorași venituri, ceea ce este inadmisibil.

Raportul prezentat nu reflectă integral depunerile din anii 2020 și 2023 și realizează o comparație formală între venituri și indicatorul CCP, fără a examina dacă gospodăria dispunea în mod real de resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor și formarea economiilor pretinse. Soldurile pozitive menționate sunt rezultatul unor ipoteze contabile și nu al unor fluxuri financiare reale. Raportul indica solduri pozitive mult mai mari (vezi para. 23) decât numerarul declarat de reclamant Comisiei (vezi para. 11). Reclamantul a răspuns la întrebarea instanței că economiile declarate Comisiei sunt cele deținute efectiv (vezi para. 38). Acest răspuns confirmă încă o dată că concluziile din expertiză nu corespund realității. În consecință, raportul de expertiză extrajudiciară nu poate pune în discuție în mod rezonabil concluziile Consiliului cu privire la soldul negativ constatat. iii. Lipsa unei căi de atac împotriva deciziei Curții Supreme

Legea 252/2023 în art. 19 alin. (2) și (7) prevede că, contestaţia se depune la Curtea Supremă de Justiţie și că decizia asupra contestației este irevocabilă din momentul emiterii. Reclamantul susține că lipsa unei căi de atac care să verifice legalitatea hotărârea Curții Supre îi încalcă drepturile.

Completul notează că statele sunt obligate să asigure dublul grad de jurisdicție doar în materie penală, așa cum prevede art. 2 Protocolul 7 la CEDO. În hotărârea Xhoxhaj v. Albania, 2021, §§ 241-246, CtEDO deja a constatat că procedurile cu privire la evaluarea externă nu sunt „penale”, chiar dacă nepromovarea evaluării determină eliberarea judecătorului din funcție. Prin urmare, art. 2 Protocolul 7 la CEDO este inaplicabil. În decizia nr. 153/2025, § 30, Curtea Constituțională de asemenea constatat că lipsa unei căi de atac împotriva hotărârii Curții Supreme de Justiție este conformă Constituției. Prin urmare, argumentul dat este neîntemeiat. iv. Caracterul nejustificat al demiterii automate din funcția de judecător

Reclamantul a invocat că eliberarea sa din funcție a atins pragul minim de severitate pentru a afecta viața privată. Completul este de acord că eliberarea din funcție a judecătorului și interdicția de a deține funcții de demnitate publică ar putea atrage incidența acestui drept. Totuși, în hotărârea Xhoxhaj v. Albania, 2021, § 362, CtEDO nu a acceptat că eliberarea din funcție a unui judecător care 22 nu și-a putut justifica averea atrage automat aplicabilitatea art. 8 CEDO. Chiar dacă acest drept ar fi fost aplicabil, el nu este absolut și admite limitări justificate.

Eliberarea din funcție este prevăzută de art. 18 alin. (5) Legea nr. 252/2023 drept consecință automată a nepromovării evaluării. Această normă a fost supusă controlului de constituționalitate și a fost declarată conformă Constituției (vezi Hotărârea CC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, §§130-133), iar instanța judecătorească nu poate interpreta legea în sensul lipsirii de efect a unor prevederi legale în vigoare. Proporționalitatea eliberării din funcție a reclamantului ca urmare a constatării lipsei de integritate financiară nu poate fi pusă în discuție în acest proces. Consiliul a constatat că reclamantul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Reclamantul nu a putut să-și justifice venituri mai mari de 20 de salarii medii pe economie, iar, pentru asemenea constatări, orice funcționar public este demis în temeiul art. 34 alin. (3) Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul susține că soldul negativ constatat este puțin mai mare decât soldul negativ admisibil. Consiliul a constatat că reclamantul nu corespunde criteriului de integritate financiară prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 252/2023. Persoana nu întrunește acest criteriu când diferența negativă dintre avere, cheltuieli și venituri depășește 20 de salarii medii pe economie stabilite pentru anul 2023. În anul 2023, un salariu mediul pe economie era 11.700 de lei, iar diferența negativă tolerată de lege pentru promovarea evaluării externe este de 234.000 de lei. În cazul reclamantului, această diferență era de cel puțin 294.474 de lei (vezi para. 11-12). În mod ideal, judecătorii și procurorii trebuie să-și poată justifica întreaga avere și să nu înregistreze sold negativ. Legea 252/2023 a instituit un sold negativ constatarea căruia nu determină nepromovarea evaluării. Acesta a fost introdusă anume pentru a răspunde dificultăților care pot apărea la justificarea situațiilor financiare apărute cu mai mulți ani în urmă. Acest prag tolerabil este stabilit de lege, iar judecătorii sau Consiliul nu pot să îl micșoreze sau majoreze de la o cauză la alta. Orice depășire a acestui prag atrage nepromovarea evaluării. Prin Hotarârea nr. 2, din 16 ianuarie 2025, §§ 97-102, Curtea Constituțională deja a constatat că art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 252/2023 nu contravine Constituției. Prin urmare, acest argument nu poate fi admis.

Situația este mai nuanțată în cazul integrității etice. Deși judecătorii și procurorii sunt chemați să ia măsuri rezonabile pentru a exclude erorile judiciare, erorile profesionale sunt inevitabile. Având în vedere consecințele nepromovării evaluării externe și lipsa unui control judiciar al efectelor acestei decizii, doar erorile deosebit de grave ar trebui să ducă la eliberarea din funcție a unui judecător sau procuror. Gravitatea încălcării integrității etice urmează a fi analizată în circumstanțele fiecărei cauze, având în vedere inclusiv cât de evidentă este eroarea admisă, gradul de vinovăție al subiectului evaluării, consecințele erorii, perioada de timp scursă de la data hotărârii CtEDO în care a fost constatată o violare similară și până la hotărârea arbitrară adoptată, numărul 23 hotărârilor CtEDO în care a fost constatată o încălcarea a drepturilor omului datorită actelor emise de subiectul evaluat, practica judecătorească națională existentă, argumentele aduse de subiectul evaluării, etc. Acestea și alte aspecte relevante urmează analizate de fiecare dată de Consiliul respectiv atunci când trebuie să aplice art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 252/2023 (decizia nr. 3-7/25, § 89). Aceasta sunt analizate pentru a constata dacă criteriile de integritate etică din art. 11 alin. (2) Legea nr. 252/2023 sunt întrunite. Odată întrunite, este constatată nepromovarea evaluării externe, iar efectele acestei decizii prevăzute de art. 18 din aceeași lege nu mai pot fi puse în discuție. v. Pretinsul tratament diferențiat față de alți judecători

Reclamantul invocă existența unui tratament discriminator la validarea veniturilor. Potrivit deciziei nr. 3-18/2024, §§ 89-90, nu orice tratament diferențiat este contrar legii, ci doar acela care se bazează pe un criteriu protejat și care nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, în sensul art. 2 Legea nr. 121/2012. Reclamantul nu a indicat criteriul de discriminare. El doar a menționat că în cazul altor subiecți ai evaluării Comisia a avut o abordare diferită. Lipsa criteriului exclude discriminarea. Chiar dacă ar exista soluții diferite în alte cauze, acest fapt nu conferă reclamantului dreptul de a beneficia de un eventual tratament eronat anterior. Este posibil ca în acea cauză actul administrativ să fi fost greșit, iar în prezenta cauză să fie corect. Prin urmare, analiza contestației se limitează la verificarea elementelor care puteau influența promovarea sau nepromovarea evaluării (mutatis mutandis decizia nr. 3-7/25, §§ 135-136). vi. Concluzie

Curtea constată că, nici în contestație, nici în poziția scrisă depusă ulterior, reclamantul nu a prezentat argumente sau probe de natură să răstoarne concluziile Consiliului privind nepromovarea evaluării, iar argumentele cu privire la încălcările de procedură nu sunt întemeiate. Acțiunea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 238-241 Cod de procedură civilă, art. 19 alin. (6) al Legii nr. 252/2023, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge contestația depusă de Serghei Pilipenco împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 547/41, din 21 octombrie 2025. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Vladislav Gribincea 24